Presa europeană deschide miercuri în general cu subiecte legate de criza Turciei, creșterea ușoară a economiei europene în ansamblu, groaznicul accident din Italia, unde un pod s-a prăbușit provocând moartea a peste 35 de oameni- aceastea sunt îngrijorările principale, urmate de subiecte proprii fiecărei țări. Francezii mai scriu despre cele 3 instituții de învățământ superior care se mențin în topul mondial, nemții despre metropolele europene care se luptă cu Airbnb, elvețienii despre accidentul din Genova... Dar mai pe larg, în rândurile de mai jos. Ziarele monitorizate: Wall Street Journal, Financial Times, Handelsblatt, Le Temps (Elveția), Les Echos, The Hindu, Washington Post și altele.

HotNews.roFoto: Hotnews
  • FINANCIAL TIMES: Principalele grupuri de business turcești au solicitat Ankarei să înăsprească politica monetară, să introducă măsuri de austeritate și să soluționeze urgent litigiile cu SUA

Principalele grupuri de business turcești au solicitat Ankarei să înăsprească politica monetară, să introducă măsuri de austeritate și să soluționeze urgent litigiile cu SUA după ce criza valutară a lovit puternic lira.

Această mișcare - un spectacol rar al disidenței publice din sectorul corporativ al Turciei, deoarece multe persoane din industrie sunt reticente în a contesta în mod deschis guvernul președintelui Recep Tayyip Erdogan.- a subliniat amploarea preocupărilor mediului de afaceri în legătură cu prăbușirea lirei.

Pentru a preveni eventuale tensiuni între mediul de afaceri și guvern, Erdogan și-a întărit poziția, cerând boicotarea produselor tehnologice din SUA.

Tusiad, Asociația Industriei și Afacerilor din Turcia și Tobb, Uniunea Camerelor și Burselor de Mărfuri din Turcia, au declarat că "este necesară o politică monetară mai strictă pentru stabilizarea cursului de schimb".

Lira a crescut cu aproximativ 5,5% marți spre sfârșitul zilei, însă a pierdut mai mult de 40% din valoarea sa în acest an. Evoluția monedei a pus presiune asupra sectorului corporativ al Turciei, care deține împrumuturi în valută în valoare de 293 de miliarde de dolari și a făcut din ce în ce mai dificil pentru multe companii să-și achite ratele.

Organizațiile de afaceri au solicitat continuarea "eforturilor diplomatice pentru rezolvarea urgentă a problemelor din relația SUA-Turcia".

Berat Albayrak, ministrul de finanțe, a declarat membrilor partidului de guvernământ că guvernul va continua să ia măsuri pentru a proteja lira și acele companii cu datorii denominate în valută.

Reuters a raportat că, pentru a doua zi consecutiv, banca centrală a Turciei nu a împrumutat la rata dobânzii de referință de 17,5%, ci a pus fonduri la dispoziție cu o dobândă de 19,25%.

Dl Albayrak a declarat că nu au existat retrageri semnificative din depozitele bancare și că capitalurile creditorilor turci sunt mult peste pragul necesar.

Ministrul de finanțe a promis, de asemenea, că Turcia "nu-și va întoarce obrazul la cei care țin pumnii încleștați", folosind tipul de retorică adesea angajat de domnul Erdogan, tatăl-socru.

Dl Erdogan însuși a deschis o nouă linie de atac asupra SUA, spunând că țara nu va mai cumpăra de la Apple sau alți producători de tehnologie din SUA.

"Dacă ei au iPhone-ul, în țara noastră există Venus", a declarat el marți membrilor partidului de guvernământ, referindu-se la un smartphone produs pe piața internă.

Cele mai citite texte din FT:

  • THE WALL STREET JOURNAL -Noul CEO al Ford are un stil cerebral  și pentru mulți, derutant

Directorii executivi de la Ford Motor Co. au ajuns să aștepte mesajele electronice de la noul lor șef, Chief Executive Jim Hackett, care includ linkuri la Talk Talks și articole din Science Daily. Emailurile sosesc cam pe la ora 11, scrie WSJ, după ce articolul de deschidere este dedicat prăbușirii pudului genovez iar un altul, crizei din Turcia.

