Presa europeană deschide joi cu subiecte legate de preoții pedofili din SUA, cele 10 familii (una din România) care acuză Europa de "lipsa de acțiune” climatică, evident despre podul prăbușit în Genova (sau mai degrabă despre speculațiile politice ale catastrofei) și altele. Dar mai pe larg, în rândurile de mai jos. Ziarele monitorizate: Wall Street Journal, Financial Times, Handelsblatt, Le Temps (Elveția), Les Echos, The Hindu, Washington Post și altele.

HotNews.roFoto: Hotnews

  • Les Echos: Uimitoarea rezistență a banilor lichizi

Bancnotele și monedele rămân foarte populare în ciuda creșterii gradului de digitalizare. Banii cash aflați în circulație continuă să crească în volum, dovedind o uimitoare vitalitate. Valoarea numerarului în euro care circulă în întreaga lume a crescut cu 4% între 2009 și 2017, potrivit datelor publicate recent de către Banque de France. Unde se duc acești bani? O parte bună stau bine-mersi acasă: 1 din 4 europeni spune că își ține banii la domiciliu. În magazine, numerarul încă mai domină plata pentru cumpărăturile făcute, în timp ce aproape o bancnotă din 3 ”se plimbă” înafara zonei euro, ceea ce arată rolul internațional pe care îl joacă moneda unică.

Pentru a zecea oară în cinci ani, un pod s-a prăbușit în Italia. Acest dezastru, cel mai grav din Europa din 2001, a provocat o agitație considerabilă, iar guvernul a lansat procedura de revocare a concesiunii autostrăzii. Roma acuză concesionarul că nu a întreținut corespunzător infrastructura rutieră, ceea ce ar fi putut provoca dezastrul. Miscarea populistă M5S a coaliției de guvernământ crede că dacă personalul nu întreține în mod corespunzător autostrăzile, o va face Statul. Drumurile sunt foarte solicitate în Italia pentru transportul de mărfuri.

Cele mai citite articole din LesEchos:

1. Vitalitatea uimitoare a numerarului în Europa

2. Canadianul Ben Smith, pe punctul de a fi numit șeful companiei Air France-KLM

3. Șomajul britanic la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani

4. Război declarat împotriva "monedelor roșii"

  • Le Monde. Trei sute de preoți sunt acuzați de justiția americană că ar fi abuzat de mii de copii

Trei sute de preoți sunt acuzați de justiția americană că ar fi abuzat de mii de copii, din 1940 până în anii 2000. Cele mai multe fapte sunt prescrise, dar un juriu din Pennsylvania a publicat pe 14 august lista pedofiliilor. Biserica Catolică este suspectată că ar fi ascuns aceste nelegiuiri în "arhive secrete“, la care numai episcopul a avut acces. Juriul propune revizuirea regulilor privind prescrierea unor asemenea fapte și dorește acordarea de despăgubiri tuturor victimelor.

Matteo Salvini (membru al Parlamentului European din anul 2004, activ în Liga lombardă din anul 1990) a atacat normele bugetare europene, ceea ce ar fi împiedicat Italia să cheltuiască suficient pentru a-și moderniza drumurile. "Trebuie să ne întrebăm dacă respectarea acestor limite [bugetare] este mai importantă decât securitatea italienilor. Evident, nu este cazul ", a spus el în timpul unei călătorii în Sicilia. Aceleași accente eurosceptice le-a afișat și ministrul Transporturilor, Danilo Toninelli. Oaspete al RAI, ministrul Transporturilor și Infrastructurii a subliniat că responsabilitatea tragediei aparține traficului de camioane grele, inclusiv al "camioanelor poloneze". El vrea să revoce concesiunea și cere demisia liderilor firmei private.

Cele mai apreciate articole din LeMonde:

1 Italia: Genova "îngenuncheată" după prăbușirea podului Morandi care a lăsat în urmă cel puțin 39 de morți

2 Tunisia, licărul de speranță din lumea arabă

3 Zece familii depun o plângere împotriva Europei, acuzată de "lipsa deacțiune climatică". Una e din România.

4 Jaful atribuit în mod incorect migranților din Spania

5 Investigarea unui doctor care oferea "tratament” homeopat pentru homosexualitate

6 Tutorial: Cum să împiedici Google să vă salveze călătoriile?

7 Statele Unite: Democratul care ar putea deveni primul guvernator transgender

HANDELSBLATT:În întreaga lume, marile corporații și-au majorat semnificativ bugetele pentru inovare în ultimul an

Cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare pentru cei mai mari 500 de investitori în cercetare și dezvoltare din lume au crescut cu 6% în 2017, ajungând la 532 miliarde de euro. E un record. Potrivit calculelor firmei de audit EY, companiile de top din SUA și-au sporit cheltuielile în mod deosebit, cu o medie de unsprezece procente.

