Ne-am propus ca, prin această rubrică zilnică, să facem o scurtă trecere în revistă a principalelor subiecte pe care cele mai importante ziare de business (dar nu numai) le tratează în fiecare dimineață. Am ales ca publicații de referință Financial Times, The Wall Street Journal, Les Echos, Handelsblatt și elvețienii de la Le Temps. Lectură plăcută!

HotNews.roFoto: Hotnews

Financial Times

  • Textul de deschidere este legat de situația din Turcia, unde lira se depreciază accelerat. ”Lira turcească a continuat să se deprecieze, în pofida promisiunii ministrului de finanțe al țării, că un plan de calmare a piețelor va fi dezvăluit luni dimineață, declarații făcute la doar câteva ore după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a descris deprecierea lirei ca fiind o "operațiune" străină. Într-un interviu acordat ziarului turc Hurriyet, publicat duminică seara, Berat Albayrak a declarat că "În dimineața zilei de luni, instituțiile noastre vor lua măsurile necesare în vederea calmării piețelor și vor face anunțurile necesare", arată articolul din FT (poate necesita abonament).
  • Ziarul scrie și despre protestele din România de vineri.

Un protest anti-guvernamental românesc a devenit violent vineri seara, circa 250 de persoane fiind rănite după ce protestatarii s-au ciocnit cu poliția.

Aproximativ 100.000 de protestatari, mulți dintre ei întorși acasă din străinătate special pentru această ocazie, s-au reunit în Piata Victoriei din București, solicitând demisia guvernului social-democrat. Ei au criticat încercările de a slăbi statul de drept, inclusiv demiterea în urmă cu o lună a procurorului șef anticorupție.

Demonstrația a început în mod pașnic, dar când protestatarii au încercat să treacă de baricadele din fața sediului Guvernului, poliția a reacționat cu forță, folosind gaze lacrimogene și tunuri de apă.

Președintele Klaus Iohannis a condamnat folosirea forței asupra protestatarilor, invitând ministrul de interne să explice acțiunile poliției.

"Într-o democrație autentică, fiecare cetățean are dreptul de a protesta, dar violența este inacceptabilă, indiferent de opțiunile politice", a scris el pe pagina sa de Facebook. "Încercarea de a învinge voința oamenilor printr-o reacție violentă la aplicarea legii este o soluție condamnabilă".

Evenimentul, numit Protestul diasporei, a fost organizat prin intermediul rețelelor sociale de expații români care trăiesc în Uniunea Europeană. Aproape o șesime din populația de vârstă activă a țării trăiește și lucrează în străinătate, trimițând remitențe importante către una dintre cele mai sărace țări din UE, mai arată FT (poate necesita abonament)

The WALL STREET JOURNAL

  • Deschiderea e asigurată tot de situația din Turcia. ”Criza turcească zguduie piețele globale pe fondul escaladării dosputei cu SUA. Erdogan avertizează că "parteneriatul" Turciei cu SUA "ar putea fi în pericol"

Ziarul mai tratează și protestele de la București:

LES ECHOS

Principalul subiecte de pe prima pagină a ziarului francez se referă tot la situația din Turcia.

O nouă dificultate se întrevede pentru viitorul guvern.Încetinirea creșterii economice a pus presiune pe crearea de noi locuri de muncă.Doar 31.000 de noi joburi au fost înființate în sectorul privat în al doilea trimestru, comparativ cu cele 46.000 din primele trei luni ale anului.În medie, populația activă crește cu circa 30.000 de persoane pe trimestru”, mai arată Les Echos.

LE TEMPS

Monsanto: verdictul care ar putea misca Berna. Este vorba de decizia istorică prin care un juriu din California a acordat vineri daune de 289 de milioane de dolari unui fost grădinar care a reclamat că s-a îmbolnăvit de cancer din cauza Roundup, un erbicid foarte utilizat produs de compania Monsanto. Produsul se găsește la vânzare și în România, dar compania respinge acuzațiile.