Cele mai citite texte din WSJ:

LES ECHOS- Economia zonei euro rămâne dinamică

Datorită locomotivei germane, dar și Țărilor de Jos și Peninsulei Iberice, zona euro și-a menținut un ritm solid de creștere în trimestrul II (+ 0,4%), rata anuală fiind de + 2,2% . Nici o urmă de război comercial în rezultatele din această etapă.

Germania merită titlul de primăvară. Aceasta a înregistrat o creștere solidă de 0,5% în al doilea trimestru, lăsând mult în urma, Franța și Italia , a doua și a treia economie din zona euro care au înregistrat o creștere de 0,2%. Accelerarea ritmului de activitate în Germania în primăvară ( cifra din primul trimestru a fost revizuită în creștere de la 0,3% până la 0,4%) a fost peste așteptările economiștilor. Consumul public și privat, alimentat de creșterile salariale și de crearea de locuri de muncă, precum și de investiții, s-a dovedit a fi un bun motor al creșterii economice.

Chiar surpriza divină în Țările de Jos, care a văzut o activitate de salt de 0,7% în primăvară. În ciuda climatului de anxietate care a predominat în ultimele luni în legătură cu un război comercial generalizat, exporturile au determinat în mare măsură creșterea olandeză. După cum a estimat Andreas Rees de la Unicredit, " impactul negativ al tarifelor și măsurilor de represalii ale lui Donald Trump cântărește doar 0,05% din PIB-ul mondial ". Acordul încheiat la sfârșitul lunii iulie între președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker și președintele american Donald Trump, pentru a îngheța riscul creșterii taxelor vamale pentru autovehiculele europene a evitat, de asemenea, escaladarea, care ar fi sancționată pentru marii exportatori din zona euro.

Portugalia participă și ea la acest ritm cu o creștere de peste 0,5% după un + 0,4% în primul trimestru, pe baza a doi piloni: relansarea comerțului exterior și a cererii interne.

" Creșterea zonei euro a ajuns la 2,2% în ultimele douăsprezece luni (față de 2,5% la sfârșitul primului trimestru). Acesta este un rezultat foarte satisfăcător, având în vedere creșterea potențială a regiunii de 1% , spune Samy Chaar, economist-șef la Lombard Odier.

O modalitate de a susține această creștere ar fi aceea de a folosi pârghia germană. " Creșterea Germaniei continuă să se bazeze prea mult pe cererea altor economii. Când ești a treia sau a patra economie mondială, trebuie să fii și o sursă de cerere semnificativă. Aceasta este condiția ca zona euro să fie puternică " , explică Samy Chaar, care reamintește că excedentul de cont curent al Germaniei, reprezintă 10% din PIB.

Cele mai citite articole din Les Echos:

1. Pauză pentru lira turcească, dar Erdogan solicită turcilor să boicoteze iPhone-ul.

2. Un viaduct se prăbușește în apropiere de Genova: cel puțin 22 de morți.

3. Cognac: mai mult de 200 de milioane de sticle vândute într-un an.

4. Sardinia: o amendă de 3 000 de euro pentru aducerea nisipului de pe plajă ca suvenir. (Celebră pentru plajele sale cu nisip alb, insula mediteraneană este ținta unor gesturi turistice mai puțin obișnuite. Tot mai mulți turiști sunt tentați să-și pună în valiză măcar un săculeț cu nisipul alb, fără să știe că polițiștii îi pândesc de pe coastă.

Cel mai recent prins a fost un turist italian de 40 de ani, care trăia în Regatul Unit. Acesta a fost amendat cu 1.000 de euro)

5.Economia zonei euro rămâne dinamică.

6. Riscul unui "hard Brexit" a crescut, potrivit șefului diplomației britanice.

HANDELSBLATT

Din perspectiva investitorilor, Airbnb este o poveste de succes. Acum zece ani, platforma de închiriere era înființată în Silicon Valley. Astăzi, experții financiari estimează valoarea companiei la 30 de miliarde de dolari, ceea ce face din Airbnb una dintre cele mai valoroase companii startup din lume.