Principalul motiv al acestei cresteri puternice este disponibilitatea enormă a companiilor de a investi. De exemplu, cel mai mare retailer online- Amazon - și-a majorat cheltuielile de inovare cu 41% până la echivalentul a 20,1 miliarde de euro, plasându-se pe primul loc. Compania Alphabet e pe locul al doilea cu 14,8 miliarde de euro, urmată de Samsung cu 13 miliarde de euro. Dealtfel, Samsung a anunțat recent investiții de echivalentul a 138 de miliarde de euro pentru următorii trei ani în special pentru cercetare, dezvoltare, inteligență artificială și biofarmaceutica. Volkswagen ocupă locul cinci în clasament. Cu o cheltuială de 11,6 miliarde de euro, producătorul de automobile din Wolfsburg este, de asemenea, cel mai mare investitor din Europa - și ar trebui să rămână astfel în viitorul apropiat. Până la sfârșitul anului 2022, VW intenționează să investească mai mult de 34 miliarde de euro în electromobilitate, digitalizare, conducere autonomă și noi servicii de mobilitate. "Ciclurile de produse mai scurte și cererile consumatorilor în continuă schimbare sporesc presiunea asupra companiilor pentru a-și mări bugetele de inovare", spune Julie Linn Teigland, Director Regional EY pentru Germania , Austria și Elveția.

Deschiderea ziarului este legată de bătălia de pe piața de îngrijire personală, unde ministryul CDU le reproșează companiilor private că pun profitul înaintea scopului activității acestora, care e starea de sănătate a pacienților. Criticii acuză Spahn de "prea multă reglementare" în sectorul sănătății și al îngrijirii medicale.

Cele mai citite texte din Handelsblatt:

1. Warren Buffett: "Mi-ar plăcea să am 100% la Apple"

2. Birocrația de stat - redescoperirea virtuților prusace

3. Valurile de căldură- cea mai mare problemă a energiei regenerabile

4. Cele două motive principale pentru care lira turcească își revine

5. Salvini exploatează tragedia din Genova

  • FINANCIAL TIMES: Piețele emergente au scăzut puternic miercuri, după ce investitorii s-au speriat de o scădere abruptă a prețurilor materiilor prime, turbulențele valutare și rezultatele dezamăgitoare ale unuia dintre giganții tehnologici din China

În ciuda recuperării lirei turcești, indicele FTSE Emerging a scăzut miercuri cu 2,3%, după ce acestea s-au confruntat cu presiuni crescânde în ultimele luni. Preocupările privind războaiele comerciale au pus o presiune foarte mare, la fel ca evoluția dobânzilor americane și dolarul tot mai puternic, afectând țările dependente de intrările de capital, cum ar fi Argentina și Turcia.

Declinul a fost agravat de rezultatele slabe ale Tencent, unul dintre cele trei companii din China care sunt denumite "Liliecii" - Baidu, Alibaba și Tencent.

Dealtfel, Capital Economics a subliniat faptul că datele economice chineze arată o slăbire a economiei, ceea ce reprezintă o amenințare la fel de puternică pe cât sunt tensiunile comerciale.

"Economia Chinei va continua să încetinească în următoarele luni și credem că activele EM vor continua în general să fie sub presiune, indiferent de ce se întâmplă în Turcia ", au transmis miercuri reprezentanții Capital Economics.

Monedele și obligațiunile EM au suferit și ele scăderi, la fel ca și alte piețe, cum e cea a cuprului- considerat pe scară largă ca un barometru al creșterii economice datorită utilizării sale în construcții, cabluri și bunuri de consum.

Cele mai citite articole din Financial Times:

Moneda turcă își revine după ce Turcia interzice speculațiile pe liră

Noua Zeelandă interzice străinilor să cumpere case

Economiștii avertizează asupra dominației giganților corporativi americani

  • THE WALL STREET JOURNAL- Imigranții, cu identități separate. Dezbaterea cu privire la un nou proiect de lege privind imigrația sporește tensiunile politice și provoacă atitudini vechi de zeci de ani privind naționalitatea și etnia

Duzen Tekkal și familia ei și-au pus cele mai bune haine pentru ceremonia de naturalizare, pe la mijlocul anilor 1980. Dar pe când tatăl său și-a exprimat bucuria de a deveni german, funcționarul public care a prezidat ceremonia i-a retezat entuziasmul. "Nu ești german!", i-a spus acesta. "Ai doar cetățenia germană!".

Dna Tekkal, fiica unor imigranți Yazidi (vorbitori de kurdă) din Turcia, avea pe atunci 8 ani. Acum este șefa unei organizații de caritate și contribuitor la o mișcare social-media cunoscută sub numele de # MeTwo (diferită de controversata #MeToo), mișcare ce a declanșat o dezbatere furtunoasă despre cum poate fi îmbunătățită legislația care vizează reglementarea imigrației dar și sprijinirea imigranților în a se integrara în societatea germană

"A fost nevoie de o veșnicie pentru ca politicienii conservatori să recunoască faptul că Germania este un teren al imigrației. Oamenii din Turcia, Spania, Italia, Grecia și așa mai departe au venit aici pentru a ajuta la reconstrucția ei, dar le-a fost dificil să se integreze", a declarat Sebastian Hartmann, parlamentar social-democrat și co-autor al proiectului de lege.

Dezbaterea #MeTwo și legislația care întârzie arată atitudini complexe vechi de zeci de ani în Germania cu privire la naționalitate și etnie și ridică întrebări cu privire la voința și capacitatea germanilor de a integra străinii și descendenții acestora.

Economiștii spun că Germania trebuie să atragă cel puțin 400.000 de muncitori pe an pentru a menține creșterea economică.