Dewayne Johnson a fost diagnosticat cu cancer limfatic la vârsta de 42 de ani, în 2014, numărându-se printre sutele de bolnavi de cancer care au dat în judecată Monsanto, relatează Agerpres. Cazul lui Johnson a fost devansat față de altele întrucât bărbatul este pe moarte.Ca grădinar într-o școală din San Francisco, bonavul a folosit Roundup și Ranger Pro, un alt produs Monsanto. El a acuzat compania – recent achiziționată de Bayer – că a ascuns pericolele erbicidului.

Monsanto susține pe de altă parte că glifosatul poate fi utilizat în siguranță și respinge acuzațiile.

Aceasta este prima sentință care acuză produsul gigantului Monsanto că provoacă cancer, decizie care va putea deschide calea pentru alte procese legale. Numai în SUA există până în prezent aproximativ 5000 de plângeri asemănătoare celor din centrul procesului lui Dewayne Johnson, caz care ar putea constitui un precedent important, cu apariția a sute de plângeri noi împotriva Monsanto. Experții atrag atenția că, în ciuda faptului că cel mai recent raport al Organizației Mondiale a Sănătății (WHO) a arătat că Roundup provoacă boli precum cancerul, erbicidul continuă să fie vândut în toată lumea.

FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG

  • Deschide cu discuțiile pe care cancelarul Merkel le poartă în Spania pe tema migranților. Merkel admite că în această privință lipsește unitatea Europei și încurajează Spania în eforturile sale de gestionare a fluxului de migranți din Maroc.
  • O temă recurentă este cea privind evoluția situației din Turcia. Ziarul german mai scrie în ediția de luni despre Rusia lui Putin și cazurile de HIV, ascunse sub preș. ”Imun la orice argument” se intitulează articolul de primă pagină, care subliniază: Rusia ar putea fi următoarea Africa de Sud fie.  Vladimir Putin conduce imperiul său uriaș spre o catastrofă, la fel cum a făcut-o și fostul președinte al Africii de Sud, Thabo Mbeki. Acesta a negat existența virusului HIV. Rezultatul: mai mult de șapte milioane de sud-africani sunt astăzi infestați cu HIV. lA RÂNDUL LUI, nici președintele rus nu observă existența virusului.

HANDELSBLATT:

Deschide tot cu subiectul Turcia și prăbușirea lirei.

  • LIBERATION: Statele Unite vor crea o “Forță a spațiului”

Administrația americană a anunțat joi crearea unei a șasea ramuri a forțelor armate, dorită de Donald Trump care vrea în acest fel să se asigure că țara sa “domină spațiul”

LIBERATION (Franța) – Ne îndreptăm spre un război al stelelor. Administrația americană a anunțat joi crearea “Forței spațiului”, o a șasea ramură a forțelor armate, dorită de președintele Donald Trump, care vrea astfel să se asigure că Statele Unite “domină spațiul”. “A sosit vremea să scriem următorul capitol al istoriei forțelor noastre armate, să ne pregătim pentru viitorul câmp de bătălie”, a declarat vicepreședintele american Mike Pence într-o alocuțiune în fața militarilor la Pentagon. “A sosit momentul să creăm Forța spațiului a Statelor Unite”. “Forța spațiului, până la capăt!”, a scris pe Twitter președintele american.

Pregătirile sunt în curs pentru a face din această forță spațială a șasea ramură a forțelor armate, alături de armata terestră (US Army), armata aerului (US Air Force), marina (US Navy), corpul de Marines și gărzi de coasta, așa cum ordonase președintele în mai. “Pentru a apăra America, o simplă prezență în spațiu nu este suficientă, noi trebuie să dominăm spațiul”, declarase atunci Trump. Militarii din lumea întreagă depind din ce în ce mai mult de instrumente de geolocalizare pentru operațiunile lor și securitatea sateliților a devenit o miză cu importanță tot mai mare. (RADOR)

”Domeniu de luptă”