Dar firma, care închiriază 4.85 milioane de proprietăți în peste 190 de țări, este tot mai contestată mai ales în Europa, iar tot mai multe orașe lucrează la noi concepte pentru a limita creșterea rapidă a platformei. Administrația orașului Amsterdam, care permite închirierea unelocuințe pentru cel mult 60 de zile pe an, vrea să reducă la jumătate această perioadă din ianuarie, Munchen amenință că va aplica oricărei persoane care închiriază mai mult de opt săptămâni prin Airbnb o amendă de 500.000 de euro.

Barcelona se află în prima linie a contestatarilor. Sub amenințarea unei amenzi de 600.000 de euro, primarul Ada Colau a obligat Airbnb să elimine de pe platforma sa locuințele de vacanță care nu dispuneau de licența necesară și să furnizeze datele proprietarilor. În mai, Airbnb a depus o plângere la Bruxelles, susținând că i s-a încălcat dreptul său fundamental la libertatea în afaceri.

Și alte orașe urmează exemplul Barcelonei. La Palma de Mallorca, de pildă, începând cu 1 iulie 2018, este interzisă în întreg orașul închirierea de locuințe întregi la turiști. În ultimii cinci ani, prețurile la chirii s-au dublat practic. În alte părți spațiile de cazare Airbnb au fost limitate. Locuințele din centrul Parisului, de exemplu, nu mai pot fi închiriate la turiști decât cel mult 120 de zile pe an.

Suspiciunea de evaziune fiscală determină, de asemenea, multe autorități să înăsprească regulile. "Regulile sunt importante", spune un purtător de cuvânt al Airbnb, "dar ar trebui să fie în conformitate cu viața oamenilor din secolul 21".

Povestea lui Monika Drebold arată cât de diferite pot fi aceste condiții de viață. Pensionara și-a petrecut o jumătate de viață într-un apartament, dar proprietarul nu a mai dorit să reînnoiască contractul.

Mai târziu, ea a aflat de la vechii vecini că apartamentul poate fi închiriat cu sume semnificativ mai mari pe Airbnb. Lumea ei s-a prăbușit în acel moment.

Airbnb a înregistrat în 2017 circa 3,2 milioane de sosiri în Germania, dintre care 710 000 doar în Berlin. Cu o durată medie de ședere de 4,2 zile și prețuri medii de aproximativ 60 de euro, cifra de afaceri anuală a atins aproape un miliard de euro.

Statisticile includ de asemenea: 5.9 milioane de germani au plecat în destinații Airbnb în străinătate, din care 730.000 provin din capitala federală. Berlinerii, după cum arată cifrele, sunt mult mai probabil să fie "făptași" decât "victime". În plus, platformele reduc diferența dintre cei săraci și bogați. Mulțumită companiei Airbnb, turiștii la un buget strâns se pot bucura mai ușor de călătoriile de clasă mondială.

Cele mai citite texte din Handelsblatt:

  • THE GUARDIAN: Efectele crizei din Turcia vor provoca daune ce vor depăşi graniţele ţării

Orgoliul lui Recep Tayyip Erdoğan a destabilizat o ţară de primă importanţă în regiune

THE GUARDIAN (Marea Britanie) - Orgoliul este urmat de răzbunare, erau de părere vechii greci. Este o lecţie pe care Recep Tayyip Erdoğan, arogantul lider al Turciei, pare incapabil s-o înţeleagă, în timp ce ţara se îndreaptă spre abisul creat de el. La alegerile din iunie, Erdoğan susţinea că cel mai bun mod de guvernare este o preşedinţie executivă care să deţină toată puterea, iar el este omul cel mai potrivit pentru o asemenea funcţie. Dorinţa i s-a îndeplinit. Acum, Turcia este în criză. Căderea în dizgraţie - spulberarea imaginii de rege-soare atotputernic - a survenit mai repede decât şi-ar fi putut imagina cineva. Iar cum lui Erdoğan, singurul care, în aceste zile, ţine hăţurile, îi va fi greu să evite asumarea întregii vinovăţii.

