THE FINANCIAL TIMES: Guvernatorul Băncii Angliei ar putea să-și prelungească mandatul până în 2020 ● LES ECHOS: O fostă înnotătoare va pregăti Jocurile Olimpice. Românca Roxana Mărăcineanu a devenit ministrul Sportului în Franța ● THE GUARDIAN- Noua carte a lui Bob Woodward: Trump conduce la Casa Albă un adevărat ”Crazytown” ● HANDELSBLATT: Giganții tech sub presiune. Ministrul afacerilor economice Altmaier dorește să înăsprească legea concurenței.
Lectură plăcută!
- THE FINANCIAL TIMES: Guvernatorul Băncii Angliei ar putea să-și prelungească mandatul până în 2020
Guvernatorul Bank of England , Mark Carney, ar putea să-și prelungească șederea în funcție până în 2020, după ce Theresa May a declarat că susține un plan de menținere a stabilității financiare, pusă în pericol de Brexit.
Dl Carney a declarat marți deputaților că ar fi dispus să rămână în funcția de guvernator al BoE, în ciuda intenției sale inițiale de a părăsi funcția la finalul mandatului (la sfârșitul lunii iunie 2019), pentru a ajuta la un Brexit lin, dar și la tranziția către viitoarea conducere a Băncii.
Data exactă a plecării ar urma să fie anunțată de cancelarul Philip Hammond săptămâna următoare.
Dl Hammond a stat la originea acestui plan de a-l convinge pe dl Carney să-și prelungească mandatul și a obținut și aprobarea primului ministru înainte de pauza de vară. Discuțiile cu guvernatorul au avut loc în ultimele săptămâni.
Dna May, care nu se poate lăuda ca având o relație foarte bună cu dl Carney, și-a revizuit mai nou sentimentele, spun apropieții premierului. "Premierul consideră că dl Carney a făcut o treabă bună în circumstanțe dificile; el este un guvernator respectat, cu o bună reputație internațională ".
Dna May a fost de acord cu dl Hammond că este esențială menținerea stabilității la BoE în timpul Brexitului - care va avea loc în martie 2019.
O decizie a domnului Carney de a-și prelungi mandatul ar asigura o continuitate, dar l-ar face nepopular pe guvernator în fața susținătorilor Brexitului, proces asupra căruia Carney a avertizat în repetate rânduri că o ieșire dezordonată a Angliei ar putea duce la inflație mai ridicată, deprecierea lirei, limitând capacitatea Băncii Centrale de a compensa șocurile.
Alte texte foarte citite din FT (pot necesita abonament):
Martin Wolf: De ce s-au schimbat atât de puține lucruri de la criza financiară.
După Marea Depresiune și al doilea război mondial, oamenii au vrut schimbarea. Și au reușit; Franța numește perioada care a urmat ”glorioșii 30 de ani” .
Stagflația anilor '70 a adus o contrarevoluție: în anii 1980 a avut loc o schimbare radicală de idei privind rolul statelor și al piețelor, obiectivele politicii macroeconomice și activitatea băncilor centrale. Din nou, scopul era o transformare fundamentală.
Deci, ce s-a întâmplat după criza financiară globală? Politicienii și factorii de decizie au încercat să ne aducă mai degrabă înapoi în trecut sau înspre un viitor diferit? Răspunsul este clar: prima variantă.
Dezastrul din Italia: anchetă în privința privatizării.
Privatizată în 1999, Autostrade operează 51% din rețeaua rutieră italiană și este controlată de una dintre cele mai mari holdinguri private din țară, Edizione, care este deținut de familia Benetton. Mișcarea 5 Stele a folosit accidentul petrecut un pod de pe autostrada A10 care s-a prăbuşit la Genoa în data de 14 august și a provocat decesul a 43 de persoane pentru a-și intensifica criticile privind modul în care se dezvoltă capitalismul în Italia.
Vcepremierul italian Luigi Di Maio a spus că naţionalizarea este singura soluţie pentru Autostrade per l'Italia, scenariu respins de directorul companiei mamă a Autostrade- Atlantia, Giovanni Castellucci.
"Autostrade per l'Italia face parte din moştenirea istorică a Atlantia, fiind cel mai important activ. Nu există alte scenarii pe masă", a spus Giovanni Castellucci într-un interviu publicat miercuri în cotidianul La Repubblica. Castellucci a mai spus că o naţionalizare a Autostrade per l'Italia ar fi o întoarcere în timp.
Anterior, analiştii intervievaţi de Bloomberg au subliniat că datoria suverană a Italiei ar putea să crească cu până la 9,4 miliarde euro dacă Guvernul de la Roma va decide să naţionalizeze operatorul privat Autostrade per l'Italia. Potrivit unor clauze incluse în documentaţia de emisie de obligaţiuni, o terminare anticipată a contractului prin care Autostrade per l'Italia gestionează aproximativ 3.000 de kilometri de autostradă ar obliga statul Italian să preia actualele datorii ale companiei. O astfel de notă de plată consistentă ar pune autorităţile de la Roma în opoziţie cu Uniunea Europeană, care este deja îngrijorată cu privire la impactul planurilor de relaxare fiscală şi cheltuieli ale partidelor populiste asupra bugetului Italiei.
- LES ECHOS: O fostă înnotătoare va pregăti Jocurile Olimpice. Românca Roxana Mărăcineanu a devenit ministrul Sportului în Franța
La scurt timp după ce Laura Fessel a demisionat din funcţia de ministru al Sportului, Franţa a desemnat o altă personalitate marcată pentru a ocupa acest post. Astfel, noul ministru este Roxana Mărăcineanu, o fostă înotătoare născută în 1975 la Bucureşti.
