LES ECHOS: Cel mai mare IFN britanic intră în faliment.● LE MONDE: La Chemnitz, bănuială de blat între autorități și extremiști. ● THE DAILY TELEGRAPH: Boris Johnson: ”Scandalul Brexitului nu este despre unde am greșit, ci despre ceea ce nu am încercat”. ● FINANCIAL TIMES: Noi proteste în Rusia împotriva reformei pensiilor. ● HANDELSBLATT: Criza valutelor de pe piețele emergente alimentează teama de contagiune a economiei globale. ● MAGYAR HIRLAP: "Alegerile pentru Parlamentul European vor fi bătălia grupurilor pro-migraţie şi anti-migraţie". Lectură plăcută!
- LES ECHOS: Cel mai mare IFN britanic intră în faliment
Les Echos deschide cu teme legate de reforma fiscală pe care Macron o pregătește, dar și despre remanierea Guvernului, noii miniștri urmând să fie anunțați public marți. În pagina 15 găsim povestea Wonga, liderul IFN-urilor de pe piața britanică.
Wonga devenise simbolul exceselor de pe piața IFN-urilor- acele firme care împrumută sume mai mici și pe termene mai scurte decât băncile, în general populației pe care instituțiile de credit le respingeau ca fiind nebancabilă. Astăzi, un text banal scris pe fundal galben anunță ceea ce presa britanică scria de câteva zile: Wonga este în faliment.
Dacă Wonga este puțin cunoscută în Franța, în Regatul Unit fusese percepută ca una dintre IFN-urile cele mai agresive din piață. E drept, Wonga a atras și critici- chiar și din partea Arhiepiscopului de Canterbury, care critica nivelul ridicat al dobânzilor percepute, pe fondul unei reglementări considerate laxe până în 2015. IFN-urile britanice acordau împrumuturi ale căror dobânzi anuale efective urcau la 5.000% pe an. După 2015, reglementatorul Regatului Unit a limitat nivelul dobânzii la 0.80% pe zi, iar sute de jucători mici au tras oblonul. Afacerile Wonga au mai căzut și din cauza nivelului ridicat de împrumuturi neperformante acordate înainte de plafonarea dobânzilor. Recapitalizare recentă cu 10 milioane de lire sterline nu a schimbat mare lucru. Firma a sucombat.
Cu toate acestea, dispariția liderului de pe piața IFN-urilor britanice lasă în urmă întrebări care își așteaptă răspunsul: dacă într-adevăr există o piață a acestor împrumuturi de mică valoare și pe termen scurt, dispariția pieței nu va duce oare la creșterea întârzierilor la plata facturilor de utilități, a chiriilor șamd?
O lecție pentru fintech
Dincolo de practicile riscante sau nu ale companiei, prăbușirea Wonga poate fi, de asemenea, citită ca o pe poveste edificatoare pentru fintech-uri. Pe fondul zvonurilor privind lansarea la bursă a companiei (care, prin urmare, nu va mai avea loc), Wonga s-a lansat într=o cursă a volumelor mari de credite acordate, ceea ce a dus la o relaxare a standardelor în materie de creditare, ceea ce a accelerat prăbușirea.
Potrivit estimărilor Financial Times, citate de Les Echos, IFN-ul britanic nu reușise să atraăgă acea masă critică de clienți care să-i fi asigurat supraviețuirea. În 2009, unul dintre co-fondatorii Wonga imagina compania ca pe o platforma de servicii de creditare capabilă să deservească cele mai vulnerabile gospodării dar și clienții cu bani care aveau nevoie în mod excepțional de un împrumut. Dar n-a mai fost să fie.
- LE MONDE: La Chemnitz, bănuială de blat între autorități și extremiști
Un funcționar a mărturisit că a transmis documente confidențiale privind uciderea unui german unui grup de extremă dreapta, aflat la originea manifestațiilor
Atmosfera era încă tensionată joi, 31 august, la Chemnitz (Saxonia), la patru zile după moartea unui german de 35 de ani ucis cu un cuțit, în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu ocazia unor festivități organizate pentru a 875-a aniversare a acestui oraș de 240.000 de locuitori situat lângă frontiera cehă.
A treia oară de duminică, mai multe organizații de extremă dreapta au chemat la manifestații, de astă dată pe stadionul municipal, unde ministrul-președinte al landului Saxonia, conservatorul Michael Kretschmer (CDU), a venit să participe la un „dialog cetățenesc” cu locuitorii din Chemnitz.