Efectul imediat al acestei tragedii turceşti este prăbuşirea lirei, al cărei curs a scăzut cu 40%, dacă nu cumva cu mai mult, faţă de dolar. Acest lucru denotă datorii mai mari şi nişte probleme legate de inflaţie pe care Erdoğan nu a reuşit să le rezolve. De fapt, el a cerut alegeri anticipate pentru că se temea că majorarea preţurilor şi penuria crescândă de alimente i-ar putea diminua şansele. Lipsa de încredere rezultată faţă de gestiunea economică a Turciei şi temerile legate de un blocaj s-au resimţit acum şi pe pieţele mondiale, afectând băncile creditoare, cursul monedei euro şi economiile în curs de dezvoltare din Asia şi până în Africa.

Aceste tulburări depăşesc cu mult preţul cepei de la Istanbul. Numeroasele probleme ale Turciei au vaste ramificaţii geopolitice şi strategice. Ţara este mai prost ca oricând poziţionată între două puteri aparent prietenoase, dar imperialiste: SUA şi Rusia. Începând din anul 2003, de când ocupă funcţii de nivel naţional, Erdoğan a încercat să le aţâţe una împotriva celeilalte, cu succes relativ. Acum însă, numeroasele contradicţii în poziţiile sale politice au ajuns la o culme cu implicaţii imprevizibile pentru Siria, Iran, NATO şi pentru relaţiile deja încordate cu Europa.

Imaginea generală este cea unei puteri regionale în declin, strivită între stânci, după cum sugerează Yavuz Baydar pe Ahval, un portal de ştiri turcesc: "Ankara se află într-o fundătură diplomatică. În regiune, ea este la cuţite cu SUA, iar acum a ajuns şi la un moment al adevărului cu Rusia. În acelaşi timp, kurzii rămân o realitate atât în apropierea, cât şi între graniţele Turciei: o criză economică crescândă face ca ţara să devină şi mai vulnerabilă; o politică regională haotică îngreunează orice dialog care ar pretinde încredere şi hotărâre".

Deşi Erdoğan nu se poate sustrage responsabilităţii politice, cu toate acestea, el se căzneşte să reuşească. Pentru declinul lirei, el dă vina pe o conspiraţie a străinătăţii. "Care este motivul acestei furtuni într-un pahar cu apă? Nu există niciun motiv economic... Asta este o operaţiune concertată împotriva Turciei", a afirmat el la o conferinţă de presă din Trabzon. El a spus că Statele Unite au înjunghiat Turcia pe la spate. Este modul lui de a nega şi de a-şi arăta vitejia. De obicei, în formularea criticilor, Erdoğan se bazează pe un amestec de naţionalism, credinţă şi teamă. "Dacă ei au dolari, noi avem poporul nostru, dreptatea noastră şi Dumnezeul nostru", a declarat el săptămâna trecută.

Uniunea Europeană este şi ea preocupată, în special din cauza abuzurilor în serie ale lui Erdoğan la adresa drepturilor omului şi a angajamentului său faţă de acordul vizând stoparea intrării valului de refugiaţi sirieni în Europa. Temerile sunt totodată legate şi de poziţia sa legată de Ciprul divizat, de subsolurile petroliere din estul Mediteranei şi de ostilitatea arătată unor aliaţi din regiune, precum Grecia, Israel şi Egipt.

Şi totuşi, într-o rară demonstraţie de incompetenţă geostrategică, Erdoğan este acum în pericol să-şi strice în acelaşi timp şi relaţiile cu Vladimir Putin. Punctul sensibil este Idlib, provincia din nord-vestul Siriei care a devenit ultimul refugiu al forţelor anti-Assad şi care este un loc în care sunt strămutaţi 2,5 milioane de sirieni. Putin doreşte sprijin turcesc pentru o eventuală ofensivă de toamnă a forţelor siriene, iraniene şi ruse. Turcia se teme de un nou exod transfrontalier de refugiaţi. Erdoğan nu renunţă nici la ideea sa legată de o zonă-tampon. Rezultatul: un blocaj care scoate şi mai mult în evidenţă izolarea Turciei, adâncind totodată sentimentul unei crize în curs de agravare.

