Dan Bădin (Deloitte), despre gazele din Marea Neagră: Dacă vrei să ai "sacul de aur" îngropat în curte și să nu faci nimic cu el este una, dacă vrei să-l dezgropi, este altceva

de Florin Barbuta     HotNews.ro
Joi, 23 august 2018, 14:49 Economie | Finanţe & Bănci


Imagine din timpul evenimentului
Foto: Hotnews
​În ultimii ani România se află la un minim istoric în privința investițiilor publice, iar acest trend este nesănătos pentru economie, reiese din declarațiile lui Dan Bădin, partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice la Deloitte România. Potrivit acestuia, interesul investitorilor străini pentru România începe să scadă din cauza instabilității politice și legislative, lucru care se vede deja.

Pe scurt:
  • Lipsa de personal pe care o vedem în toată economia lovește și ANAF, instituția având o lipsă majoră de oameni
  • Gazele naturale din Marea Neagră ar trebui să fie o resursă importantă care ar ajuta economic România
  • Există mereu posibilitatea să „iasă iepurele din pălărie” și să avem surprize în privința legislației fiscale
  • Întârzierile pe care le vedem datorită unor indecizii politice sau unor măsuri nu prea inspirate nu fac decât să ne afunde în zona de economie periferică
"Bugetul începe să fie din ce în ce mai mult sub presiune și chiar dacă am avut o relativă stabilitate fiscală în ultimele luni este posibil ca, în următoarele luni, în următorii ani, să vedem modificări pe zona de fiscalitate. Pe deoparte, economia nu dă semne că ar reuși să crească la nivelurile prognozate bugetate. 5,5% reprezintă creștrea economică estimată pntru acest an. Chetuielile sunt destul de fixe, iar veniturile, dacă nu vor fi realizate, vom avea o presiune suplimentară. Ce se întâmplă, de obicei la final de an, este că se taie investițiile. Acesta este un trend, din păcate, nesănătos, pe care l-am văzut în ultimii ani. În fiecare an suntem la un minim istoric al investițiilor publice și se pare că trendul acesta, din păcate, va continua", a spus Bădin, într-o întâlnire cu presa.

Potrivit acestuia, toată lumea știe de creșterile salariale, cheltuielilor cu asigurările sociale, iar acum s-a ajuns la peste 70% din buget să reprezinte aceste tipuri de cheltuieli rigide.

"Vă dați seama că marjele de manevră rămân destul de mici. Sănătatea economiei depinde foarte mult de infrastructură, unde România este foarte în urmă și vedem cu ochiul liber lipsa dezvoltărilor, și nu mai vorbesc de spitale, investiții în școli și așa mai departe. Lucrurile, din păcate, nu sunt într-o lumină favorabilă", a explicat oficialul Deloitte.

El a dat trei exemple de lucruri pozitive:
  • Avem creștere economică destul de mare. Cât de sănătoasă este această creștere, dacă ea vine din consum sau din alte direcții este iarăși o întrebare la care trebuie să reflectăm. Atâta timp cât avem creștere economică lucrurile sunt bune. Dacă în context internațional va apărea o criză, cred că marja de manevră a României va fi foarte mică și s-ar putea să nu putem să luăm măsuri foarte multe de redresare și să fim afectați mult mai mult decât alte țări.
  • Un alt aspect pozitiv este că de o jumătate de an n-au mai fost inovații legislative, așa cum pentru un an și ceva am fost obișnuiți. Lucrurile par să se fi calmat, din perspectiva emiterii de noi legi în zona fiscală. De multe ori trebuie văzute măsurile care pot fi luate pentru redresarea unor decizii, nu prea inspirate, cu privire la modificările de anul trecut în materie de fiscalitate.
  • Din primăvară au reînceput discuțiile dintre guvernanți și mediul de afaceri pe zona de fiscalitate. În principal discuțiile nu sunt de politică fiscală majoră, ci pentru rezolvarea unor aspecte punctuale care țin de anumite probleme ridicate de mediul de afaceri. Dacă avem aceste discuții, nu avem o garanție că cele care sunt discutate vor fi și adoptate. Rata cea mai bună de succes în ceea ce privește propunerile mediului de afaceri a fost undeva spre 50%, acum 3 ani, când s-au făcut modificări la Codul fiscal. Din punctul meu de vedere a fost un exercițiu foarte bun și au fost foarte multe prevederi pozitive intrate atunci în legislația fiscală. Din păcate, ce a urmat după știm cu toții.
Totuși, el crede că există mereu posibilitatea să „iasă iepurele din pălărie” și să avem surprize (în privința legislației fiscale n.r.) așa cum am fost obișnuiți și în trecut. Nu avem o garanție că doar acestea vor fi modificările care vor fi avute în vedere.