Mult mai puțin numeroasă decât cea de luni seară, care adunase peste 6.000 de participanți și provocase confruntări cu grupuri de extremă stânga, făcând în total vreo 15 răniți, manifestația de joi n-a adunat decât circa o mie de persoane și s-a desfășurat fără incidente.
Trebuie spus că autoritățile, sever acuzate în ultimele zile pentru incapacitatea de a impune respectarea ordinii publice, s-au pregătit de astă dată mult mai bine. Peste 1.200 de polițiști au fost mobilizați, de două ori mai mulți decât luni, în vreme ce manifestanții au fost de șase ori mai puțin numeroși.
Cu această ocazie cinci landuri vecine au trimis întăriri. În sfârșit, s-au deplasat acolo și membri ai poliției federale, un mod prin care ministrul de interne, conservatorul bavarez Horst Seehofer (CSU), care fusese foarte criticat pentru tăcerea și lipsa de acțiune de la începutul săptămânii, să demonstreze că guvernul federal a înțeles măsura gravității evenimentelor, în afară de cuvintele rostite marți de Angela Merkel. „Am văzut vânători colective, am văzut ura în stradă și asta nu are nimic de a face cu statul de drept”, declarase atunci cancelarul, în ajunul unei vizite de trei zile în Senegal, Gana și Nigeria.
Chiar dacă manifestația de joi a permis autorităților să arate că asigură ordinea publică, situația nu e mai puțin tensionată în continuare pe plan politic, în special din cauza bănuielilor, trezite de acest caz, privind o înțelegere între extrema dreaptă și administrațiile regionale. Problema nu e nouă în acest land din fosta RDG unde CDU, care conduce executivul regional de la reunificarea țării, în 1990, este regulat acuzat de slăbiciune, chiar de indulgență față de extrema dreaptă.
Evenimentele de la Chemnitz au readus subiectul în actualitate. Joi după amiază, un funcționar al administrației penitenciare, depinzând de ministerul saxon al justiției, a dezvăluit că a transmis unui grup local de extrema dreaptă documente judiciare confidențiale – mai exact două mandate de arestare – privind ancheta deschisă după crima din weekend. Aceste documente, unde figurează numele celor doi acuzați, un sirian și un irakian de vreo 20 de ani care au fost arestați luni de poliție, au fost difuzate mult de extrema dreaptă pe rețelele de socializare.
Joi, funcționarul aflat la originea scurgerii a spus că a acționat „în numele adevărului”, acuzând „media de a fi speculat mult pe marginea acestui caz. El a fost concediat, dar cazul este cu atât mai deranjant pentru autoritățile regionale cu cât vine după o altă demitere, a unui funcționar din poliție care a atacat violent o echipă a canalului de televiziune ZDF, pe 16 august, cu ocazia unei manifestații organizate de mișcarea islamofobă Pegida, cu ocazia unei deplasări a dnei Merkel la Dresda. Omul era în concediu, dar dezvăluirea identității sale a trezit acuzațiile de infiltrare a administrațiilor regionale de către extrema dreaptă.
Alte manifestații sunt anunțate pentru sâmbătă în Saxonia, în special la Plauen, lângă frontiera bavareză, ca și, din nou, la Chemnitz, la chemarea Pegida și a partidului Alternativă pentru Germania (AfD). De astă dată, organizatorii speră să mobilizeze mai multe mii de persoane, mizând în special pe progresul anchetei, care a arătat că unul din acuzați se găsea ilegal în Germania din 2016, dată la care el ar fi trebuit expulzat în Bulgaria, unde fusese înregistrat ca solicitant de azil. Un „scandal” pe care AfD l-a comentat pe larg joi, cerând „expulzarea imediată a tuturor infractorilor străini”. (RADOR)
THE DAILY TELEGRAPH: Boris Johnson: ”Scandalul Brexitului nu este despre unde am greșit, ci despre ceea ce nu am încercat”
Johnson scrie un editorial extrem de dur la adresa premierului Theresa May și al planurilor ei privind Brexitul. Duminică fusese anunțat un nou plan alternativ de Brexit tot de către un membru al partidului condus de Theresa May și tot pe fondul nemulțumirilor generate de modul în care este negociat acordul pentru Brexit, relatează Bloomberg.