Deja aproape un sfert din 82 de milioane de persoane din Germania au cel puțin un părinte imigrant care s-a născut fără cetățenie germană, potrivit cifrelor din 2017. Iar țara primește anual același număr de migranți ca și SUA, majoritatea resortisanți ai Uniunii Europene care sunt liberi să lucreze în blocul comunitar și solicitanți de azil care nu pot fi revocați în temeiul dreptului internațional. Dar admiterea a aproape două milioane de refugiați în 2015 a intensificat tensiunile politice, dând apă la moară partidelor de extremă dreapta și slăbind celelalte partide, inclusiv pe cel al d-nei Merkel.

Germania nu a avut niciodată un set coerent de legi care să permită cetățenilor non-europeni să se stabilească acolo pentru a munci. Există o tradiție politică care vede Germania ca un spațiu temporar pentru unele categorii de străini, dar nu ca teren al imigrației permanente.

"Identitatea germană este încă legată de etnie aici și trebuie schimbată de urgență, pentru că pur și simplu nu permite altora să se încadreze", a spus Ali Can, activist de origine turco-kurdă, care conduce o linie telefonică pentru migranți.

Qatar va injecta 15 miliarde de dolari în economia turcă. Pachetul de sprijin al Qatarului vine după emirul țării, Sheikh Tamim bin Hamad Al Thani, s-a întâlnit miercuri cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Sprijinul Qatarului față de Turcia reflectă consolidarea legăturilor economice și politice dintre cele două țări. Turcia a susținut la rândul ei anul trecut Qatar ul într-un scandal diplomatic regional , iar acum primește recompensa, consideră analiștii.

  • NEZAVISIMAIA GAZETA (Rusia): Sâmbătă, președintele Vladimir Putin se va întâlni cu cancelarul german Angela Merkel, la castelul Meseberg, reședința guvernului german din landul Brandenburg

Întâlnirea anterioară dintre cei doi lideri a avut loc la Soci, pe 18 mai, și atunci au discutat despre situația din Donbas și Crimeea, precum și despre proiectul „North Stream - 2“.

Printre subiectele majore, abordate atunci, agenţia germană de ştiri N-tv se referă la marea politică mondială. Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului german Stefan Seibert, pe ordinea de zi sunt probleme referitoare la stadiul relațiilor ruso-germane, conflictul sirian, situația din estul Ucrainei și problemele legate de energie. Seibert crede că va fi o "conversație amănunțită". În același timp, el a subliniat că, pentru Germania, este important „să se menţină rolul Ucrainei în tranzitul gazului rusesc spre Europa.“

După cum precizează agenţia citată, guvernul federal este preocupat de posibila destabilizare a Ucrainei și a promis Kievului că o parte din veniturile rezultate din acest tranzit vor ajunge în bugetul ucrainean. Pentru a evalua situația actuală, trebuie să înțelegem că, în prezent, circa 50% din gazul rusesc pompat spre Europa trece prin sistemul de transport al gazelor din Ucraina, iar acest lucru aduce aproximativ 2 miliarde de euro din taxele de tranzit. Aceste sume, subliniază agenția, constituie o parte esențială a bugetului ucrainean.

Este clar că astăzi Germania se opune tentativelor americane de a impune furnizarea de gaze naturale lichefiate din SUA, în locul gazului rusesc, pompat prin conductele din Europa. Însă păstrarea tranzitului din Ucraina depinde de continuarea construirii gazoductului „Nord Stream - 2“, o conductă de gaz care trece prin Marea Baltică. Pentru Germania, conducta este avantajoasă deoarece ea îi dă posibilitatea să devină una din cele mai importante noduri în furnizarea de gaze din Europa.

Putem presupune că dificultatea negocierilor pe această temă va fi legată de volumul pe care Rusia va fi gata să-l pompeze prin conducta ucraineană în viitor. Și aici multe lucruri depind de poziția Kievului, care cere să se pompeze aproximativ aceleași volume de gaz ca și acum, făcând astfel legătura între această situaţie şi cerinţele tehnice.

După cum se știe, sistemul ucrainean de transport al gazelor se află într-o stare tehnică deplorabilă și necesită resurse financiare considerabile pentru a-l reface. Se pare că Angela Merkel se va confrunta cu negocieri dificile și lungi la Kiev în această chestiune. Situația este complicată și de faptul că alegerile prezidențiale vor avea loc în Ucraina în anul 2019, iar problema transportului de gaze este deja utilizată în campania electorală.

Influenta revistă săptămânală "Der Spiegel" din Germania a prezentat în titlu negocierile pe această temă din cadrul iminentelor convorbiri dintre Merkel și Putin.

Revista subliniază faptul că, în ciuda răcirii actuale a relațiilor ruso-germane, din cauza „încălcării brutale a dreptului internațional din partea Rusiei în urmă cu patru ani“, Merkel este conștientă de faptul că „astăzi, este imposibil de rezolvat orice subiect de politică externă fără Putin.“

Merkel este, de asemenea, preocupată de punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk, fiind ea însăși unul dintre inițiatorii lor.

După cum se știe, este acum parte la nişte acorduri, prin care, până în prezent, nu s-a reușit nici măcar încetarea focului pe linia de contact a Forțelor Armate ale Ucrainei și miliţiile din Republica Populară Doneţk şi din Republica Populară Lugansk.