"Din cauza constrângerilor bugetare, pe deoparte, și a faptului că instabilitatea politică și legislativă din ultimii doi ani au fost factori nu neapărat încurajatori pentru mediul investițional, România începe să scadă ca nivel de interes pentru investitorii străini. Acest lucru poate să fie cel mai vizibil în dobânzile la care România a început să se împrumute. Dacă pe termen scurt, anul trecut, ne împrumutam sub 1%, acum au ajuns în jur de 3%. Pe termen lung, la 5 ani, s-au dublat și aici dobânzile de la un an la altul. Au ajuns în jur de 5% acum, ceea ce arată că încrederea investitorilor în economia românească a scăzut destul de mult", a precizat Bădin.

El a reamintit că în România este nevoie în domeniul fiscal de predictibilitate, stabilitate și o mai puțină inovație în zona fiscală.

"Fiscalitatea nu este principalul factor în atragerea de investiții străine. Vorbim despre stabilitate politică, infrastructură, nivelul de educație și altele. Toate aceste lucruri sunt prioritare din punctul meu de vedere și trebuie luate măsuri cât mai repede. Întârzierile pe care le vedem datorită unor indecizii politice sau unor măsuri nu prea inspirate nu fac decât să ne afunde, oarecum, în zona aceasta de economie periferică", a explicat reprezentantul companiei de consultanță.

De asemenea, a vorbit despre sistemul IT al Fiscului.

"S-a vorbit cinci ani de reforma ANAF cu Banca Mondială. Guvernul intenționează ca reforma să se facă fără Banca Mondială. Din păcate, sistemele ANAF, procedurile, pare că nu mai rezistă foarte mult. Înțelegem că lipsa de personal pe care o vedem în toată economia lovește și ANAF. Sunt zone chiar de la Inspecția fiscală în care a rămas jumătate din numărul de inspectorii existenți cu un an sau doi în urmă. Există o lipsă majoră de oameni la ANAF. Dacă nu se face ceva repede, o investiție majoră inclusiv în zona IT, se spune sistemele ANAF pot să crape oricând... Alte țări au început să intre în secolul XXI și informatizarea administrației fiscale și comunicarea dintre contribuabil și autoritate se face mult mai ușor, prin mijloace electronice, se depun declarații electronice", amai afirmat acesta.
  • S-a ajuns în țări precum Brazilia, dar și Franța, ca facturile să se emită automat pe sistemul administrației fiscale. Sunt mult mai ușor de făcut declarațiile pentru că ele se fac automat de autoritatea fiscală. Există mult mai mult control al Fiscului cu privire la tranzacțiile din economie și se diminuează posibilitatea fraudării sistemului și evaziunii fiscale.
Referindu-se la investițiile în Marea Neagră, el spune că sunt doar 4 companii la nivel global care pot fora la mare adâncime.

"Ne dorim investiții în Marea Neagră. Tehnologia asta noi nu o avem, cu forarea la mari adâncimi. Sunt vreo 4 companii la nivel global care o au. Dacă vrem să-i convingem să vină aici probabil trebuie să fie o negociere. Dacă vrei să ai sacul de aur îngropat în curte și să nu faci nimic cu el este una, vrei să-l dezgropi și să-l folosești, să-l pui în circulație, este altceva. Este o decizie politică. Resursele de gaze naturale din Marea Neagră ar trebui să fie o resursă importantă care ar ajuta economic România și sper să se ajungă la acea înțelegere prin care să se deblocheze lucrurile acestea și să înceapă investițiile spre zona de exploatare", a mai arătat oficialul Deloitte.