Denumit "Better Brexit", planul propus de Nick Boles sugerează, în primul rând, abandonarea cursului actual al negocierilor pentru Brexit. În schimb, ar trebui încercată o păstrare a apartenenței la Spațiul Economic European și după data de 29 martie 2019 - data producerii Brexitului.
Acest model este inspirat după sistemul politic utilizat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, trei state care nu fac parte din Uniunea Europeană dar care, totuși, beneficiază de circulația liberă a mărfurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor - ca orice stat-membru UE -, grație apartanenței la Spațiului Economic European.
În paralel cu păstrarea apartenenței la Spațiul Economic European, Nick Boles sugerează și aderarea la Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS), o organizație interguvernmanetală formată în 1960 de către Liechtenstein, Norvegia, Islanda și Elveția.
Nick Boles, care a servit ca ministru pentru ucenicie și abilități (echivalentul unui ministru al muncii) în perioada 2014-2016, în guvernul condus de David Cameron, este un fost susținător al prim-ministrului britanic.
El este, însă, este doar ultimul dintr-o serie tot mai lungă de membri ai Partidului Conservator nemulțumiți de modul în care Marea Britanie negociază cu Uniunea Europeană acordul de Brexit.
În lunile anterioare, Theresay May s-a confruntat cu demisia Secretarului pentru Brexit David Davis, cu demisia Secretarului de Externe Boris Johnson, precum și cu un plan de Brexit alternativ (așa-numitul “Chequers Plan”).
May promisese să păstreze proiectul său de relaţie comercială strânsă între Marea Britanie şi UE după Brexit, în pofida opoziţiei acerbe a susţinătorilor divorţului dur de Europa. Ea a prezentat în iulie o "Carta albă" în care a propus, printre altele înfiinţarea unei noi "zone de liber schimb" cu UE, bazată pe un set de reguli comune pentru bunuri şi sectorul agroalimentar.
Acest "Plan de la Chequers" a suscitat imediat opoziţia adepţilor Brexitului dur, pentru că îl consideră o abatere de la referendumul din iunie 2016 care a decis ieşirea din UE.
Retragerea Marii Britanii din UE este programată pentru 30 martie 2019. Londra şi Bruxellesul încearcă să ajungă la un acord până în octombrie pentru a organiza divorţul lor şi a pune bazele viitoarei lor relaţii.
- FINANCIAL TIMES: Noi proteste în Rusia împotriva reformei pensiilor
Peste 10.000 de persoane au protestat din nou în Moscova împotriva reformei pensiilor propusă de președintele Vladimir Putin, după ce liderul a făcut „câteva concesii” privind prevederile inițiale ale legii. Pe lângă protestul din Moscova, cetățenii au organizat manifestații în mai multe orașe ale țării.
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că va modifica prevederile inițiale pentru legea pensiilor, în urma protestelor organizate de cetățenii nemulțumiți de majorarea vârstei de pensionare.
Într-o apariție televizată, Vladimir Putin a anunțat că vârsta de pensionare va crește de la 55 de ani la 60, nu la 63, cum era prevăzut în legea inițială. Pentru bărbați, vârsta de pensionare va crește de la 60 la 65 de ani, conform propunerii inițiale.
Președintele rus a declarat că reforma pensiilor este necesară deoarece numărul cetățenilor cu vârsta necesară pentru muncă este în scădere.
Uniunile sindicaliștilor au criticat reforma, spunând că este posibil ca mulți oameni să nu mai trăiască suficient pentru a-și primi pensiile.
În Rusia, speranța de viață pentru bărbați este de 66 de ani, iar pentru femei 77 de ani, conform unui raport al Organizației Mondiale de Sănătate.
Protestele majore desfășurate în ultima perioadă împotriva modificării legislative i-au scăzut popularitatea lui Putin de la 80% la doar 64%, se arată într-un sondaj național realizat de VTsIOM.
- HANDELSBLATT: Criza valutelor de pe piețele emergente alimentează teama de contagiune a economiei globale
Turcia, Argentina, Brazilia, India, Indonezia trec printr-o furtună valutară. Economiștii de vârf avertizează cu privire la consecințele contagiuniii pe scară largă. Unul dintre acești economiști, Isabel Schnabel , a declarat pentru Handelsblatt că o viitoare criză a piețelor emergente ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei globale și astfel, asupra Germaniei.