Propunerile de introducere a forțelor ONU de menținere a păcii pe linia de divizare nu sunt încă fezabile datorită interpretărilor diferite ale acestei etape de către negociatori. În acest sens, cel mai probabil, participanții la negocierile de la Mezeberg vor discuta despre inițiativa recentă a Rusiei de a organiza referendumuri în aceste republici autoproclamate. Din punct de vedere rusesc, se poate presupune că astfel de referendumuri vor permite să se dea o anumită legitimitate conducerii acestor republici și în ceea ce privește definirea regulilor de desfășurare a trupelor ONU de menținere a păcii.

Astăzi, problema soluționării conflictului din Siria este la fel de importantă pentru Germania și pentru Rusia. Cert este că problema migrației rămâne o chestiune acută, de actualitate a vieții politice interne din Germania, iar soarta actualului guvern al lui Merkel depinde în mare măsură de rezolvarea ei. Este clar că întoarcerea a cel puțin o parte a refugiaților sirieni în patria lor ar fi permis într-o anumită măsură să se dezamorseze situația din Germania.

Pentru Rusia, este important să atragă Germania să participe la programele de asistență umanitară ale Siriei.

În acest sens, trebuie remarcat faptul că, la sfârșitul lunii iulie, Rusia a livrat Siriei prima garnitură de ajutor umanitar, împreună cu Franța. Distribuirea ajutorului s-a efectuat sub controlul Oficiului Organizației Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA). Ajutorul a fost destinat locuitorilor din regiunea Guta de Est, aflată în apropierea capitalei Damasc.

Agenția germană de știri Deutsche Welle (de stat), într-un comunicat pe această temă, a reprodus declaraţia Ministerului de Externe al Franţei, potrivit căreia Rusia a garantat că guvernul de la Damasc nu va participa la distribuirea ajutoarelor. Cel mai probabil, acest aspect va fi interesant pentru Merkel.

Bineînțeles, un aspect important al convorbirilor pentru Rusia poate fi discuția referitoare la starea actuală a relațiilor dintre UE și SUA. După cum a menționat, în această privință, binecunoscutul analist Zoran Meter într-un interviu recent publicat de portalul hkv.hr din Croaţia, „o Uniune Europeană puternică și unită împiedică Statele Unite ale Americii, în special interesele economice ale SUA, pentru care UE este un concurent redutabil şi nedorit. Uniunea Europeană deţine un potenţial foarte mare de forţă de muncă superior calificată, are capacitatea economică și financiară de înaltă tehnologie, adică toate cele mai importante condiții prealabile pentru poziționarea în sine ca o putere geopolitică și economică globală".

Şi sancţiunile impuse de Statele Unite ale Americii împotriva Uniunii Europene, după cum arată Meter, "vor putea determina, în primul rând, Germania și Franța - deocamdată, numai prin intermediul Bruxelles-ului (pentru ele, este mai convenabil, deoarece se pare că efortul va fi combinat) să se opună într-adevăr în mod dramatic lui Donald Trump în ce priveşte unele probleme esenţiale, de care depinde în ce măsură vor fi independente în politica externă și în economie". Acest lucru oferă Rusiei șanse de apropiere de Europa pentru o confruntare comună cu regimul de sancțiuni al Statelor Unite ale Americii. (RADOR)

  • TASS: Vladimir Putin intenţionează să participe la nunta ministrului de externe al Austriei

TASS (Rusia) - Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, intenţionează ca în drumul său spre Berlin, pe 18 august, să participe şi la nunta ministrului de externe al Austriei Karin Kneissl, a confirmat secretarul de presă al şefului statului rus, Dmitri Peskov.

"Da, în drumul său spre Berlin se va opri şi în Austria, la nunta şefei diplomaţiei austriece" - a declarat Peskov. La rândul său, consilierul preşedintelui rus Iuri Uşakov a anunţat că invitaţia de participare la nuntă a fost făcută în timpul vizitei lui Vladimir Putin la Viena, iar acum, cu deplasarea la Berlin, s-a ivit ocazia de a participa. "Ne vom opri şi o vom felicita" - a declarat Uşakov.

Ceremonia de căsătorie a ministrului austriac de externe Karin Kneissl va avea loc în sudul landului Stiria, sâmbătă, 18 august, printre podgorii. Iniţial, nunta era planificată să se desfăşoare în oraşul Gamlitz, însă ulterior a fost luată hotărârea schimbării locului de desfăşurare a evenimentului.

Publicaţia Kronen Zeitung a anunţat că, în timpul ceremoniei, securitatea va fi asigurată de ofiţeri ai subunităţii speciale austriece "Kobra", care primesc instrucţiuni privind protecţia ministrului austriac de externe şi a viitorului ei soţ, Wolfgang Meilinger.

Amintim că, în ajunul vizitei sale la Moscova, din luna martie anul curent, Karin Kneissl a declarat că în perioada preşedinţiei Austriei a Consiliului UE, ea se va pronunţat pentru dialogul cu Moscova, cu scopul restabilirii încrederii între Uniunea Europeană şi Rusia. (RADOR)

  • EUOBSERVER: Cât mai poate continua Bulgaria să se orienteze deopotrivă spre Est și Vest?

