Mai exact, 375.724, ca să fim riguroși. Dar nici aceste date nu trebuie privite cu sfințenie, întrucât ele nu includ muncitorii români care pleacă temporar și lucrează la negru pe afară, dar continuă să fie ”prezenți ” în statisticile românilor rezidenți. Partea proastă e că grupele de muncă cele mai afectate sunt 20-24 ani (scădere cu 17% în ultimii 5 ani), cea de 30-34 de ani (scădere cu peste 10%) și cea de 40-44 (avem scădere de 8%). Adică cei apți de muncă. Teleorman, Brăila, Olt și Mehedinți sunt județele care au pierdut cea mai mare populație ca pondere, în vreme ce Ilfov. Iași, Timiș, Cluj și Brașov sunt singurele județe care au atras locuitori.
”Mi-am dat demisia de la locul de muncă, am plecat din țară și m-am angajat. La cetățenie nu am renunțat că nu aveam cum să dobândesc una nouă în așa puțin timp, la cartea de identitate nu aveam cum să renunț....Din punctul meu de vedere, oficial încă mai figurez în România, probabil că "fără ocupație", ne scrie un cititor.
”Și eu mi-am dat demisia în 2015 și am plecat la muncă în UK, însă eu încă apar ca rezident în România, ne scrie un altul.
Cu toate aceste cazuri pe care Statistica cu greu le-ar putea număra, cert este că vom continua să pierdem sute de milioane de euro dacă nu vom găsi o soluție prin care care fie să-i readucem acasă pe românii din afară, fie să inversăm trendul demografic. "Nu putem neglija că trei milioane de români au plecat din tara si fac PIB pentru alte tari. Un milion pentru Italia, un milion pentru Spania, 3-400 mii pentru Marea Britanie", spunea Adrian Vasilescu consilierul Guvernatorului BNR la un post tv.
Pe măsură ce țara pierde populație (spor natural negativ +migratie externă), ea devine mai puțin capabilă să-și crească producția, devenind în același timp mai puțin atractivă pentru investitori.
- Avem o mulțime de proiecte dar nu mai avem cu cine să le aplicăm (antreprenor român)
"Patru milioane de români sunt plecați afară. Ceva pare foarte greșit în această țara din moment ce am ajuns pe locul al doilea după Siria din acest punct de vedere. Poate suntem și noi de vina că nu ne-am aliniat mai repede tuturor lucrurilor care se petrec în Europa. Trăim o dramă a businessurilor noastre. Noi la firmă avem o mulțime de proiecte dar nu mai avem cu cine să le aplicăm. Avem o gravă problemă a lipsei forței de muncă mai ales în partea de Vest- Cluj, Timișoara, Arad, Oradea- unde serviciile noastre nu ating calitatea celor pe care ni le dorim și și-o doresc și clienții noștri din această cauză", a explicat fondatorul FAN Courier, Felix Pătrășcanu, la o conferința de presă. Mai multe amănunte, aici.
"Inițial, am crezut că principală vina o are sistemul de educație, care nu reușește să coreleze oferta de locuri de muncă cu cererea. Că nu există o prognoză a pieței muncii care să “unească” educația cu schimbările structurale din piața muncii. “E riscant!,”, spune unul dintre foarte experți idependenti din piața muncii, Cătălin Ghinararu.
“Suntem totuși într-o economie capitalistă în care nu poți planifica totul. Poți face niște tendințe, dar și acestea pot fi afectate de șocuri exogene aleatoare, cum a fost depresiunea din 2007-2010. Irlanda a fost printre cei care a investit inclusiv bani europeni în calificarea muncitorilor în construcții. Au investit enorm de mulți bani! Și, ce s-a întâmplat? A venit criza si timp de câțiva ani întregul sector a fost în depresiune!”
- Numărul absolvenților cu studii superioare crește foarte mult, în timp ce numărul de locuri de muncă care solicita studii superioare nu crește atât de mult
Problema esențială la noi, crede Cătălin Ghinararu, este că numărul de locuri de muncă generate de economie, mai ales cele bine plătite și cu perspective de carieră sunt reduse. “In proiecțiile de la CEDEFOP apare o chestie interesantă: numărul absolvenților cu studii superioare crește foarte mult, în timp ce numărul de locuri de muncă care solicită studii superioare nu crește atât de mult. Cu alte cuvinte apare un decalaj foarte puternic între ceea ce oferă economia reală și ceea ce vin să ofere generațiile care intră pe piața muncii și care au calificări tot mai înalte”, explică cercetătorul român.
E o problemă și a structurii economiei românești, care nu e de natură să absoarbă un număr foarte mare de absolvenți de studii superioare. “Noi am dezvoltat foarte mult învățământul terțiar academic, nu cel terțiar vocațional. Va apărea o presiune asupra celor cu studii medii care vor presa la rândul lor către cei cu calificări scăzute. E o problemă de structură a economiei”, arată Ghinararu. Sau, altfel spus, dacă noi nu cerem decât cameriste și muncitori la mistrie, cu asta va trebui să ne descurcăm...
1
2