“Spațiul s-a schimbat fundamental de o generație”, a declarat Mike Pence. “Astăzi alte națiuni încearcă să perturbe sistemele noastre cu baza în spațiu și contestă ca niciodată supremația americană”. Și vicepreședintele amintește lansarea în 2007 de către China a unei rachete care a reperat și distrus unul din propriii sateliți, ceea ce el a calificat drept “demonstrație foarte provocatoare a capacității crescânde a Chinei de a militariza spațiul”. El s-a referit de asemenea la proiectele rusești de laser aeropurtat și de rachete destinate să distrugă sateliții americani. “Adversarii noștri au transformat deja spațiul în domeniu de luptă”, a subliniat el.

Spațiul este actualmente în responsabilitatea US Air Force și administrația Trump consideră că a face o ramură aparte va permite să se deblocheze mai multe mijloace pentru acest domeniu. Dar crearea acestei noi ramuri militare nu este asigurată, deoarece trebuie mai întâi aprobată de Congres. Or mulți aleși și înalți oficiali ai Pentagonului sunt îngrijorați de costul acestui proiect, în special pentru că implică crearea a sute de posturi administrative. Unii aleși republicani au susținut public proiectul, dar mulți democrați i se opun.

”Idei extravagante”

Nimeni nu are curajul să-i spună lui Donald Trump că este o “idee proastă”, a scris pe Twitter senatorul democrat Brian Schatz. “Este periculos să ai un conducător pe care nu-l poți convinge să renunțe la idei extravagante”. Ministrul apărării, Ji, Mattis, nu a vorbit joi, dar se arătase sceptic anul trecut în legătură cu necesitatea de a crea o Forță a spațiului.

Vicepreședintele a precizat că procesul va avea loc în etape, cu obiectivul de a crea această a șasea ramură până în 2020, finalul mandatului lui Donald Trmp. El a cerut Congresului să aprobe un buget suplimentar de opt miliarde de dolari pe următorii cinci ani. Prima etapă va fi crearea unui nou comandament al spațiului, pe modelul comandamentelor geografice deja existente, precum Centcom, Comandamentul central însărcinat cu Orientul Mijlociu sau Africom pentru Africa sau tematice, precum comandamentul strategic (Stratcom) însărcinat cu armamentul nuclear al țării.

  • LA LIBRE BELGIQUE: Mike Pence: “O simplă prezență în spațiu nu este suficientă, noi trebuie să dominăm spațiul”

LA LIBRE BELGIQUE (Belgia), 9 august 2018 – Vicepreședintele american Mike Pence a anunțat joi crearea unei “Forțe a spațiului”, dorită de Donald Trump, care vrea în acest fel să se asigure că Statele Unite “domină spațiul”.

“A venit vremea să scriem viitorul capitol al istoriei forțelor noastre armate, să ne pregătim pentru viitorul câmp de bătălie unde americanii cei mai buni și cei mai curajoși vor fi chemați să prevină și să învingă un nou val de amenințări contra poporului nostru și națiunii noastre”, a declarat dl Pence într-o alocuțiune în fața militarilor la Pentagon.

“A venit momentul să creăm Forța spațiului a Statelor Unite”, a spus el.

El a adăugat că pregătirile sunt deja în desfășurare pentru a face din această forță spațială a șasea ramură a forțelor armate, alături de armata terestră (US Army), armata aerului (US Air Force), marina (US Navy), corpul de Marines și gărzile de coastă, așa cum a ordonat în mai președintele american.

Dar crearea unei noi ramuri militare trebuind aprobată de Congres, vicepreședintele a arătat că procesul se va face pe etape, având ca obiectiv crearea celei de-a șasea ramuri până în 2020.

El a cerut Congresului să aprobe un buget suplimentar de opt miliarde de dolari pentru următorii cinci ani.

Președintele american ordonase în mai crearea unei forțe spațiale ca a șasea ramură a forțelor armate americane.