EUOBSERVER (Belgia) - Primul mandat al Bulgariei la președinția UE, ianuarie-iunie 2018, nu a fost nici dezastrul prevestit de observatori, dar nici lovitura de imagine la care spera Sofia. Cu greu s-ar putea da vina pe Sofia pentru cele mai mari frământări care agită în prezent Europa, având în vedere că actuala ceartă pe tema migrației are cu mult mai mult de-a face cu politicile dure adoptate de Italia și de actuala președinție UE a Austriei.

Totuși, cu toate că președinția bulgară a evitat catastrofa, ar fi dificil să afirmi că ea a reprezentat vreun mare pas înainte pentru UE.

În primul rând, a fost chestiunea extinderii. Deși Bulgaria etichetase integrarea Balcanilor Occidentali drept una dintre prioritățile președinției sale, opoziția franceză și olandeză s-a asigurat că negocierile de accedere cu Macedonia și Albania au fost amânate cu încă un an.

Nu ar fi corect să dai vina pe Bulgaria pentru că nu a reușit să împingă extinderea UE în Balcanii Occidentali în fruntea agendei geopolitice a UE; durata de șase luni a președinției rotative constrânge serios capacitatea oricărei țări de a promova anumite teme. Deja servită cu problemele Brexit-ului și migrației, este natural ca UE să fie reticentă în privința unei noi extinderi.

Lucrurile pentru care Bulgaria poate fi într-adevăr trasă la răspundere sunt inconsecvența politicii sale externe și dificultatea de a se conforma unor principii fundamentale ale UE. După cum scriam și la începutul președinției bulgare, țara și-a făcut un obicei din a demonstra numai atât progres cât este necesar pentru a evita sancțiunile și învinovățirile care năpăstuiesc alți membrii problematici ai UE, cum ar fi Polonia și Ungaria.

Însă Bulgaria încă se mai află sub supravegherea specială a Bruxelles-ului. Mecanismul de cooperare și verificare (MCV), conceput pentru a ajuta la recuperarea distanței dintre Bulgaria și restul blocului european, este și astăzi în funcțiune, la 11 ani de la aderarea țării la UE - iar asta dintr-un motiv temeinic.

Tehnic vorbind, Bulgaria satisface criteriile formale de aderare la zona euro și uniunea bancară, având o inflație redusă și finanțe publice echilibrate.

Corupție și falimente bancare

Dar pe de altă parte, fragilitatea sectorului ei bancar (a patra cea mai mare bancă a Bulgariei a dat faliment în 2014), lipsa de transparență și corupția agresivă fac ca integrarea ei în zona euro să constituie un risc inacceptabil de ridicat.

Economia Bulgariei continuă să nu ducă deloc lipsă de probleme: în ciuda unui deceniu de creștere încurajatoare - PIB-ul Bulgariei a crescut cu 3,4% în 2016 și 3,6% în 2017 -, Banca Mondială a notat că: „Productivitatea va trebui să crească cu cel puțin 4% pe an în următorii 25 de ani pentru ca Bulgaria să prindă din urmă media veniturilor din UE și astfel să-și mărească prosperitatea comună.”

Bulgaria este cea mai săracă țară din UE în termeni de PIB per capita, dar totodată și cea mai coruptă.

Justiția ei este departe de a fi independentă și îi anchetează cu ineficiență pe oficialii corupți. Corupția este profund înrădăcinată în societatea bulgară: mai mult de unul din cinci adulți bulgari recunosc că au luat parte la o tranzacție coruptă. Această corupție agresivă cuplată cu justiția falimentară obstrucționează creșterea economică a țării și îi alungă pe investitorii străini.

În ciuda acestor probleme foarte bine cunoscute, este totuși un noroc - atât pentru țară cât și pentru restul blocului - că Bulgaria este stat membru UE.

Dacă Bulgaria nu s-ar fi alăturat Uniunii, cu certitudine nu ar fi realizat progresul pe care l-a înregistrat în ultimul deceniu și ar fi reprezentat o amenințare mai mare la adresa securității blocului.

Totuși, e posibil ca Sofia să epuizeze curând rezervele de bunăvoință ale democrațiilor occidentale, prin aceea că încearcă să joace la două capete - caută o integrare mai strânsă cu Europa, dar concomitent se pune bine cu Moscova și Beijing; pretinde că lucrează la atingerea obiectivelor UE, dar în realitate își pune propriile interese pe primul loc.

Sectorul energetic al Bulgariei oferă un bun exemplu în privința acestui joc dublu.

Sofia s-a angajat să-și liberalizeze industria energiei și să se conformeze țintelor de energie curată stabilite de UE, dar cu toate acestea continuă să subvenționeze înseși acele centrale electrice pe cărbune care constituie principalul obstacol din calea atingerii țintelor UE.

Încearcă să pună în practică proiecte energetice extrem de controversate împreună cu Rusia și China și caută ajutorul Moscovei pentru a-și reporni proiectul atomoelectric de la Belene, amenințând astfel securitatea energetică a Europei tocmai în momentul în care alte state UE se scutură de dependența lor energetică de Moscova.

