Financial review. Prima pagină a presei străine: Trump amenință cu sancțiuni un tribunal internațional. Un acord privind Brexitul e posibil în două luni. Dieselgate în instanță. ONU: "În Italia, violenţă şi rasism”

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 11 septembrie 2018, 5:01 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
LE MONDE: Suedia, o ţară europeană ca oricare alta ● The TIMES: Un acord privind Brexitul e posibil în două luni, spune Barnier ● HANDELSBLATT: Dieselgate în instanță ● FINANCIAL TIMES: Trump amenință cu sancțiuni tribunalul internațional dacă aceasta ar încerca să investigheze cetățenii americani ● LES ECHOS: Reforma Codului muncii, primele rezultate ● THE DAILY TELEGRAPH: SUA pregătește un răspuns mai dur în cazul unui nou atac chimic al Siriei ● LE SOIR: Liberalul Guy Verhofstadt s-ar putea alia cu Emmanuel Macron ● IL MESSAGGERO: ONU: "În Italia, violenţă şi rasism. Vom trimite o echipă pentru verificări". Lectură plăcută!

  • LE MONDE: Suedia, o ţară europeană ca oricare alta.

Editorial. Dacă extrema dreaptă a eşuat în a deveni al doilea partid suedez, ţara e totuşi confruntată cu creşterea populismului






Trebuie să ne bucurăm de rezultatul alegerilor organizate duminică, 9 septembrie, în Suedia? La prima vedere, fără îndoială da. Cataclismul anunţat de unele sondje nu s-a produs: formaţiunea de extrema dreaptă, prost numiţii Democraţi din Suedia, sperau să devină al doilea, chiar primul partid al ţării şi ţinteau până la 25% din voturi după o virulentă campanie anti-imigraţie. Privit aşa, este un eşec. Democraţii din Suedia (Sverigedemokraterna, SD) termină alegerile pe locul al treilea, cu 17,6% din voturi. Partidul social-democrat, stâlpul sistemului politic suedez, rămâne primul partid, cu 28,4% din voturi. Aparenţele sunt salvate.

E bine ştiut, aparenţele sunt adesea înşelătoare; acest scrutin suedez nu face excepţie. Dinamica ce se ascunde în spatele cifrelor e cea care acţionează într-o mare parte a democraţiilor occidentale: creşterea populismului şi a extremei drepte (SD creşte de la 12,9% la 17,6% în patru ani) şi slăbirea partidelor de guvernământ tradiţionale (social-democraţii, în scădere cu 3 puncte, fac cel mai prost scor din istoria lor, Moderaţii de centru dreapta pierd 3,5 puncte, cu 19,8%).

Se anunţă săptămâni de negocieri laborioase

În Europa, această dinamică este mai mult sau mai puţin acută conform sistemelor electorale şi specificului fiecărei ţări, dar ea transcende de acum diferenţele geografice est-vest şi nord-sud, clivajele economice între ţări bogate şi mai puţin bogate sau clivajele culturale uneori evocate ca cele care ar trebui să deosebească ţările cu tradiţie protestantă de ţările cu tradiţie catolică. Franţa  apare astăzi ca o excepţie, după victoria lui Emmanuel Macron asupra Marinei Le Pen în 2017; dar indispensabila recompunere politică este încă în curs de construire.
În cazul Suediei, această dinamică, desigur amorţită de caracterul temperat scandinav, se traduce printr-o majoritate de nerealizat în Parlament. Conform rezultatelor încă provizorii luni dimineaţa, blocul de stânga dominat de Partidul social-democrat nu are decât un mandat în plus (144 de deputaţi), faţă de blocul de dreapta (143 de deputaţi), departe de majoritatea absolută de 175 de mandate. Cu 62 de mandate, SD se află în poziţie de arbitru, dar, niciuna din cele două alianţe nedorind să guverneze cu ei, se anunţă săptămâni de negocieri laborioase între cele două blocuri pentru a ajunge la o coaliţie viabilă. Guvernul precedent al premierului Stefan Löfven va supravieţui cu greu acestei încercări.