Asediată din toate părţile şi eşuată pe plan intern - cine poate salva Turcia de sine însăşi? Întrebarea este incorect pusă. Ea ar trebui să fie de fapt: cine poate salva Turcia de Erdoğan? Răspunsul: numai turcii. Dar asta necesită ceva timp, eforturile vor fi dure, iar tulburările interne şi internaţionale vor fi considerabile. La fel ca Icar, regele-soare al Turciei orgolioase şi inflamabile mai are mult până să cadă. 9RADOR)

  •   MAGYAR TELEVIZIÓ: The Washington Times: Orbán începe să devină cel mai important lider al Europei

MAGYAR TELEVIZIÓ (Ungaria) - În Europa, nici un premier nu vorbeşte - nici măcar cu aproximaţie - aşa cum vorbeşte Viktor Orbán. Prin declaraţiile sale, premierul Ungariei demontează toate consensurile unanim acceptate pe acest continent, scrie istoricul american Daniel Pipes, într-un articol publicat de ziarul de dreapta The Washington Times.

"Este un conservator sincer, care spune lucrurile pe faţă, sau potrivit terminologiei folosit de el, este "iliberal", respectiv proiectează ţeluri pentru a veni în apărarea creştinismului şi respinge ferm influenţa musulmană. Prin acest stil de vorbire, Orbán i-a încurajat pe alegătorii polonezi, austrieci, italieni şi germani ca ei să spună "Nu imigrării necontrolate", a declarat Pipes, care a adăugat: "Desigur, presa occidentală îl critică permanent pe Orbán - şi pe bună dreptate - pentru acapararea întregii prese, pentru presiunea exercitată asupra organizaţiilor non-guvernamentale, imixtiunea în independenţa justiţiei, corupţia la nivel guvernamental şi politica Pro-Putin".

Unele critici sunt exagerate şi nedrepte. Evrei din Ungaria se plâng, într-adevăr, de exacerbarea antisemitismului, însă, în realitate, incidentele antisemite s-au diminuat, iar în Europa Ungaria este ţara care asigură cea mai mare siguranţă evreilor care îşi exercită în mod efectiv religia lor, afirmă istoricul american, care mai menţionează: "Ieşirile vehemente ale premierului ungar împotriva antisionistului George Soros nu sunt mai antisemite faţă de cele ale activistului conservator american David Horowitz sau ale firmei de detectivi Black Cube, care este compusă din foşti agenţi ai Mossadului". La nivelul Europei, Ungaria întreţine cele mai bune relaţii cu Israelul, a subliniat Pipes.

Potrivit preşedintelui Institutului conservator de analiză Middle East Forum, nu se poate spune că Guvernul Ungariei ar fi un opozant al musulmanilor. Cu toate că Viktor Orbán a spus, într-adevăr, referitor la imigranţii clandestini, că ei nu sunt de fapt imigranţi, ci forţe musulmane de invazie, practic, în Ungaria sunt bineveniţi musulmanii care respectă legea".

La sfârşitul articolului, Daniel Pipes îl citează pe politologul bulgar Ivan Krastev, potrivit căruia Viktor Orbán conduce o ţară mică, însă mişcarea reprezentată de el are o importanţă globală. Este posibil ca pe lista celor 80 de ţări cu influenţă, Ungaria să ocupe locul 73, însă, în realitate, începe să îndeplinească un rol tot mai influent în Europa, iar Orbán începe să devină cel mai important lider al continentului", a conchis Krastev.(RADOR)

  • TASS: Vladimir Putin şi Angela Merkel se vor întâlni la 18 august pentru a discuta despre Siria, Ucraina şi gazoductul "Nord Stream 2"

TASS (Rusia) Preşedintele Rusiei Vladimir Putin şi cancelarul Germaniei Angela Merkel se vor întâlni pe 18 august la Berlin pentru a purta convorbiri pe marginea unui spectru larg de probleme actuale, inclusiv despre sancţiunile americane şi situaţiile din Siria şi Ucraina, precum şi despre cooperarea economică, a anunţat secretarul de presă al şefului statului, Dmitri Peskov.