Les Echos îi face în pagina a patra un elogios portret româncei, despre care scrie că a ajuns în Franța în 1984, pe când avea doar 9 ani, la bordul unui vapor numit ”Libertatea”. După ce s-a retras din sport în 2004, și-a luat o diplomă la Scoala Superioară de Comerț din Paris și a devenit consultant pentru Europa 1 și France Television în timpul Mondialului de la Melbourne. Apoi a intrat în politică (2010) fiind aleasă pe listele socialiștilor în Consiliul Regional Ile-de-France. A rămas acolo doar pentru un mandat. Mamă a doi copii, Roxana s-a implicat și în numeroase programe sociale.
Misiunea ei la minister este clară, scriu francezii de la Les Echos- să pregătească Jocurile Olimpice din 2024, care vor fi găzduite la Paris.
Sportul este domeniu prioritar în Franţa, astfel că ”sectorul” a fost dat pe mâna unei alte mari campioane, după ce Laura Fessel, dublă campioană olimpică la scrimă (1996), a demisionat. Astfel, în fruntea Ministerului Sportului a fost numită Roxana Mărăcineanu, prima campioană mondială a Franţei la înot. În 1998, sportiva câştiga titlul mondial la 200 metri spate, în cadrul întrecerilor de la Pert. Mărăcineanu a obţinut medalia de argint şi la Jocurile Olimpice de la Sydney, iar cariera sportivă şi-a încheiat-o în 2004.
”Sunt în întregime atât franțuzoaică cât și româncă!”, declara ea într-un interviu în decembrie 2017, mai spune Les Echos.
- THE GUARDIAN- Noua carte a lui Bob Woodward: Trump conduce la Casa Albă un adevărat ”Crazytown”
Cartea lui Bob Woodward detaliază o Casă Albă haotică și disfuncțională. ”"Frica: Trump în Casa Albă" se bazează pe sute de ore de conversații cu personajele Casei Albe, scrie autorul, cunoscut pentru descoperirea celebrului scandal Watergate.
Șeful de personal al Casei Albe, John Kelly, a fost atât de enervat de comportamentul lui Donald Trump încât în discuțiile particulare îl numea pe acesta "idiot", susținând că are impresia că e "Crazytown".
O Casă Albă mai neobișnuită, în care președintele este portretizat ca un tip paranoic - despre asta e vorba în volumul foarte așteptat de piață, din care Washington Post a publicat în premieră fragmente (cartea va fi lansată pe 11 septembrie).
Woodward descrie o administrație Trump într-o stare de "cădere nervoasă". El a încercat să obțină un interviu cu Trump prin intermediul mai multor intermediari, dar acest lucru nu s-a întâmplat. La începutul lui august, însă, după ce cartea era scrisă, Trump l-a sunat pe Woodward pentru a-i spune că și-ar fi dorit să participe și el la cuprinsul cărții.
La capătul unei întâlniri dintre Trump și echipa sa de securitate națională dedicată prezenței militare în peninsula coreeană, ministrul Apărării, Jim Mattis, exasperat, le-ar fi zis apropiaților săi că președintele se comportă ca un "elev de clasa a cincea sau de a șasea" (10 - 11 ani).
Tot potrivit elementelor culese de Bob Woodward, după atacul chimic din aprilie 2017 atribuit președintelui sirian Bashar al-Assad, Trump l-ar fi apelat pe generalul Mattis și i-ar fi spus că și-ar dori să îl ucidă pe dictator.
"Hai dracu' să-l ucidem! Să mergem! Să omorâm dracu' mulți" (“Let’s fucking kill him! Let’s go in. Let’s kill the fucking lot of them,”), ar fi spus acesta. După ce a închis, Mattis s-ar fi întors spre un consilier și ar fi spus: "Nu vom face nimic din astea. Vom fi mult mai măsurați".
La sfârșitul lui august, Donald Trump l-a atacat dur, într-un tweet, pe Carl Bernstein, care a anchetat împreună cu Bob Woodward dosarul Watergate și a devenit una dintre figurile marcante ale jurnalismului de investigație.
"În toată țara se râde de Carl Bernstein, neglijatul, un bărbat care trăiește în trecut și gândește ca un bătrân degenerat, inventând poveste după poveste! Fake News", a scris președintele american.
Despre procurorul general Jeff Sessions, Trump ar fi spus: “E retardat mental. E un sudist prost”.
Casa Albă a luat în serios amenințarea viitoarei apariții a cărții, secretarul de presă al Casei Albe, Sarah Sanders, a declarând că volumul de 448 de pagini nu e nimic mai mult decât o serie de "povestiri fabricate de către foști angajați nemulțumiți ai Casei Albe care vor să-l facă pe președinte să arate rău".
- HANDELSBLATT: Giganții tech sub presiune. Ministrul afacerilor economice Altmaier dorește să înăsprească legea concurenței.
Ministrul afacerilor economice Altmaier dorește să înăsprească legea concurenței. Cu două miliarde de membri, Facebook este cea mai mare rețea de socializare, iar dacă mai pui subsidiarele sale Instagram, WhatsApp, Facebook Messenger, vezi că grupul lui Mark Zuckerberg a devenit un imperiu al comunicațiilor în care nimeni nu mai are loc.
Pentru a pune capăt tendinței de a monopoliza Internetul , ministrul federal al economiei, Peter Altmaier, dorește să întărească legea concurenței anul viitor .
Acum are și muniția necesară, după ce Oficiul Federal de luptă împotriva Cartelurilor (Bundeskartellamt) a realizat un studiu care recomandă modificarea legilor concurenței pentru a putea face față noilor provocări care vin din zona digitală.
Oficiul va putea interzice în viitor orice fuziune, doar pe baza suspiciunii că, prin preluarea unui concurent cât de mic, o companie digitală își va întări cota de piață.