“Pentru a apăra America, o simplă prezență în spațiu nu e suficientă, noi trebuie să dominăm spațiul”, adăugase el.

Spațiul este actualmente în responsabilitatea US Air Force. (RADOR)

  • THE TIMES: O analiză a sancţiunilor impuse Rusiei: Trump, cu mâinile legate de lege

THE TIMES (Marea Britanie) - Atunci când s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Helsinki, preşedintele Trump a deplâns stadiul periculos al relaţiilor ruso- americane, după care a spus că tensiunile au luat sfârşit, înlocuite fiind de o eră a cooperării.

Asta s-a întâmplat înainte de a-şi exprima îndoiala în legătură cu amestecul rus în alegeri, preferând să dea crezare negărilor dlui Putin şi nu constatărilor propriilor sale servicii de informaţii. Dl Trump a plecat acasă, unde s-a ciocnit de noi întrebări legate de plecăciunile pe care le-a făcut în faţa liderului rus.

Săptămâna trecută, dl Trump nu a fost de faţă atunci când şefi a patru servicii de informaţii s-au reunit ca să confirme public pericolul amestecului rus în alegerile viitoare.

"Pericolul este real. Şi continuă", a spus Dan Coats, directorul serviciului naţional de informaţii. Kirstjen Nielsen, consiliera pentru probleme de securitate naţională, a avertizat că demersurile ruse au "în vizor" democraţia americană.

Dl Trump pare incapabil să formuleze fie şi o singură critică la adresa Kremlinului, dar consilierii săi pentru securitate naţională au cerut ca presiunile să fie menţinute asupra Moscovei chiar dacă susţinătorii preşedintelui susţineau contrariul. După cum spunea Michael McFaul, ambasador la Moscova pe vremea Administraţiei Obama, e ca şi cum ar exista două politici legate de Rusia, una a administraţiei, iar alta a dlui Trump.

Sancţiunile ca urmare a otrăvirii lui Skripal au adus în joc un nou factor: statul de drept şi capacitatea instituţiilor SUA de a forţa mâna executivului. Impunerea sancţiunilor nu a fost opţiunea dlui Trump. Ea este rezultatul unei legi adoptate de Congres în 1991, care prevede sancţionarea oricărei ţări care ar fi folosit arme chimice şi biologice. Legea precizează şi sancţiunile impuse în asemenea cazuri. Nerespectarea acestei prevederi oferă guvernului posibilitatea ca, în decurs de trei luni, să impună trei dintr-un număr de şase sancţiuni draconice. Calea spre acest demers a fost deschisă din momentul când SUA a acceptat constatările marii Britanii, potrivit cărora Rusia s-ar fi aflat în spatele atacurilor îndreptate împotriva familiei Skripal. E neclar dacă dl Trump era la curent cu acest lucru.

Întrucât i s-a spus că SUA trebuie să expulzeze o serie de diplomaţi ruşi la unison cu Marea Britanie şi cu aliaţii europeni, de voie-de nevoie, dl Trump a fost de acord. Se presupune că el ar fi expulzat acelaşi număr de diplomaţi ca Franţa şi Germania şi a reacţionat furios când a descoperit că Statele Unite expulzaseră atâţia diplomaţi cât fuseseră expulzaţi pe întregul continent european.

Congresul nu s-a grăbit să amintească administraţiei îndatoririle pe care le are. Anunţul impunerii sancţiunilor a survenit la o lună după expirarea termenului-limită de 60 de zile, o întârziere care a făcut ca decizia să fie luată după întâlnirea de la Helsinki.