Deocamdată, această furtună valutară de pe piețele emergente au scumpit primele de risc, fiind foarte vulnerabile acele economii care importă mai mult decât exportă sau în care Statele ori firmele au datorii ridicate în dolari SUA.
Dacă respectivele țări ăși depreciază propria monedă, serviciul datoriei crește . Față de Argentina de pildă, Turcia reprezintă o mare vulnerabilitate pentru Germania. Cea mai mare, spune președintele Institutului Ifo, Clemens Fuest. "Se poate presupune că exporturile germane către Turcia vor scădea în mod semnificativ". În 2017, Germania a exportat în Turcia mărfuri în valoare de peste 21 de miliarde de euro, plasând-o (în rândul cumpărătorilor de bunuri produse în Germania) pe locul șaisprezece la nivel mondial.
În plus, companiile germane au investit puternic în Turcia în ultimii ani, în 2016, stocul de investiții directe germane a fost de aproximativ 9,1 miliarde de euro. Dacă Turcia intră în criză, amenințările economice se amplifică, Fuest considerând că posibilele efecte ale unei crizei turcești sunt încă și mai periculoase. "Cu băncile din Spania și Italia afectate în mod deosebit, acest lucru ar putea submina stabilitatea financiară oricum fragilă din aceste țări și ar periclita revenirea celor două economii.
Tema crizei din Turcia vizează în primul rând sectorul financiar, confirmă CEO-ul celei mai mari bănci din Germania- Deutsche Bank. Christian Sewing spune că situația instabilă din Turcia ridică întrebări cu privire la stabilitatea altor piețe emergente - de la Argentina până la Africa de Sud sau Indonezia. El se așteaptă ca, pe lângă Argentina, și alte țări să apeleze la Fondul Monetar Internațional (FMI).
Evident, din ce în ce mai mulți investitori împărtășesc această teză: de la începutul anului, economiile emergente suferă tot mai mult de pe urma deprecierii propriilor monede.
- MAGYAR HIRLAP: "Alegerile pentru Parlamentul European vor fi bătălia grupurilor pro-migraţie şi anti-migraţie"
Campania electorală pentru alegerile pentru Parlamentul European, care va începe pe 6 septembrie, va fi bătălia celor care susţin migraţia şi a celor care sunt împotriva migraţiei, a declarat duminică radioului public ungar Kossuth preşedintele grupului FIDESZ în Legislativul ungar.
Máté Kocsis a afirmat că în spiritul pregătirii pentru acest scrutin a fost elaborat raportul Sargentini, care "este plin de minciuni". La dezbaterea acestui raport, care va avea loc în perioada 11-12 septembrie, va participa şi premierul Viktor Orbán. "Este sarcina premierului ca Ungaria să fie apărată în situaţia în care este atacată pe nedrept şi fără nicio bază, motiv pentru care, cu acest prilej, premierul va dovedi clar că acest document este un raport politic, "care a fost scris de oamenii lui Soros de la Bruxelles cu scopul de a exercita o presiune", a subliniat politicianul ungar, care a adăugat că în politica europeană este tot mai evidentă existenţa unei linii de fractură între "cei care slujesc interesele imperiului lui Soros" şi cei care "vor să oprească migraţia".
Oficialul ungar a spus că preşedintele Franţei Emmanuel Macron şi eurodeputatul olandez Judith Sargentini, membru al Partidului Verzilor, fac parte din primul grup şi depun eforturi majore pentru acceptarea migraţiei ilegale, respectiv pentru schimbarea populaţiei Europei. La polul opus se află "politicienii care se opun migraţiei clandestine şi reprezintă interesele şi voinţa propriilor alegători, şi care sunt apropiate de axa premierului Ungariei, respectiv al ministrului italian de interne", a precizat Máté Kocsis.
Oficialul ungar a mai menţionat: Întrebarea privind viitorul Europei este, dacă aceasta va deveni în mod ireversibil un continent al imigranţilor sau reuşește să se apere de acest fenomen. În ceea ce priveşte apărarea împotriva migraţiei ilegale, Ungaria are tot mai mulţi aliaţi, de exemplu, ţările Grupului de la Visegrad, Italia şi Austria. Politicianul partidului de guvernământ a arătat că guvernele naţionale au început să se apere tot mai puternic de migraţia ilegală prin promovarea intereselor propriilor lor cetăţeni, în timp ce actuala conducere de la Bruxelles vrea să folosească chiar şi această campanie electorală care va începe pe 6 septembrie pentru "a insista cu această politică privind migraţia, deja eşuată".