Alexandra Smedoiu, partener Corporate Tax Deloitte, a vorbit despre propunerile mediului de afaceri în contextul modificării Codului fiscal și a celui de procedură fiscală, mai exact despre consolidarea fiscală la impozitul pe profit.
  • La fel ca la TVA cum este consolidarea fiscală ar însemna că dacă am un grup de societăți, de exemplu două, în care una este pe profit ș cealaltă pe pierdere, atunci să mă uit la sarcina fiscală a grupului și cele două sume să se compenseze astfel încât să nu am o povară suplimentară cu impozitul pe profit. Adică să pot să compensez pierderile de pe o societate cu profiturile din altă societate. Este o prevedere mult utilizată în societățile dezvoltate pentru că acolo au apărut aceste grupuri de companii. Este adevărat că avem puțini jucători de talie regională, europeană, mondială și este adevărat că asta de dorim.
Regimul fiscal al creanțelor înstrăinate

"În anul 2017, a fost introdusă deductibilitate limitată la pierderile din creanțe înregistrate ca urmare a unor operațiuni de cesiune. Această prevedere a afectat în special instituțiile financiare care practicau cesiunea de creanțe în scop de reglementare, dar și pe alți jucători din economie, cum ar fi societățile care oferă utilități publice sau societățile de telecomunicații. Prin această prevedere, se ajunge în situația în care, pentru anumite tipuri de creanțe greu de recuperat, costul cu impozitele datorate să depășească cu mult prețul care poate fi obținut pentru creanțele respective", a spus Smedoiu.

În aceste condiții, spune ea, tranzacțiile de cesiune sunt puse sub semnul întrebării, iar bugetul de stat nu va încasa impozite.

"Tratamentul din legea românească este foarte restrictiv prin comparație cu al celorlalte state membre. Un studiu al Deloitte pentru Asociația Română a Băncilor arată că 22 de state membre acordă deductibilitate integrală pentru pierderile înregistrate de către instituțiile de credit ca urmare a vânzării de creanțe rezultate din credite neperformante, iar celelalte acordă deductibilitate cu anumite limitări sau în anumite condiții", a precizat reprezentantul Deloitte.

Raluca Bontaș, partener Global Employer Services a prezentat, de asemenea, câteva propuneri de modificare a Codurilor.
  • În acest moment, multe dintre persoanele care efectuează tranzacții cu criptomonede nu știu că veniturile realizate sunt impozabile ca venituri din alte surse. Codul fiscal nu enumeră acest tip de venit explicit și, din acest motiv, contribuabilii tind să creadă că sunt neimpozabile. O menționare expresă ar conduce la o conștientizare mai mare și ar reduce riscul la care se expun aceste persoane în cazul unui control viitor. Există și propunerea, dar cu puține șanse de a fi acceptată, de a le include în categoria veniturilor din investiții care ar însemna recunoașterea naturii investiționale a acestui tip de instrument  și implicit a cheltuielilor, care ar reduce astfel baza de impozitare. În ambele variante, statul ar colecta o sumă mai mare din impozite în aceste cazuri decât în prezent.
Utilizarea vehiculelor

În prezent, utilizarea mașinilor atât în scop de serviciu, cât și personal au o modalitate de taxare care face imposibilă aplicarea prevederilor de către neplătitorii de impozit pe profit (microîntreprinderi, impozit specific- HoReCa). Prin urmare, numeroase companii – având în vedere că există circa 700.000 microîntreprinderi - nu au posibilitatea să deducă cheltuielile aferente și au un cost suplimentar. De asemenea, formula de calcul a cheltuielilor cu utilizarea mașinilor este învechită și trebuie actualizată astfel încât să includă toate cheltuielile (cum ar fi combustibil, vigneta, asigurare etc). Ambele modificări vin în sprijinul contribuabililor.