Recentele ei tentative de a contesta contractele de furnizare de energie încheiate cu companiile occidentale AES și ContourGlobal - ale căror centrale produc 20% din electricitatea necesară Bulgariei la doar o mică fracțiune din costul pe care l-ar presupune Belene - este încă un semnal îngrijorător cum că favorurile Sofiei se reorientează spre Moscova și Beijing.

Investitorii străini au invocat acest climat de afaceri ostil pe măsură ce părăseau piața energetică a Bulgariei, cel mai nou exemplu fiind compania cehească CEZ. Lipsa unei instituții transparente de reglementare a pieței bulgare a energiei, similară cu cele existente în alte țări UE, aruncă și ea o umbră asupra capacității țării de a întreține o piață a energiei liberă și corectă.

Negura presei

Iar sectorul energetic nu e singurul domeniu afectat de suspiciuni de corupție ascunse sub preș. Parlamentul a luat recent în discuție o lege, propusă de controversatul mogul de presă și politician Delyan Peevski, prin care patronatele din presă ar deveni mai transparente, însă proiectul de lege nu prevede dezvăluirea de informații despre împrumuturi, venituri din publicitate și finanțări UE indirecte, în ciuda faptului că tocmai acest gen de finanțări sunt principala sursă de corupție și influențare în sectorul presei.

Acest peisaj media opac este unul dintre motivele pentru care - spre deosebire de România, Polonia sau Ungaria - cetățenii bulgari rareori ies în stradă pentru a se opune sistemului lor de justiție viciat, corupției permanente ori influenței omniprezente a puterilor străine în politica lor internă.

Bulgaria nu este cu siguranță unica țară UE în care lăcomia politicienilor corupți le permite puterilor străine să se infiltreze în sectoare de o extremă importanță strategică, cum este cel energetic.

Dar restul Europei are mecanisme de control și echilibru mai solide decât ale Bulgariei. Boyko Borisov se înfățișează drept candidatul cel mai puțin mânjit de influența rusească în creștere din politica Bulgariei, iar pe de altă parte a avut mare grijă să nu se pună rău cu celelalte 27 de state membre.

Dar, concomitent, el a făcut multiple concesii Moscovei; Borisov i-a cerut personal scuze lui Putin și și-a asumat responsabilitatea pentru eșecul proiectului South Stream, iar acum ajută Moscova să plănuiască alternative; totodată, el a rupt rândurile cu aliații europeni prin aceea că a refuzat să-și cheme înapoi diplomații de la Moscova în urma otrăvirii fostului spion Serghei Skripal. Cât timp îi va mai permite UE Bulgariei să facă această echilibristică? (RADOR)

  • KATHIMERINI: De ce i-a eliberat Turcia pe cei doi militari greci?

KATHIMERINI (Grecia)- Eliberarea, în ajunul Sfintei Mării, a celor doi militari greci (arestaţi la începutul lunii martie în timp ce patrulau la graniţa greco-turcă, pe motiv că au trecut ilegal pe teritoriul turcesc n.trad) a fost total neaşteptată. Eliberarea lor a adus linişte în familiile acestora şi a propagat bucurie şi emoţie în întreaga Grecie datorită marii simbolistici pe care o are atât reţinerea lor nedreaptă timp de atâtea luni, dar şi lăsarea lor în libertate în ajunul praznicului Adormirii Maicii Domnului. Ce s-a întâmplat însă că regimul Erdogan a decis să-i elibereze?

Toate indiciile duc spre concluzia că această evoluţie fericită are legătură directă cu problema menţinerii în arest a pastorului american Brunson şi a tensiunii subsecvente dintre Turcia şi SUA. În afară de Brunson, în închisorile turceşti mai sunt deţinuţi cetăţeni americani, germani şi francezi. De câteva zile SUA nu mai cer doar eliberarea pastorului, cer eliberarea din închisorile turceşti a tuturor celor care au legătură cu interese americane (americani, dar şi funcţionari turci din cadrul unor consulate americane).

Cazul celor doi militari greci era diferit de celelalte cazuri de cetăţeni străini pentru că aceştia nu erau acuzaţi de colaborare cu gülenişti sau cu autonomişti PKK. În rest, au existat mai multe similitudini. Toţi au fost deţinuţi mult timp fără să li se fi prezentat acuzaţiile. Când acuzaţiile le-au fost aduse la cunoştinţă, s-a constatat că nu sunt însoţite de probe puternice. În toate cazurile există certitudinea că este vorba despre o luare de ostatici prin care partea turcă aşteaptă să primească ceva la schimb pentru a-i elibera.

Prin această eliberare bruscă, Erdogan a vrut să transmită mai multe mesaje:

- Către SUA şi Europa: regimul nu este este absolut şi monolit. Există speranţa eliberării în scurt timp a pastorului american şi poate şi a altora.

- Către SUA: cei doi militari greci au fost lăsaţi liberi în urma deciziei unui tribunal turcesc. Prin urmare, şi cazul pastorului trebuie să treacă prin justiţia turcă. Un ziarist turc, Abdulkadir Selvi, cunoscut pentru relaţiile sale strânse cu partidul islamist de guvernământ, a scris deja că eliberarea pastorului este o chestiune de timp, dacă SUA vor prezenta date cu privire la problemele provocate stării sale psihice de detenţia lui timp de aproape doi ani.