Reacţia dlui Trump nu e deocamdată cunoscută. La aproape 24 de ore după anunţ, el păstrează încă tăcerea, deşi susţinătorii lui afirmă că niciun alt preşedinte nu s-a arătat atât de dur faţă de Rusia. Şi totuşi, dl Trump află astfel că până şi mâinile unui preşedinte pot fi legate de o lege. (RADOR)

  • LE MONDE: Noile sancțiuni americane sunt o “declarație de război economic”, potrivit lui Medvedev

Prim-ministrul rus a afirmat vineri că țara sa va reacționa cu toate mijloacele de care dispune dacă Washingtonul adoptă o a doua serie de sancțiuni

LE MONDE (Franța) – Spiritul Helsinki este foarte departe. La mai puțin de o lună de la schimbul de amabilități de la summitul dintre Donald Trump și Vladimir Putin, pe 16 iulie, în capitala finlandeză, este din nou un moment de confruntare între Washington și Moscova.

Miercuri, 8 august, Statele Unite și-au anunțat intenția de a impune o nouă serie de sancțiuni Rusiei; de a doua zi, Rusia a avertizat că va riposta “identic”.

“Dacă urmează lucruri ca interzicerea unor activități ale cutărei sau cutărei bănci sau a utilizării cutărei sau cutărei monede, va trebui să spunem clar: este o declarație de război economic”, a mai declarat vineri prim-ministrul rus, Dmitri Medvedev, citat de agenția de presă Interfax. “Și, absolut, va trebui să răspundem acestui război. Prin metode economice, prin metode politice și, dacă va fi necesar, prin alte mijloace. Prietenii noștri americani trebuie s-a înțeleagă”.

”Cazul Skripal”, nou subiect de contencios

În 2014, administrația Obama impusese sancțiuni grele Moscovei pentru anexarea Crimeii și pentru rolul ei în războiul din Donbas. În martie, deci sub administrația Trump, Trezoreria americană a adoptat măsuri țintite contra “oligarhilor” apropiați de dl Putin. Se punea problema să se răspundă atât acuzațiilor de amestec în camania electorală din 2016, mai multor atacuri cibernetice, dar și sprijinului Moscovei pentru regimul lui Bachar Al-Assad.

Acum, un nou subiect se adaugă acestei liste de teme de contencios: otrăvirea pe teritoriu britanic, la începutul lui martie, a fostului agent dublu rus Serghei Skripal și a fiicei sale Iulia. Cei doi au supraviețuit, dar o britanică de 44 de ani a murit pe 8 iulie după ce a fost expusă aceleiași otrăvi, Noviciok, un agent neurotoxic pus la punct de Uniunea Sovietică.

Acest “caz Skripal”, în care occidentalii au văzut mâna Moscovei, a dat naștere celui mai important val de expulzari de diplomați văzut vreodată. Washingtonul a expulzat 60 de diplomați ruși acuzați că sunt “spioni”, și Rusia a făcut la fel.

Turbine și electronică

Miercuri, pentru a explica impunerea de sancțiuni în acest caz, departamentul de stat, care este decident, a repetat că “guvernul rus a folosit arme chimice sau biologice încălcând legile internaționale”. Or, a explicat o purtătoare de cuvânt a departamentului de stat, legea americană din 1991 privind “eliminarea și controlul armelor chimice și biologice” îl obligă pe președintele american să acționeze împotriva oricărei țări care ar utiliza asemenea arme.

Sancțiunile avute în vedere, despre care nu se cunosc încă detalii, s-ar referi la exportul anumitor produse tehnologice, precum turbine sau echipament electronic. Dacă Congresul nu se va opune, sancțiunile vor intra în vigoare pe 22 august și Rusia va avea atunci la dispoziție 90 de zile pentru a declara că nu mai utilizează arme chimice sau biologice, a se angaja să nu o mai facă pe viitor și să permită inspecții pentru ca eliminarea lor să fie sigură, a arătat departamentul de stat.

În caz de nerespectare a acestor cerințe, o a doua serie de sancțiuni “draconice” ar fi decretată și ar putea merge până la a interzice companiilor aeriene rusești accesul pe aeroporturile americane sau chiar până la suspendarea relațiilor diplomatice dintre cele două țări.

