Viorica recunoaște că nu i-a prea plăcut „cartea” și, la 35 de ani ai ei, lucrează încă în comerț. Face acest lucru de 17 ani. Practic, ea este doamna care ne trece produsele alimentare prin scanerele supermarketului de câteva ori pe săptămână. Este mulțumită cu salariul și ne spune că este o munca ușoară, nu-și bate capul, deși statul pe scaun o obosește. „În rest, ce pot să vă spun? Timpul trece, leafa merge, cum spunea cineva. De-aici ies la pensie”, ne-a mărturisit. Ce nu știe ea, este că într-un viitor, nu prea îndepărtat, este posibil ca acest tip de job-uri să dispară, datorită sau din cauza, depinde cum interpretăm, a adoptării tehnologiei deja existente.
În presa din străinătate vedem multe cazuri de magazine care nu folosesc angajați la operarea caselor de marcat. În 2016 Amazon făcea furori cu primul său magazin deschis care nu are astfel de angajați. Mai recent, o știre de la începutul anului spune că gigantul retailer Walmart renunță la mare parte dintre casierii din 500 de magazine. Astfel de schimbări nu se fac peste noapte, apar în timp. Deși România este în urmă cu mulți ani din punct de vedere al impactului celei de-a patra revoluții industriale, în final ne va „lovi”. Dacă ne uităm la datele din economie, cel mai mare angajator din România este un retailer. De fapt, în 2016 (nu avem date mai recente de la INS), în comerț lucrau peste 21% dintre angajații români.
Vedem deja, în Româna, în unele supermarketuri din București, introducerea noilor metode de plată. La unii dintre marii retaileri, de exemplu, un angajat scanează produsul, dar plata o faci separat la un aparat. Un alt magazin are o casă de marcat unde îți scanezi și plătești singur produsele, problema fiind faptul că serviciul de pază îngreunează activitatea, fiind nevoit să se uite printre produse, de multe ori. Odată ce folosirea acestor sisteme atinge masa critică, job-urile de acest gen se vor diminua, lăsând în urmă șomeri.
Astfel de schimbări nu vor avea loc doar în retail. Vor lovi și alte sectoare economice. Adam Smith, în 1776, în Avuția Națiunilor, povestea:
- La primele motoare cu ardere (acesta fiind primul nume al actualelor motoare pe aburi), un băiat era angajat ca, în permanenţă, să deschidă şi să închidă, alternativ, valva de comunicare dintre boiler şi cilindru, în funcţie de cum cobora sau urca pistonul. Unul dintre aceşti băieţi, care prefera să se joace cu tovarăşii săi, a observat că, dacă lega o sfoară de mânerul valvei de deschidere de o altă parte a maşinăriei, valva se deschidea şi se închidea fără ajutorul său, lăsându-i libertatea de a se distra cu colegii. Una dintre cele mai mari îmbunătăţiri care au fost aduse acestei maşinării, de la inventarea sa, a fost descoperirea aceasta realizată de un băiat care voia să muncească mai puţin.
De câteva ori pe lună, în presa străină apar materiale jurnalistice despre job-urile care vor dispărea în următorii 10-20 de ani. Redăm câteva exemple dintre cele citite:
- Traducătorii ar putea fi înlocuiți de software sau device-uri.
- Operatorii de mașini de cusut, care există și în România, au dispărut deja în alte țări, fiind înlocuiți de fabrici unde totul este automatizat, cazul Adidas fiind cunoscut.
- Serviciile de call-center sunt înlocuite de boți de chat, iar acum sunt din ce în ce mai integrați în sectorul financiar.
- Sectorul bancar are multe job-uri care pot fi făcute de Inteligența artificială. De unde mai punem că în Asia au apărut bănci care funcționează cu minim de personal. Poartă denumirea de internet-only bank și nu au sucursale fizice.
- Dispecerii de la companiile de taxi reprezintă un alt job, prezent în țara noastră, înlocuirea lor putând fi realizată de o aplicație.
- Job-ul de experți în social media nu va mai exista din simplul motiv că va fi o abilitate deținută de toată lumea.
- Manipulanții de marfă ar putea fi înlocuiți de roboți, lucru care se întâmplă deja în multe companii străine.
- Munca multor funcționari publici ar putea fi înlocuită cu succes de Inteligența artificială
Lista de job-uri care vor dispărea sau vor suferi schimbări majore poate continua. Practic, economia se schimbă, iar noi trebuie să ținem pasul cu noile vremuri.
Ce se va întâmpla când toți acești angajatori vor decide înlocuirea angajaților cu inteligență artificială și roboți? A apărut o teorie referitoare la apariția clasei oamenilor inutili. Cu alte cuvinte, statul să-i susțină pe cei care nu pot munci din motive ce țin de pregătirea acestora cu o sumă de bani. Se măresc, astfel, cheltuielile cu asistența socială și întrebarea pe care ți-o pui este: De unde vor avea statele bani pentru a susține această populație?
Bill Gates spunea în 2017 că roboții ar trebui taxați. Practic, companiile care folosesc roboți să fie taxate ca și cum ar avea angajați, lucru care ar supăra companiile producătoare, pentru că ar dispune de o cerere mică.
Varujan Pambuccian a declarat, într-o discuție cu HotNews.ro, că poate fi ținută sub control sau evitată apariția clasei oamenilor inutili.
„Clasa oamenilor inutili este, după părerea mea, un lucru care poate fi ținut sub control, poate chiar evitat. Omul nu este, neapărat, un mijloc de producție, ci mult mai mult. Dacă dorința noastră de a avea bunuri și servicii personalizate și capacitatea de a le cumpăra va crește, lucrul acesta va duce la evitarea apariției clasei oamenilor inutili, prin dispersarea unui număr mare de oameni care pleacă din locurile de muncă existente în servicii sociale, în zona activităților creative, în zona bunurilor și serviciilor personalizate. Atunci este posibil să evităm creșterea ei semnificativă și riscul transformării ei într-un vector social important. Dar, pentru asta, trebuie ca la nivelul statelor lumii acest fenomen să fie conștientizat și să existe politici coerente. Sunt multe state care s-au predat în fața fenomenului. Finlanda are un proiect pilot într-un soi de județ de-al lor, în care plătește 560 euro/lună celor care nu au nicio șansă să muncească vreodată”, a spus Pambuccian, într-un interviu care va fi publicat marți.
0
1