- Către pieţele internaţionale: Eliberarea este un semn de revenire a Turciei la o atitudine raţională. Se speră că pieţele, care sunt extrem de sensibile la astfel de acţiuni, vor lua act şi vor reduce presiunile economice pentru lira turcească.

Eliberarea celor doi militari va trebui corelată şi cu comunicatul dat publicităţii la data de 31 iulie de 18 lideri ai minorităţilor religioase din Turcia. În comunicat se arată că minorităţile "sunt libere să trăiască potrivit credinţei lor şi să-şi îndeplinească îndatoririle de cult conform tradiţiilor lor. Declaraţiile care vorbesc despre sau sugerează represiune sunt complet neadevărate". Comunicatul a fost un răspuns la comentariile vicepreşedintelui american Mike Pence, care spusese că nu există libertate religioasă în Turcia. Niciodată Erdogan nu ar fi recurs la o asemenea mişcare din partea unor oameni pe care îi consideră inferiori (ghiauri), dacă nu ar fi simţit că se află sub o presiune îngrozitoare. Asta arată şi eliberarea celor doi militari greci. Dacă se va confirma în următoarele zile că nu este vorba de o manevră tactică a lui Erdogan pentru a câştiga timp, vom avea încă o dovadă a realismului său incredibil atunci când este sub presiune.

De asemenea este sigur că Erdogan se va grăbi să profite de comunicatele care se vor publica în Grecia pe această temă. Dacă aceste comunicate sunt parte a acordului de eliberare, e bine să fie făcute, dar să fie reţinute. În perioada imediat următoare se aşteaptă o tensiune deosebit de mare cu Turcia în estul Mediteranei. Astfel de declaraţii debusolează comunitatea internaţională.

În sfârşit, ceea ce s-a întâmplat cu cei doi militari greci, cu pastorul, cu deţinuţii americani şi germani arată opţiunea Turciei din ultimii doi ani de a utiliza aceşti oameni ca ostatici în negocieri. Din păcate, această percepţie a fost confirmată de Germania care în mod complet greşit a acceptat în februarie 2018 eliberarea ziaristului Yücel - cu cetăţenie germană şi turcă - în schimbul vânzării de material de război Turciei. În aceste cazuri trebuie să existe principiul că nu se negociază nici cu teroriştii, nici cu un stat care urmează astfel de practici. Opţiunea Greciei de a nu intra în logica negocierilor a fost foarte corectă. Este de reliefat acest lucru pentru că Grecia se învecinează cu Turcia, iar aceasta ar putea adopta din nou astfel de tactici. (RADOR)

  • REUTERS: SUA vor dubla numărul puşcaşilor marini care se antrenează în Norvegia

REUTERS (Marea Britanie) - SUA vor dubla efectivul de soldaţi staţionaţi în Norvegia, măsură ce respectă planurile semnalate în luna iunie, a anunţat miercuri ministerul norvegian al Apărării.

Planurile de mărire a numărului de puşcaşi marini aflaţi în Norvegia la 700 faţă de actualul efectiv de 330 şi mutarea unora dintre ei mai aproape de frontiera cu Rusia a generat o reacţie dură din partea Moscovei, care a calificat aceste intenţii drept "clar neprietenoase".

Guvernul de la Oslo, tot mai îngrijorat în privinţa Rusiei de la data anexării Crimeei în 2014, insistă că prezenţa SUA este doar în scop de antrenare şi nu ar trebui interpretată ca o escaladare militară. Puşcaşii marini sunt programaţi să părăsească Norvegia la finalul acestui an, după ce contingentul iniţial a ajuns în 2017 pentru pregătire în condiţii de iarnă. Aceştia sunt primii soldaţi străini care au fost staţionaţi în Norvegia din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

Ministrul norvegian de Externe Ine Eriksen Soereide a declarat anterior reporterilor că această decizie nu semnalează înfiinţarea unei baze americane permanente în Norvegia şi că nu vizează Rusia. Rotaţia forţelor va dura până la cinci ani, spre deosebire de anunţul iniţial care menţiona o durată de şase luni începând cu 2017, şi care în luna iunie fusese extinsă. (RADOR)

  • RAI NEWS: Nava Aquarius va acosta în Malta, iar migranţii vor fi trimişi în şase ţări UE

RAI NEWS (Italia) - Şase ţări din UE au ajuns la un acord de a găzdui migranţii aflaţi la bordul navei Aquarius. Nava va putea să acosteze în Malta, a anunţat pe Twitter premierul maltez Joseph Muscat, care a adăugat că cei 141 de migranţi aflaţi la bord vor fi distribuiţi în cinci ţări: Franţa, Germania, Luxemburg, Portugalia şi Spania.

"Malta va acorda navei Aquarius permisiunea de a intra în porturile sale, deşi nu are obligaţia juridică de a o face", a subliniat premierul.