Ce i s-a întâmplat Suediei, farul social-democraţiei, paradisul statului-providenţă şi simbolul toleranţei? Explicaţia cea mai simplă duce inevitabil la criza refugiaţilor din 2015, care a ridicat brutal  la 20% proporţia de străini într-o populaţie tradiţional deschisă şi primitoare. Este incontestabil un factor al creşterii extremei drepte, dar nu este singurul. Norvegia vecină, cu 15% străini, a reuşit să frâneze creşterea extremei drepte.
Idealismul suedez s-a lovit de şocul globalizării, în faţa căruia Partidul social-democrat a obosit, incapabil să găsească răspunsuri la insecuritate şi la criza de identitate care decurgea de aici în rândurile alegătorilor. Până la urmă, aşa cum sublinia fostul prim-ministru Carl Bildt pe Twitter luni dimineaţa, Suedia a devenit o ţară europeană ca oricare alta. (RADOR)

  • The TIMES: Un acord privind Brexitul e posibil în două luni, spune Barnier



Negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, a estimat luni, la o conferinţă în Slovenia, că este realist ca un acord privind ”divorţul'”dintre Marea Britanie şi UE să fie încheiat în 6-8 săptămâni, a anunţat ambasada britanică la Ljubljana, potrivit Reuters, citat de Agerpres. ''Cred că dacă suntem realişti putem ajunge la un acord asupra primei etape a negocierilor, adică tratatul privind Brexit, în termen de şase sau opt săptămâni'', a spus Barnier.

''Ţinând cont de timpul necesar pentru procesul de ratificare - Camera Comunelor, pe de o parte, Parlamentul European şi Consiliul European, pe de altă parte - trebuie să ajungem la un acord până la începutul lui noiembrie. Cred că (acest lucru) este posibil'', a menţionat oficialul UE.

David Lidington, şeful de cabinet al premierului britanic Theresa May, a declarat sâmbătă că o ieşire ordonată din Uniunea Europeană încă este cel mai probabil scenariu, dar a subliniat că un acord cu Bruxelles-ul ar trebui încheiat cel mai târziu în luna noiembrie.

În discursul său rostit în cadrul conferinţei anuale Ambrosetti, desfăşurată în nordul Italiei, Lidington a spus că ţara sa doreşte un acord care să mulţumească toate statele UE, dar a precizat că Marea Britanie a pregătit un plan pentru eventualitatea absenţei unui acord privind viitoarele relaţii între Londra şi Bruxelles. El a accentuat că este important ca negocierile să se încheie cel mai târziu în luna noiembrie, pentru ca parlamentul britanic şi parlamentele celorlalte 27 de state membre ale UE să aibă suficient timp pentru a aproba textul acordului.

Marea Britanie urmează să părăsească UE pe 29 martie 2019, dar până în prezent nu există un acord cu Bruxelles-ul privind viitoarele relaţii, iar unii parlamentari britanici susţin ideea organizării unui nou referendum de tipul celui desfăşurat în iunie 2016, când o majoritate a electoratului britanic s-a pronunţat pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană.

Atât Marea Britanie, cât şi UE afirmă că doresc să ajungă la un acord privind ”divorţul” cu ocazia Consiliului European din 18 octombrie, însă mulţi diplomaţi consideră că această ţintă este mult prea optimistă.

  • HANDELSBLATT: Dieselgate în instanță




Investitorii dau în judecată VW și Porsche. E vorba de daune de nouă miliarde de euro. O parte din pretenții ar putea fi respinse.

Braunschweig. Luni dimineața, Stadthalle Braunschweig. De obicei, aici se întâlnesc artiștii de cabaret sau diverse asociații. Astăzi, bărbați în haine negre își ocupă locurile pe scaune.

Sala este plină de avocați, traducători, reprezentanți ai mass-media și simpli spectatori. Curtea Regională Superioară din Braunschweig va trece în următoarele câteva luni prin una dintre cele mai mari provocări ale istoriei economice a Germaniei.

Cei acuzați sunt Volkswagen și Porsche. Investitorii solicită producătorilor de automobile un prejudiciu total de nouă miliarde de euro, deoarece au informat prea târziu despre manipularea emisiilor motoarelor diesel. Sunt peste 1600 de cereri de despăgubiri, cea mai mare fiind de  1,2 miliarde de euro, iar cea mai mică de 370 de euro.
Cu toate acestea, chiar de la începutul procesului, reclamanții au primit o primă veste proastă: reclamațiile depuse înainte de iulie 2012 ar putea fi respinse, ​​a declarat președintele Christian Jäde.

  • FINANCIAL TIMES: Trump amenință cu sancțiuni tribunalul internațional dacă aceasta ar încerca să investigheze cetățenii americani



Administrația Trump și-a întețit atacurile asupra organizațiilor internaționale, amenințând să impună sancțiuni Curții Penale Internaționale dacă aceasta ar încerca să investigheze cetățenii americani.

Într-un atac violent, John Bolton, consilierul securității naționale al Casei Albe, a declarat că SUA nu ar "sta liniștite" dacă instanțele internaționale ar acționa împotriva SUA, a Israelului și a altor aliați. El a spus că administrația va acționa pentru a proteja cetățenii americani de "instanța nelegitime".

