​Vineri, BNR a publicat datele legate de creditul neguvernamental pe luna iulie și cumulat, pe primele 7 luni din acest an. Cifrele oficiale confirmă continuarea tendinței de creștere a creditării și ajustarea depozitelor neguvernamentale în iulie, pe fondul nivelului redus al ratelor reale de dobândă (majorarea ratelor nominale a fost contrabalansată de inflația ridicată). De asemenea, potrivit informațiilor noastre, în ședința CA al BNR care va avea loc în prima jumătate a lunii septembrie, va fi dezbătut proiectul privind limitarea gradului de îndatorare a populației despre care HotNews.ro a scris aici. Proiectul are chiar în interiorul Băncii Centrale susținători și antipatizanți. Deocamdată e neclar care dintre tabere va avea de spus ultimul cuvânt.

Mugur Isarescu, guvernatorul BNRFoto: Hotnews

Ce spun cifrele publicate vineri de BNR:

  • Oferta de monedă (indicatorul M3) a scăzut cu un ritm lunar de 0.6% la 360.1 miliarde RON în iulie, evoluție determinată de ajustarea activelor interne nete cu 1.5%, la 201.3 miliarde RON. Activele externe nete au crescut cu 0.6% luna/luna la 158.8 miliarde RON.  În dinamică an/an indicatorul M3 a decelerat de la 12.8% în iunie la 11% în iulie: activele externe nete și activele interne nete au urcat cu 2.6%, respectiv 18.7%.
  • În contrapartidă, soldul creditului neguvernamental a crescut pentru a șaptea lună la rând în iulie, cu 0.4% față de iunie, la 243.3 miliarde RON (nivelul record). Evoluția a fost determinată de majorarea soldului creditului neguvernamental denominat în monedă națională cu un ritm lunar de 0.8% la 159 miliarde RON, pe fondul creșterii componenței persoane fizice cu 1.7% luna/luna la 90.4 miliarde RON (segmentul companii s-a ajustat cu 0.3% la 68.7 miliarde RON).
  • Soldul creditului neguvernamental în valută a scăzut cu un ritm lunar de 0.5%, la 84.3 miliarde RON, în contextul declinului componenței persoane fizice cu 1.6% luna/luna la 38.8 miliarde RON. Pe segmentul companii s-a consemnat o creștere cu 0.5% luna/luna la 45.6 miliarde RON. 
  •  In dinamică anuală, soldul creditului neguvernamental total a decelerat de la 6.8% in iunie la 6.6% in iulie.
  •  Se evidențiaza majorarea creditului neguvernamental in RON cu 14.8% an/an (ritm in decelerare de la 15.3% an/an in iunie), evolutie sustinuta de nivelul redus al costurilor reale de finantare, cresterea veniturilor populatiei, continuarea ciclului investitional si ameliorarea ofertei de servicii bancare. Componentele populatie si companii au urcat cu 21.3% an/an, respectiv 7.1% an/an.
  •  In abordarea alternativa soldul creditului acordat populatiei a crescut cu 6% ytd la 129.1 miliarde RON in perioada ianuarie-iulie 2018.
  • Se evidentiaza majorarea creditului ipotecar cu 6.3% ytd la 70.3 miliarde RON (nivel record), pe fondul derularii Programului Prima Casa. Totodata, soldul creditului acordat populatiei a urcat cu 5.9% ytd la 57 miliarde RON in primele sapte luni din 2018 (cel mai ridicat nivel din decembrie 2012), evolutie influentata de nivelul accesibil al costurilor reale de finantare si majorarea venitului real disponibil al populatiei.
  • Pe de alta parte, statisticile BNR indica ajustarea soldului depozitelor neguvernamentale cu un ritm lunar de 0.8% la 310.4 miliarde RON in iulie. Evolutia a fost determinata de declinul soldului depozitelor denominate in RON cu 1.4% luna/luna la 206.5 miliarde RON, pe fondul ajustarii componentei companii cu 3.5% la 91.6 miliarde RON, dat fiind nivelul redus al ratelor reale de dobanda. 

Argumente pro și contra limitării gradului de îndatorare

Principalul argument PRO:

  • Populația nu dispune de suficiente cunoștințe financiare despre cum funcționează piețele financiare. Din păcate, chiar și apreciați economiști europeni tind să minimalizeze riscurile la care se expun băncile în cazul unei posibile viitoare crize. Am asistat personal la prezentări ale unor economiști premiați pentru clarviziunea lor anterioară, dar care au dat-o groaznic în bară cu privire la efectele crizei din 2008. În asemenea condiții, cum să-l lași pe Ionescu sau pe Popescu să se întindă mai mult decât îi e plapuma?

Principalul argument CONTRA:

  • Să presupunem că dl Ionescu, cu un salariu de 1000 de euro, își ia un credit de consum de 10.000 de euro, care îi ”consumă” la rata lunară pe care o are de achitat, 70% din salariu. În caz că vine vreo criză sau dacă Ionescu își pierde jobul, evident că asta ar fi un dezastru și pentru bancă și pentru respectivul domn. Dar, dacă dl. Ionescu e partenerul de viață al doamnei Ionescu, care are 2.000 de euro salariu lunar? În acest caz, serviciul datoriei celor doi parteneri (cumulat) este deasupra posibilității de rambursare ale cuplului, deși reglementările recomandă doar calculul strict pe persoana împrumutată. Există opinii în cadrul rapoartelor interne ale Băncii centrale care cer să se țină cont și de aceste aspecte practice.

Posibilă soluție:

  • Luarea în calcul a soluțiilor customizate de creditare și o analiză mai detaliată a solicitărilor pe care populația le adresează băncilor și IFN-urilor. În cazul persoanelor single, poate fi redus gradul de îndatorare dacă se constată că se sare peste cal. O limitare grosso modo ar fi însă contraproductivă.

Posibilă vulnerabilitate:

  • Baza de finanțare este solidă, fiind dominată de depozitele atrase din sectorul privat. Dincolo, însă, de această situație rămâne vulnerabilitatea structurală dată de predominanța depozitelor cu scadența de până într-un an (93% din totalul depozitelor locale, respectiv 61% din pasiv). În direcția extinderii maturității pasivelor şi atenuării vulnerabilității specifice necorelării cu maturitatea activelor, o posibilă soluție ar fi ca instituțiile de credit să se orienteze şi către emiterea de obligațiuni garantate, ceea ce ar contribui la îmbunătățirea lichidității acestei piețe.