"Salut decizia autorităţilor malteze de a autoriza debarcarea navei Aquarius. Acest lucru a fost posibil graţie susţinerii Franţei, Spaniei, Germaniei, Portugaliei şi Luxemburgului, care au stabilit să primească o parte dintre migranţii care se află la bordul navei. Laud aceste ţări pentru solidaritatea lor şi pentru împărţirea responsabilităţii", a declarat comisarul UE Dimitris Avramopoulos pentru Agenţia Ansa, după acordul cu Malta pentru acostarea navei.(RADOR)

  • CORRIERE DELLA SERA: Cel puţin 39 de morţi, printre care trei copii, în urma prăbuşirii podului din Genova

CORRIERE DELLA SERA (Italia) - Tragedie, marţi dimineaţă, la Genova: cu puţin înainte de prânz, o bucată din viaductul Polcevera, cunoscut drept podul Morandi, aflat pe autostrada A10, s-a prăbuşit. Cel puţin 39 de oameni au murit, potrivit Prefecturii. Printre victime se află şi un copil de 8 ani şi doi adolescenţi de 12 şi 13 ani. O persoană a decedat în sala de operaţii. Sunt aproximativ 16 răniţi, dintre care 9 în stare gravă: patru supravieţuitori au fost salvaţi vii dintre dărâmături. La momentul prăbuşirii, sub şi deasupra podului tranzitau peste 30 de autovehicule, printre care maşini şi camioane.

Peste 400 de cetăţeni sunt obligaţi să îşi părăsească propriile case: 11 clădiri sunt evacuate de Protecţia Civilă, dar numărul lor ar putea creşte în urma verificărilor în curs la blocuri. La operaţiunile de salvare, deosebit de complexe datorită prezenţei grinzilor de mari dimensiuni, participă circa o mie de poliţişti, carabinieri, pompieri şi medici. Premierul Giuseppe Conte se află de marţi la locul dezastrului pentru a participa la şedinţele forţelor de ordine şi pentru a-i întâlni pe supravieţuitori şi rudele victimelor.

Prefectura din Genova a instituit două numere de telefon pentru informaţii şi semnalaţii referitoare la persoanele dispărute: 010/5360637 şi 010/5360654. Imaginile arată ruperea structurii podului, care în cădere a târât după sine diferite maşini şi camioane rămase strivite sub dărâmături. Primăria din Genova a proclamat, pentru miercuri şi joi, două zile de doliu naţional.

"Tot podul Morandi va fi demolat va fi demolat cu grave repercursiuni aduse traficului şi cu probleme pentru cetăţeni şi companii",a declarat ministrul Infrastructurii, Edoardo Rixi. Procuratura din Genova a deschis dosar penal pentru dezastru şi ucidere din culpă. Consecinţele asupra economiei genoveze sunt greu de calculat momentan, cu daune grave aduse portului şi circulaţiei în regiunea Liguria, împărţită între vest şi est. La sfârşitul anului 2018, era prevăzută începerea construcţiei Autostrăzii Ponente, cu un pod pe Val Polcevera mutat mai la nord de viaductul prăbuşit.

Într-un filmuleţ publicat pe Facebook realizat în momentul prăbuşirii podului apar inundaţiile care au lovit Genova şi cedarea podului. "Oh Doamne", se aude urlând, în timp ce altă persoană filmează prăbuşirea. "Am văzut oamenii fugind spre mine, desculţi şi terorizaţi", a povestit Alberto Lercari, şofer Atp, prezent la momentul prăbuşirii pe podul Morandi. "O dată ieşit din galerie am văzut că maşinile au încetinit şi am auzit o explozie. Oamenii fugeau şi veneau spre mine. A fost oribil", a spus. "Am văzut podul prăbuşindu-se. Eram opriţi în coloană şi apoi am văzut tragedia în spatele meu, apoi nimic", a povestit un alt martor. Alţi martori informează despre un fulger care ar fi lovit podul.

Prăbuşirea ar fi fost cauzată de cedarea structurală la porţiunea de deasupra Străzii Walter Fillak, în zona Sampierdarena. Ambele benzi au căzut la sol. Numeroase maşini au fost nevoite să aştepte în coloană, datorită circulaţiei lente. Pe autostrada A10 Genova-Savona în Liguria a plouat neîntrerupt timp de câteva ore, iar Protecţia Civilă declarase cod portocaliu. Podul Morandi, construit în anii '60, se află între cartierele Sampierdarena şi Cornigliano, şi are peste un kilometru lungime.

Viaductul leagă autostrada A10 de ieşirea spre Genova Vest şi este unul dintre podurile principale din zonă: inaugurat în 1967, de-a lungul anilor a fost reabilitat de mai multe ori. Prăbuşirea "este pentru noi ceva neaşteptat şi neprevăzut faţă de activitatea de monitorizare care se făcea pe pod. Nimic nu prevestea tragedia", a spus directorul Autostrăzilor din Genova, Stefano Marigliani, subliniind că "nu există absolut niciun element pentru a considera podul periculos". Podul Morandi "a suferit intervenţii de întreţinere pe diferite fronturi": era, în special, "în fază de terminare a intervenţiilor la barierele de securitate" începute în 2016. "Această operă este atent monitorizată în mod constant de către noi", a subliniat Marigliani. În special, pentru a verifica siguranţa structurii, Autostrăzile utilizează "instrumente performante", iar pe pod erau efectuate verificări pentru a stabili situaţia în interiorul betonului: de la ultimele, efectuate la începutul anului 2017", nu a ieşit nimic la iveală", a mai spus Marigliani.(RADOR)