"Vom lăsa CPI să moară singură. La urma urmei, pentru intențiile demonstrate și scopurile urmărite, CPI este deja moartă pentru noi ", a spus domnul Bolton în primul său discurs în calitate de consilier în domeniul securității naționale.

Atacul asupra CPI este cea mai recentă mișcare a președintelui Donald Trump de a se îndepărta de instituțiile și acordurile internaționale pe care crede că încorsetează SUA.

În primele 20 de luni de mandat, domnul Trump a părăsit acordul climatic de la Paris și Parteneriatul Trans-Pacific. El s-a retras și din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului și a amenințat că va abandona Organizația Mondială a Comerțului.

Dl Bolton a declarat că SUA ar putea închide, de asemenea, biroul Organizației pentru Eliberarea Palestinei de la Washington, deoarece OEP a încercat să convingă CPI să investigheze Israelul.

El a spus că, dacă CPI ar demara anchete împotriva americanilor, SUA ar interzice judecătorilor și procurorilor să intre în America și le-ar impune sancțiuni financiare.
Criticile vin  la scurt timp după ce CPI a anunțat că ar putea deschide o investigație privind presupuse abuzuri din partea personalului militar american din Afganistan.

John Bellinger, avocat care a servit drept consilier juridic al departamentului de stat în administrația Bush, a declarat că domnul Bolton a adoptat o "abordare deosebit de beligerantă", dar că CPI a forțat mâna Washingtonului cu amenințările sale.

"Orice administrație, republicană sau democrată, ar trebui să răspundă unei amenințări ca aceasta", a spus dl Bellinger, acum la firma de avocatură Arnold & Porter.

În discursul său de luni, domnul Bolton a declarat că SUA nu va coopera cu CPI și nu va compărea în instanță, deși americanii până acum au cooperat, inclusiv în ancheta privind genocidul din Darfur și în procesul lui Charles Taylor, fostul lider liberian.

  • LES ECHOS: Reforma Codului muncii, primele rezultate



 Scăderea litigiilor de muncă este primul rezultat vizibil al modificărilor aduse Codului Muncii. Introducerea unei scale obligatorii care stabilește cuantumul daunelor primite de salariat în caz de concediere nelegală de către angajatorul său, a fost una dintre prioritățile ordonanțelor de reformare a Codului muncii promulgate la 22 septembrie 2017. La nici un an de la aplicare, Ministerul Muncii a făcut o evaluare foarte optimistă a rezultatelor reformei. În 2017, deși grila s-a s-a aplicat numai în ultimele trei luni ale anului, numărul procedurilor deschise în  instanțele de muncă a scăzut la 127 000, adică o contracție de 15% față de 2016, când au fost 150 000 proceduri. În unele tribunale din Ile-de-France, declinul ar fi mult mai mare, până la 50%.

  • THE DAILY TELEGRAPH: SUA pregătește un răspuns mai dur în cazul unui nou atac chimic al Siriei



John Bolton, consilierul prezidențial american pentru Siguranță Națională, a declarat luni că SUA, Franța și Marea Britanie au convenit că utilizarea din nou a armelor chimice de către regimul din Siria va atrage un "răspuns mai puternic" comparativ cu raidurile aeriene în cazurile precedente.

"În ultimele zile am încercat să transmitem mesajul că dacă va fi o a treia utilizare de arme chimice, răspunsul va fi mult mai puternic", a declarat Bolton.

"Vă pot spune că ne-am consultat cu britanicii și francezii, care ni s-au alăturat în cel de-al doilea raid, și ei, de asemenea, au fost de acord că o nouă utilizare de arme chimice va avea drept rezultat un răspuns mai puternic", a adăugat consilierul prezidențial.

Oficialii americani au semnalat în ultimele zile că au indicii că forțele regimului sirian pregătesc un nou atac cu arme chimice înainte de ofensiva pe care urmează să o lanseze în provincia Idlib, unul din ultimele bastioane ale rebelilor.

  • LE SOIR: Liberalul Guy Verhofstadt s-ar putea alia cu Emmanuel Macron




Fostul prim-ministru belgian, Guy Verhofstadt, liderul Grupului liberal și de centru din Parlamentul European (ALDE), dorește să formeze o mișcare cu En Marche în vederea alegerilor europene din 2019, a spus el duminică într-un interviu pentru Ouest-France. Puțin mai târziu, în Le Monde, se putea citi că delegatul general al Republicii En Marche, Christophe Castaner, consideră că partidul prezidențial nu este "într-o logică a alianței".
"După întâlnirea Orban-Salvini, lupta din 2019 va fi o luptă între populiștii naționaliști, pe de o parte, și o alternativă pro-europeană", a declarat Guy Verhofstadt, în timp ce extrema dreaptă face un progres la alegerile legislative din Suedia.