Măsuri “ilegale”

Regatul Unit a salutat imediat noile măsuri americane ca pe “un mesaj univoc dat Rusiei că atitudinea sa violentă nu va rămâne fără răspuns”. În același tmp, presa britanică evocă în ultimele zile iminența trimiterii de către Londra a unei cereri de extrădare Moscovei vizând doi indivizi implicați în otrăvirea familiei Skripal.

Donald Trump, foarte activ în ultimele zile pe subiecte de politică internă, a rămas mut. Nu există nicio îndoială că această repartizare a rolurilor la Washington va întări convingerea dlui Putin că toată bunăvoința președintelui american de a încălzi relațiile dintre cele două țări cântărește puțin față de opoziția “establishmentului”, potrivit expresiei președintelui rus.

Întâlnirea de la Helsinki dintre cei doi lideri, al cărei conținut este în mare parte necunoscut, a fost calificată drept “mai mult decât super” de șeful diplomației ruse. Dl Trump s-a arătat foarte cald față de omologul său rus și a părut gata, la conferința de presă, să-l exonereze de rolul său în campania din 2016. De la începutul lunii august, tonul s-a schimbat o dată cu inițiativa aleșilor republicani și democrați pentru o înăsprire a sancțiunilor legate de acest presupus amestec.

Joi, Kremlinul a calificat imediat drept “inadmisibile”, “neprietenești” și “ilegale” măsurile anunțate de departamentul de stat american și a promis, potrivit unui scenariu de acum bine rodat, o ripostă de un nivel echivalent. “Oricare ar fi sancțiunile luate împotriva Rusiei, măsurile de represalii vor fi identice”, a avertizat purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, asigurând că Moscova nu va ceda “limbajului de ulimatumuri și forță”.

Această nouă escaladare a provocat și un șoc, joi, la deschiderea piețelor financiare ruse. Indicii bursieri s-au prăbușit și moneda rusă a căzut la cel mai scăzut nivel de doi ani față de dolar, înainte de a reveni treptat la calm. (RADOR)

  • RZECZPOSPOLITA: Se clatină tronul lui Putin?

RZECZPOSPOLITA (Polonia) – Sancțiunile americane impuse din nou Rusiei sunt însoțite de încercarea de realizare acolo a referendumului în problema prelungirii vârstei de pensionare.

Dacă se va ajunge la referendum, va fi un vot în problema votului de încredere față de Kremlin. Ambele acțiuni – a Washingtonului și a rușilor – coincid întâmplător în timp. Fiecare din ele luate separat ar reprezenta o problemă pentru liderii de la Moscova, adică o problemă la pătrat.

SUA au hotărât să-i dea lui Putin un ultimatum de 90 zile pentru îndeplinirea cerințelor. Termenul expiră chiar înaintea alegerilor pentru Congres – un semnal clar că Trump vrea să folosească răspunsul rus (indiferent care ar fi el) pentru sprijinirea candidaților săi. Atât eventuala cedare a lui Putin, cât și opoziția lui (care echivalează cu introducerea celei de a doua tranșe a sancțiunilor americane) înseamnă o victorie pentru Trump – dar numai în politica internă. Putem presupune deci că după alegerile din noiembrie el va pierde interesul pentru strângerea mai departe a șurubului în cazul Putin.

Aşa stsau lucrurile cu referendumul. Aici, președintele rus are toate atuurile în mână, în cele din urmă nu se va ajunge la vot, căci autoritățile vor face unele concesii în problema vârstei de pensionare (păstrarea unor facilități pentru persoanele aflate înainte de pensionare etc.). Dar vor plăti în schimb cu o aversiune mai mare a rușilor, care se simt ofensați și înșelați. Atunci vine momentul „manevrei cu premierul”, adică demisia nepopularului șef al guvernului, Dmitri Medvedev. Va fi oare suficient?

  • RAINEWS: Lira turcească se scufundă din ce în ce mai mult

RAINEWS (Italia)- Continuă colapsul lirei turceşti care, potrivit Bloomberg, a ajuns să piardă până la 13,5 % la dolar. Moneda de la Ankara, grav afectată din cauza temerilor privind politicile economice ale ţării, a ajuns la un curs de schimb de 6,3 la dolar, după care a recuperat puţin teren pentru a ajunge la 5,81.