"Sâmbătă, Vladimir Putin se va afla la Berlin, unde va avea convorbiri cu cancelarul german Angela Merkel. După încheierea discuţiilor, cei doi vor face o declaraţie pentru presă" - a anunţat reprezentantul Kremlinului.

Potrivit afirmaţiilor sale, se va face o "potrivire a ceasurilor" pe marginea unor probleme importante, precum situaţia din Ucraina, situaţia din Siria, restricţiile cu care, într-un fel sau altul, se confruntă mai multe state străine, inclusiv ultimele sancţiuni americane anunţate".

"De asemenea, vor fi abordate şi o serie de probleme legate de relaţiile comercial-economice, realizarea unor proiecte comerciale internaţionale, printre care "Nord Stream 2" şi alte subiecte pe care părţile vor considera că este necesar să le analizeze" - a conchis Peskov.(RADOR)

  • MTI: Economia Ungariei a crescut cu 4,6% în cel de-al doilea trimestru

MTI (Ungaria) - Potrivit datelor brute, produsul intern brut (PIB) al Ungariei a crescut cu 4,6% (şi cu 4,4% conform datelor ajustate sezonier) în cel de-al doilea trimestru al acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut - a anunţat Oficiul Central de Statistică al Ungariei (KSH), marţi, în baza unor prime estimări. În consecinţă, creşterea economică a continuat procesul de accelerare, după ce în primul trimestru al acestui an, respectiv în ultimul trimestru al anului trecut, aceasta a înregistrat o creştere de 4,4%.

În trimestrul II, PIB-ul a crescut cu 0,9% comparativ cu trimestrul precedent, potrivit cifrelor ajustate sezonier. La creştere au contribuit majoritatea sectoarelor economiei, dar mai ales serviciile. La prezentarea datelor, Zsuzsanna Boros Szőkéné, şefă de departament în cadrul KSH, a subliniat că serviciile, cu excepţia domeniului transporturilor, au avut rezultate bune, în timp ce în industrie, industria prelucrătoare a crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În cel de-al doilea trimestru, la creşterea anuală a contribuit şi agricultura, în timp ce în primul trimestru, performanţa acestui sector a fost mai slabă. Potrivit datelor brute, în prima jumătate a acestui an, PIB-ul Ungariei a crescut cu 4,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.(RADOR)

  • RAINEWS: Podul Morandi de pe A10 Genova s-a prăbuşit. În accidentul care s-a soldat cu victime au rămas implicate zeci de maşini

RAINEWS:(Italia) - O porţiune a podului Morandi de pe autostrada A10 Genova s-a prăbuşit. Pompierii, ambulanţele şi forţele de ordine se află la faţa locului. Porţiunea care s-a prăbuşit era destul de lungă, iar ambele sensuri de mers au căzut la sol de la o distanţă de peste o sută de metri. Forţele de ordine anunţă că în accident ar fi rămas implicate peste 20 de maşini şi câteva zeci de victime. Pompierii fac tot posibilul pentru a extrage "mai multe persoane" de sub dărâmături.

"Dimensiunea accidentului este epocală, vorbim de zeci de morţi, între persoanele care au căzut de pe viaduct şi cele care au rămas îngropate sub dărâmături", declară Francesco Bermano, şeful echipelor de prim ajutor din Genova. "Avem sprijinul total al regiunilor Lombardia şi Piemont, toate spitalele sunt disponibile".

Surse ale Ministerului de Interne vorbesc de 11 victime, numai că din păcate, s-ar părea că numărul este mai mare.

Patru persoane au fost extrase vii de sub dărâmături şi au fost transferate cu elicopterul pompierilor la spitalul San Martino.