Fostul prim-ministru asigură că are cu Emmanuel Macron nu doar "aceeași analiză", ci și "mai mult sau mai puțin aceleași propuneri". El spune că este gata să se așeze în același grup parlamentar, al cărui nume nu este încă definit. Această mișcare comună va fi lansată în octombrie.
"Va fi ceva nou, o mișcare. O alternativă pro-europeană la naționaliști", a declarat centristul liberal, care pledează pentru o campanie comună. "Fiecare partid își va păstra simbolurile, dar vom crea o mișcare mai largă. Scopul este acela de a crea un grup decisiv în viitorul parlament, un instrument de stopare a valului naționalist", continuă președintele ALDE.

Referitor la "Spitzencandidate", principiu potrivit căruia șeful listei partidului ajuns în frunte devine primul președinte al Comisiei Europene, căruia Emmanuel Macron i se opune, Guy Verhofstadt este acum critic. "Rămâne un sistem în care d-na Merkel decide cine este următorul președinte al Comisiei. Mă preocupă mai mult faptul că adevăratul candidat al Partidului Popular European (principalul partid parlamentar) este dl.Orban", asigură Guy Verhofstadt, care pledează pentru "partide pan-europene" și "democrația transnațională".
În căutarea aliaților din Europa împotriva naționaliștilor eurosceptici, Emmanuel Macron s-a întâlnit joi la Luxemburg cu liderii Benelux și apoi cu Angela Merkel, vineri, la Marsilia.
În paralel, președintele francez încearcă să creeze un fel de mișcare european "En Marche" pentru a-și aduce ideile la alegerile europene, o scadenţă din care a făcut o miză crucială pentru mandatul său de cinci ani. De asemenea, Christophe Castaner, delegatul general al Republicii En marche, s-a dus marți la Bruxelles pentru a tatona mai multe partide europene, în scopul de a constitui până la sfârșitul anului o "platformă comună" cu alte mișcări progresiste, în faţa naționaliștilor.


  • IL MESSAGGERO: ONU: "În Italia, violenţă şi rasism. Vom trimite o echipă pentru verificări"




ONU va trimite în Italia o echipă pentru a face evaluări asupra creşterii violenţei şi rasismului, a anunţat luni la Geneva Michelle Bachelet, noul Înalt Comisar pentru Drepturile Omului, în deschiderea lucrărilor Consiliului ONU pentru drepturile omului, reunit până pe 28 septembrie, precizând că o echipă va fi trimisă, din motive similare, şi în Austria. "Avem intenţia să trimitem personal în Italia pentru a evalua creşterea puternică a actelor de violenţă şi a rasismului împotriva migranţilor, persoane de origine africană şi romi", a spus Bachelet.
"Este în interesul fiecărui stat să adopte politici migratorii fondate pe realitate, nu pe panică, care să ofere oportunitate de circulaţie în siguranţă şi să reglementeze, şi nu să constrângă persoanele să rişte în mod fatal", a subliniat Înaltul Comisar ONU, prezentând priorităţile Biroului său şi principalele preocupări pentru respectarea drepturilor fundamentale în lume şi vorbind, în special, despre fluxurile migratorii şi despre situaţia din Italia.

"Guvernul italian a refuzat intrarea navelor de salvare ale ONG-urilor. Acest tip de atitudine politică are consecinţe devastatoare pentru multe persoane deja vulnerabile", a adăugat Michelle Bachelet. "Chiar dacă numărul migranţilor care traversează Marea Mediterană a scăzut, rata mortalităţii pentru cei care traversează a fost în primele luni ale anului şi mai mare decât în anul trecut". Bachelet a îndemnat Uniunea Europeană "să întreprindă operaţiuni de căutare şi de salvare umanitare pentru persoanele care traversează Marea Mediterană şi să garanteze accesul la azil şi la protecţia drepturilor omului în Uniunea Europeană".

Nu numai Italia şi Austria sunt în vizorul lui Michelle Bachelet, care în discursul său a definit "iraţionale" separările copiilor de migranţi de familii lor puse în aplicare de Administraţia Trump la graniţa cu Mexicul. Fostul preşedinte din Chile a indicat, apoi, printre priorităţile mandatului său şi situaţiile aşa-zişilor Rohingya din Myanmar, dar şi situaţiile de urgenţă din Venezuela, Nicaragua, China, Yemen şi Siria, exprimându-şi îngrijorarea pentru "operaţiunile militare în curs" din provincia Idlib şi impactul asupra populaţiilor civile. (RADOR)


Citeste mai multe despre   










2075 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version