Preocupările din ce în ce mai mari privind relaţiile cu SUA şi creşterea rapidă a inflaţiei subminează planurile guvernului de a opri prăbuşirea pieţele valutare. Moneda de la Ankara se confruntă cu cea mai proastă săptămană din 2008, de la izbucnirea crizei financiare, iar atenţia tuturor este îndreptată spre discursul pe care preşedintele Recep Tayyip Erdogan îl va ţine vineri în provincia Bayburt.

Guvernul turc a redus joi de la 5,5 la 4 la sută obiectivul de creştere şi încercă să remedieze vulnerabilitatea unei economii cuprinse de o inflaţie rapidă în timp ce randamentele pe obligaţiunile de stat pe 10 ani sunt cu puţin sub 20 %.

Moneda euro scade la minimum lunii iulie 2017 în contextul crizei turcesti, la 1,1432 faţă de dolar, în timp ce ieri, era 1,1527, inainte de a recupera teren, până la 1,1454. Lira turcească marchează un nou record minim de 6,24 la un dolar, în scădere cu 7 %.

În tot acest timp, Erdogan îşi asigură poporul: "Ei au dolarii şi noi îl avem pe Dumnezeul nostru"

"Nu uitaţi acest lucru: dacă ei au dolari, noi îi avem pe oamenii noştrii, avem Dumnezeul nostru," a spus Erdogan joi seară la Rize. În timpul zilei de vineri este prevăzut un anunţ al ministrului de finanţe şi ginerele preşedintelui, Berat Albayrak, care ar trebui să dezvăluie planurile pentru o "noua economie" în încercarea de a-i linişti pe investitori.

Liderul turc a denunţat încă o dată "diferitele campanii duse împotriva Turciei şi a reiterat: "Nu le daţi crezare". "Astăzi, situaţia e mai bună decât cea de ieri şi mâine va fi şi mai bine, nu am nici o îndoială în legătură cu acest lucru'', a promis Erdogan. "Muncim din greu," a adăugat preşedintele.

În ultimele ore a revenit la Ankara delegația condusă de noul ministru adjunct de externe, Sedat Ona, care se afla într-o misiune la Washington, după ultimele tensiuni care au izbucnit odată cu decizia Statelor Unite de a impune sancţiuni împotriva miniştrilor turci de justiţie şi de interne în legătură cu eşecul operaţiunii de eliberare a pastorului Andrew Brunson, arestat în Turcia în 2016 fiind acuzat pe spionaj şi terorism şi aflat acum în arest la domiciliu.

În acest timp, BCE pare îngrijorată din cauza expunerii pe care unele băncii spaniole, franceze şi italiene ar avea-o în Turcia, unde se confruntă cu o criză financiară dificilă, scrie Financial Times, subliniind că într-un an, lira turcească s-a depreciat cu 35 % faţă de dolar. Cele mai expuse instituţii, scrie ziarul britanic, sunt spaniolele Bbva, banca italiană Unicredit, şi banca franceză Bnp Paribas (care controlează şi italiana Bnl). SSM al BCE, organul central al Institutului care monitorizează activitatea celor mai mari banci din zona euro, nu vede situaţia ca fiind atât de critică. Însă consideră că Bbva, UniCredit şi Bnp Paribas în special, sunt destul de afectate din cauza operaţiunilor semnificative din Turcia.

''De-abia am autorizat dublarea tarifelor pentru oţel şi aluminiu faţă de Turcia, deoarece moneda acesteia, lira turcească, se depreciază rapid comparativ cu dolarul nostru puternic! ", a tweetat preşedintele american Donald Trump. Pentru evitarea dubiilor, preşedintele a reiterat că în această perioadă, ''relaţiile noastre cu Turcia nu sunt bune!''(RADOR)