Bonurile de valoare

Recent a fost adoptată legea bonurilor de valoare care comasează într-un singur act normativ toate tipurile de tichete (masă, vacanță, creșă, culturale). Însă legea are două articole contradictorii: unul prevede că tichetele se acordă în conditiile și cu exceptiile prevăzute in Codul Fiscal, iar celălalt că sunt integral deductibile la calculul impozitului pe profit și total neimpozabile, fără plafoane, pentru salariați.
Situația impune clarificări pentru că în Codul fiscal aceste tichete au tratamente fiscale diferite, unele dintre ele fiind impozabile cu impozitul pe venit și fără contribuții de asigurări. De asemenea, în cazul impozitului pe profit sunt deductibile în anumite condiții și până la anumite limite. Cele două prevederi contrare riscă să creeze confuzie în rândul contribuabililor.

Facilitatea pentru salariații scutiți de impozitul pe venit


Prin OUG 3/2018, ca urmare a transferului contribuțiilor de la angajat la angajator, a fost modificată formula de calcul al contribuțiilor în cazul persoanelor scutite de impozitul pe venit pentru a nu suferi diminuări ale salariului. Facilitatea este prevăzută pentru veniturile din anul 2018, prin urmare ar trebui clarificat care va fi abordarea în anii următori.

Raluca Bâldea, director Impozite Indirecte a prezentat propunerea privind recuperarea TVA de la buget pentru creanțe neîncasate.

"Este o reală problemă pentru mediul de afaceri, implicând costuri semnificative. În prezent, cei care au de încasat creanțe pentru livrări efectuate către persoane care nu achită contravaloarea acestora sunt obligați să achite TVA aferentă acestor facturi către bugetul de stat la momentul livrării. Astfel, deși nu au primit sumele de la debitori, trebuie să verse taxa, având posibilitatea să o recupereze abia la încheierea procedurii de faliment a debitorului prin hotărâre judecătorească. Este vorba de o măsură de protecție a veniturilor bugetare considerată excesivă și de Curtea de Justiție a UE (cazul Di Maura) întrucât procedurile de faliment pot dura 10 ani, timp în care achită taxa pentru bunuri/servicii de care nu a beneficiat", a precizat Bâldea.

Pentru debitorii în faliment, în vederea reducerii perioadei în care furnizorii trebuie să finanțeze TVA la bugetul de stat, o soluție discutată în organizațiile profesionale poate fi aceea de recuperare de către furnizor a TVA de la buget în baza sentinței prin care s-a decis intrarea în faliment a debitorului, în loc de finalizarea procesului de faliment.

"Pentru alte tipuri de creanțe neîncasate, care nu implică falimentul / insolvența debitorilor, ar trebui prevăzut un termen rezonabil – de la care neplata creanței devine certă și furnizorul are dreptul de a recupera TVA de la buget - precum și o serie de informații, validate de debitor, care să dovedească imposibilitatea recuperării sumei", a mai arătat reprezentanta Deloitte.

Andreea Artenie, partener Reff și Asociații a vorbit despre propunerea pe analiza de risc.

Se propune o reașezare a procedurii privind analiza de risc efectuată de organul fiscal în scopul îndeplinirii activității de administrare fiscală (procedura ce stă de altfel și la baza selectării contribuabililor pentru inspecție fiscală), sub două coordonate:
  • În primul rând, (i) transparentizarea criteriilor avute în vedere la analiza de risc pentru a permite contribuabililor să le cunoască și să se conformeze voluntar și (ii) repetitivitate bine stabilită în efectuarea analizei de risc care să permită ca eventuale neconcordanțe care au determinat o anumită încadrare, odată corectate, să conducă la schimbarea categoriei de risc determinată anterior.
  • În al doilea rând, din perspectivă procedurală, analiza de risc trebuie să cunoască trei etape: analizarea informațiilor deținute și elaborarea concluziilor preliminare cu privire la încadrarea în categoria de risc; în măsura în care autoritatea fiscală ajunge la concluzia că se impune schimbarea încadrării anterioare sau creșterea gradului de risc, prezentarea concluziilor preliminare contribuabilului cu acordarea posibilității de a prezenta un punct de vedere, de a aduce lămuriri suplimentare sau informații care pot justifica anumite neconcordanțe identificate; decizia prin care se stabilește nivelul de risc trebuie să îmbrace forma actului administrativ, cu toate rigorile procedurale ce decurg din calificarea actului, inclusiv posibilitatea de a fi contestat.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





2314 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by