10 ani de la criza bancară

Steven van Groningen: Cred că avem o problemă cu încrederea la nivel național. Cultivăm lipsa de încredere în persoane, în informații (fake news)/ Când a căzut Lehman Brothers nu realizam ce urma să vină

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 11 septembrie 2018, 7:35 Economie | Finanţe & Bănci


Steven Van Groningen, CEO Raiffeisen Bank
Foto: AGERPRES
Este unul dintre puținii bancheri pe care criza din 2008-2010  nu i-a dat deoparte. Sunt bănci care au schimbat 5-6 garnituri de președinți executivi- nu și Raiffeisen Bank, pe care Steven van Groningen o conduce din 2002. Recunoaște, într-o discuție cu reporterul HotNews.ro, că atunci când a auzit de prăbușirea Lehman Brothers, n-a avut nici cea mai mică idee despre ce va urma. ”Cădea o bancă de investiții din SUA, adică ceva total opus de ceea ce e o bancă comercială în Europa. Nu am realizat atunci ce înseamnă asta pentru sistemul bancar european”, spune van Groningen. Un interviu despre cei 10 ani de la criza bancară, despre clienți și bănci, nemulțumiri, decizii fericite sau nefericite, cu executivii băncilor care au prins criza și au acceptat să povestească despre asta.

Acesta este începutul unei serii de interviuri prin care HotNews încearcă să radiografieze schimbările din sistemul bancar local și care sunt lecțiile pe care bancherii le-au învățat în ultimii 10 ani, câți se împlinesc zilele acestea de la criza subprime care a lovit SUA iar mai apoi, Europa.

Multe bănci au falimentat, altele au fost ținute sub perfuzii cu bani publici, situație care din fericire nu s-a întâmplat în România.

Se vorbea atunci despre lăcomia bancherilor, despre lejeritatea cu care se acordau împrumuturi de către bănci doar pentru a cuceri o cotă de piață cât mai mare, dar și despre necesitatea schimbării modelului bancar.

În România, criza a dus la o creștere record a volumului de imprumuturi neperformante, punând de asemenea bazele consolidării sistemului bancar, consolidare la care asistăm și azi.

O parte dintre bănci au închis și au plecat din România, altele au fuzionat, iar Guvernatorul Isărescu însuși a vorbit în repetate rânduri despre nevoia schimbării modelului de afaceri al băncilor.

Rep: Considerați că băncile românești și-au schimbat cu adevărat modelul de business în ultimii 10 ani? Dacă da, care sunt principalele schimbări? Dacă nu, de ce?
SvG: O schimbare în modelul de business a avut loc. Dacă ne uităm la cum era înainte de criză și cum e acum, vedem o schimbare. Înainte, nu se punea problema sau ce deosebește o bancă de alta. O bancă era locul în care te duceai atunci când aveai nevoie de bani. Bankingul era axat pe câștigarea cotei de piață și vânzarea de produse. Acum, sistemul este mult mai matur în care oamenii înțeleg ca bankingul nu este doar despre cote de piață. Că e mai apropiat de ceea ce este bankingul adevărat- ce înseamnă a-ți asuma riscul, a-l gestiona. Că nu poți să tragi linie după un an și să spui dacă a fost după un singur an să spui că a fost bine sau rău. E nevoie de puțin mai mult timp pentru asemenea concluzii. Văd că nici azi unii nu înțeleg asta.

Rep: Cum adică?
SvG: Păi sunt și azi unii care , atunci când suntem pe pierderi , ne acuză că facem pierderi, iar când avem profit, că avem profituri prea mari. Uneori trebuie să te uiți pe perioade mai lungi de timp, pe 5 sau pe 10 ani, să vezi care a fost profitul mediu eventual. Băncile sunt mai prudente acum, bilanțurile sunt mult mai echilibrate. În trecut, unele bănci erau simpli vânzători de credite- atrăgeau bani din afară și-i plasau aici în credite. Acum, acest lucru nu se mai întâmplă.

În plus, bankingul se schimbă azi mult ca urmare a schimbărilor tehnologice. Cred ca s-au invatat anumite lectii. In primul rand ca nu conteaza atat de mult cota de piata cat cum anume e castigata ea. Ce e de facut, stim cu totii in orice moment. Dar, cum facem lucrurile in fiecare zi, e ceea ce conteaza. Cred ca asta s-a inteles cu adevarat abia in perioada crizei, cand cel mai mult au avut de suferit cei care s-au grabit sa castige cota de piata cu orice pret. Acele credite au fost primele care au devenit neperformante.