Mai multe maşini sunt prinse şi zdrobite între dărâmăturile podului, în timp ce mai câteva vehicule grele au căzut în râul Polvecera, anunţă surse din cadrul poliţiei care se află la faţa locului. Ca măsură de precauţie au fost eliberate unele clădiri aflate în apropierea părţii de pod care nu s-a prăbuşit.

Din primele informaţii reiese că podul ar fi cedat din cauza unor probleme de structură.

În ceea ce priveşte cauza prăbuşirii părţii de viaduct Polcevera de pe A10, departamentul autostrăzi Italia comunică următoarele: "Pe structura care a fost construită în anii '60 erau în curs de desfăşurare lucrări de consolidare ale viaductului".

Sub pod se află centre comerciale şi construcţii industriale, precum şi câteva clădiri rezidenţiale. De asemenea, sub pod se mai află şi calea ferată care leagă Genova de Milano.

"Am văzut oameni care alergau spre mine desculţi şi îngroziţi", spune un Alberto Lercari, un conducător auto Atp, care se afla pe pod în momentul prăbuşirii unei părţi a viaductului, la scurt timp după ora 11. Lercari venea de la Arenzano şi se îndrepta spre Genova: "Imediat ce am ieşit din galerie am văzut maşinile din faţă încetinind şi am auzit un vuiet mare. Oamenii fugeau venind spre mine. A fost oribil".

Podul care s-a prăbuşit lângă Genova "avea câteva probleme şi era supus unor lucrări de mentenanţă", a declarat Subsecretarul pentru infrastructuri, Edward Francis, intervievat de 'Rainews. "Este o adevărată tragedie," a adăugat exponentul Ligii Nordului din Liguria. "Camioane şi autoturisme au făcut un zbor de 70 de metri. Există multe victime, dar şi supravieţuitori şi evacuăm locuinţele".

Ministrul de interne Matteo Salvini s-a întors la Roma și urmăreşte operaţiunile de salvare din sala pompierilor. "Urmărim minut cu minut situaţia prăbuşirii podului din Genova şi ţin să mulţumesc în avans celor 200 de pompieri (şi celorlalţi eroi) care se află deja la faţa locului pentru a salva vieţi omeneşti", scrie Salvini postând pe Twitter fotografii din centrul de operaţiuni al Departamentul Pompierilor de la Ministerul de interne.

Departamentul autostrăzi raportează pe site-ul său că A10 Genova-Savona a fost închisă pe tronsonul între intersecţia A7 Milano-Genova şi Aeroportul din Genova în ambele direcţii. (RADOR)

IL MESSAGGERO: Ultimul bilanţ al victimelor prăbuşirii podului de la Genova este de 35 de morţi.

IL MESSAGGERO (Italia) - Potrivit ministrul adjunct pentru infrastructură, Edward Francis, numărul victimelor dezastrului de pe autostrada A10 Genova este de 35. Într-un interviu acordat postului Rainews 24, ministrul a spus că maşinile au căzut de la o înălţime de 70 metri. "Este o tragedie, un adevărat dezastru." Printre victime se află şi un copil. Un bilanţ care, din păcate, pare destinat să crească. Patru persoane au fost extrase vii de sub dărâmături, iar alte 13 sunt internate la spital cu cod roşu. Surse medicale de la spitalul San Martino anunţă că două persoane au fost rănite în locuinţele lor, zdrobite de pod. Cel puţin zece persoane sunt date dispărute, fiind căutate de pompieri şi de forţele de ordine.

Un camion s-a salvat miraculos cu câteva clipe înainte ca podul să se prăbuşească. Imaginile cu tirul oprit la un pas de abis au împânzit reţele sociale şi site-urile internaţionale.

În momentul accidentului podul era tranzitat de circa treizeci de autoturisme şi camioane.

Din cauza reliefului foarte accidentat din regiunea Genovei, aflată între mare şi munte, autostrada parcurge porţiuni lungi de viaducte şi tuneluri. Autostrada A10 a fost construită în anii 1960. În 2016 au avut loc lucrări de consolidare a viaductului.(RADOR)