Teodora C. a fost învățătoare într-o școală din Vaslui. În 2017, în județ s-au născut cu aproape 30% mai puțini copii decât se nășteau acum 10 ani, astfel că o parte din școli s-au închis. Teodora a reușit să să își găsească de lucru undeva în zona Clujului, dar ea e unul din cazurile de învățători care au avut noroc. Statistica a publicat în chiar prima zi de școală a elevilor datele privind natalitatea pe primele 7 luni din acest an. Avem cu circa 10.000 de viitori elevi față de primele 7 luni din anul trecut. Iar față de numărul copiilor care se nășteau acum 10 ani, situația arată rău. Foarte rău chiar.
Ca idee, în 1930 se nășteau 482.000 copii în România. În 1946, în ciuda marilor greutăți economice de după al doilea Război Mondial, veneau pe lume 391.000 de români. Media anuală a nașterilor a rămas în jur de 400.000 până în 1962, când a coborât la 300.000. Apoi, în 1967 și 1968 a urcat la peste 520.000. Pentru comparație, anul trecut au venit pe lume mai puțin de 200.000 de români.
România devine o țara tot mai îmbătrânită și,din păcate, în ultimii ani aceste politici publice (de stimulare reală a natalității de pildă) au fost incoerente. Îmbătrânirea populației reduce și ritmul de creștere economică, existând studii care arată că o creștere cu 10% a ponderii populației de peste 60 de ani reduce cu 5.5% ritmul de creștere al PIB/căpiță.
Dacă privim și mai atent evoluția pe județe a acestui fenomen de îmbătrânire, celebrul județ Teleorman este de departe campionul îmbătrânirii, cu un localnic din 3 având peste 60 de ani. Vâlcea, Brăila și Buzău sunt următoarele "cele mai îmbătrânite" județe. La capătul opus găsim Ilfovul, Iașiul, Timișul și Sătmarul.
De fapt, doar 45 județe au fost ”pe plus” în perioada 2007-2017 din punct de vedere al numărului de copii aduși pe lume. E vorba de Ilfov, Cluj, Timiș, Sibiu, Brașov și București. Graficul care arată asta e dedesubt:
Copii mai puțini astazi înseamnă elevi mai puțini mâine, adică un necesar mai mic de învățători, profesori de gimnaziu, de liceu, sau universitari. Mai înseamnă și o contracție a tuturor producției și serviciilor adiacente (producătorii de caiete, ustensile necesare actului educațional plus serviciile corespunzătoare).
În anul 2017, numărul născuţilor-vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost de 191694 născuţi-vii, mai mic cu 11537 născuţi-vii faţă de anul 2016, spun oficialii Statisticii.
Peste jumătate (55,0%) din numărul total al născuţilor-vii înregistraţi în România au mame salariate, iar 37,0% au mame casnice. Situaţia diferă mult pe medii de rezidenţă. Astfel, în mediul urban, 69,1% din mamele copiilor născuţi în anul 2017 sunt salariate, faţă de numai 37,9% în mediul rural, unde ponderea copiilor născuţi de mame casnice este de 53,9% (faţă de numai 23,0% în mediul urban). În familiile în care ambii părinţi sunt salariaţi s-au născut aproape jumătate dintre copii (94093 copii), iar în familiile în care tatăl este salariat şi mama casnică s-au născut 33186 copii (17,3%).
7
7