În opinia lui Máté Kocsis este interesant că în raportul Sargentini sunt criticate chiar şi acele elemente privind apărarea graniţelor Ungariei pe care chiar şi UE este dispusă acum să le finanţeze cu 300 de milioane de euro. Raporturi similare cu cel al eurodeputatului Sargentini sunt elaborate, de regulă, în preajma alegerilor pentru Parlamentul European. De exemplu, în urmă cu patru an "un raport similar a fost editat despre Ungaria de un comunist portughez numit Tavares".
Potrivit deputatului Kocsis, a sosit timpul ca după "afirmaţiile mincinoase şi neîntemeiate" să fie dat publicităţii în UE şi un raport care se referă la cei care sunt responsabili pentru pierderea siguranţei în Europa, pentru deschiderea drumurilor în faţa migraţiei ilegale şi pentru pierderile de vieţi omeneşti în atacurile teroriste, săvârşite în "umbra migraţiei ilegale". (RADOR)
- THE WALL STREET JORNAL: Canada ar putea fi exclusă din Acordul Nord-American de Comerț Liber (NAFTA)
Canada ar putea fi exclusă din Acordul Nord-American de Comerț Liber (NAFTA), dacă nu va fi făcută o înțelegere corectă pentru Statele Unite, după decenii întregi de abuz, a scris președintele american Donald Trump, pe contul său de Twitter. "NAFTA a fost una dintre cele mai proaste înțelegeri comerciale făcute vreodată. Statele Unite a pierdut mii de afaceri și milioane de locuri de muncă. Ne-a fost mult mai bine înainte de NAFTA - nu ar fi trebuit să o semnăm niciodată", a mai precizat președintele american. Trump a mai avertizat Congresul că va rezilia discuțiile dacă parlamentarii vor "interveni" în negocieri. "Nu există nicio necesitate politică pentru a menține Canada în noul acord NAFTA", a spus dl Trump. "Dacă nu facem o înțelegere corectă pentru SUA după zece ani de abuz, Canada va ieși. Congresul nu ar trebui să interfereze cu aceste negocieri sau pur și simplu voi rezilia NAFTA și va fi mult mai bine".
Avertismentul dlui. Trump vine la o zi după ce negociatorii americani și canadieni nu au reușit să ajungă la un acord, iar cele două părți au convenit să continue negocierile.
Amenințările pe Twitter ale președintelui cu serviciile funerare care aveau loc la Catedrala Națională din Washington (și la care au participat mulți lideri ai Congresului ) ale senatorului republican de Arizona, John McCain.
Deși președintele are puterea să rezilieze pactul, cu un preaviz de șase luni, nu este clar dacă o astfel de decizie ar putea rezista atacurilor în instanță care ar putea fi numeroase. Atât Congresul cât și mediul de afaceri
După patru zile lungi de negocieri, au rămas diferențe semnificative de puncte de vedere între SUA și Canada, iar Trump pune presiune pe discuții, amenințând că va incheia acordul bilateral cu unul trilateral.
Ca răspuns la tweeturile domnului Trump, un purtător de cuvânt al ministrului canadian de externe, Chrystia Freeland, a declarat că Canada se angajează să lucreze pentru un NAFTA modern, adăugând că "cu bună voință și flexibilitate din toate părțile, se poate ajunge la o situație de win-win.
Negocierile SUA-Canada nu sunt importante doar pentru relațiile comerciale dintre cele două părți, ci și datorită faptului că este nevoie de acordul statului canadian pentru implementarea în tratatul NAFTA a modificărilor convenite între Mexic si Statele Unite, în urmă cu câteva zile.
În situaţia în care acest acord va fi obţinut, modificările vor trebui aprobate de parlamentele celor trei ţări (prin ratificare) şi ulterior promulgate de şefii de stat - un proces ce poate dura şi câţiva ani.
Iar în lipsa unui astfel de acord s-ar putea pune problema unui eventual tratat bilateral între Statele Unite şi Mexic, care însă ar risca să neutralizeze anumite părţi ale tratatului NAFTA. NAFTA a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 1994, unul dintre obiectivele principale ale tratatului fiind eliminarea graduală a tuturor taxelor vamale dintre statele semnatare.
2
6