Pe langa criteriile de risc care s-au imbunatatit cred pentru fiecare banca, s-au adaugat cerintele de capital si testele de stress pe care le-a facut ECB. Toate astea au insemnat schimbari in sistemul bancar.

In plus digitalizarea schimba rapid fata sistemului bancar in aceasta perioada. E clar ca vom avea din ce in ce mai multe optiuni pentru plati si tranzactii, iar asta e in beneficiul clientilor. Pretul poate fi mai mic, iar serviciile mai bune. Pe de alta parte ramane o parte importanta a activitatii noastre, de consultanta bancara unde este nevoie de interactiunea umana si de cunoastere, iar aici avem nevoie de o forta de munca calificata, cu calitati profesionale deosebite. Da, din multe puncte de vedere bancile si-au schimbat si isi vor mai schimba modelul de business.

  • ”Lecția a fost că nu trebuie să-ți fie teamă să iei decizii chiar dacă pe termen scurt par dezavantajoase, dacă acele decizii sunt bune pe termen mediu și lung”

Rep: Care considerați că ar fi principala lecție a crizei, pe care un bancher ar trebui s-o țină minte?
SvG: Cred că prima lecție este aceea că uneori e nevoie de o criză ca să facem ceea ce trebuie făcut. Dacă ai o perioadă lungă de calm și stabilitate, toată lumea începe să creadă că riscurile nu mai există, iar realitatea nu este așa…

Rep: Credeți că îi anesteziază pe bancheri o perioadă lungă de calm?
SvG: Nu doar pe bancheri, ci pe toata lumea. Uitați-vă la piața de capital. Când piețele cresc și tot cresc, lumea e atrasă, intră să cumpere, iar prețurile se duc în jos. Ceea ce vreau să spun e că nu există evoluții liniare. Riscurile se pot materializa oricând. Poți să ai toate computerele și creierele din lume, că nu ai cum să pretinzi că vei putea face un risk management foarte exact. Economiștii nici ei nu pot prezice unde va fi inflația peste 3 ani de pildă. Trebuie să te uiți la ceea ce e durabil, sustenabil. Și să ne gândim la cum definim succesul și să ne dăm seama cât de mult putem greși dacă îl definim într-un mod simplist- cum au făcut acele bănci care au echivalat succesul cu cota de piață. E foarte ușor să crești cota de piață.
Trebuie să încercăm să vedem în ce fază a ciclului economic suntem. Suntem în faza de avânt sau în coborâre. Despre asta e vorba: să știi să citești corect faza ciclului.

Rep: Dar nu mi-ați răspuns la întrebare: pentru Dvs care a fost lecția pe care ați tras-o din criză?
SvG: Cred că lecția a fost să rămân încăpățânat. Poate vă aduceți amintie, dar în 2007-2008 noi chiar am pus frână și am fost criticat pentru asta.

Rep: Criticile venind de la Viena, din partea presei…?
SvG: Din toate zonele. Piața măsura atunci succesul prin cota de piață pe care o aveai. Noi am fost încăpățânați și am considerat că un astfel de succes nu poate fi un succes durabil. Că pur și simplu nu va ține. Iar deciziile luate atunci au fost corecte. Iar acele decizii mi-au confirmat că nu trebuie să ne fie teamă, dacă ești convins că faci ceea ce trebuie, indiferent dacă alții aveau o altă părere. Am avut dreptate, lucru demonstrat și de faptul că banca a fost mereu pe profit!
Lecția a fost că nu trebuie să-ți fie teamă să iei decizii chiar dacă pe termen scurt par dezavantajoase, dacă acele decizii sunt bune pe termen mediu și lung.

Oamenii uneori sunt forțați să ia decizii pe termen scurt. Dar noi trebuie să ne uităm pe termen mediu și lung. O bancă e interesată să își primească banii pe care îi împrumută. La noi nu e ca în alte industrii, ca la un magazin care îți vinde un produs, își încasează banii pe acel produs și nu-i mai interesează ce face omul cu acel produs. La noi e fundamental diferit. Dacă eu dau cuiva bani pe 20 de ani, eu voi avea o relație pe 20 de ani cu acel om și trebuie să mă asigur că în următorii 20 de ani el e confortabil cu ideea de a-și restituit împrumutul.

Rep: Asta e în teorie. În practică au existat bănci care nu s-au comportat de așa natură…
SvG: Da, dar întrebarea e dacă acele bănci au înțeles cu adevărat că acel om nu va putea să-și restituie împrumutul și cu toate acestea au acordat acel credit.

  • ”Discutam recent cu cineva de pe Wall Street și îmi spunea că circa 80 de oameni au distrus tot sistemul bancar mondial”

Rep: Când a căzut Lehman, ați intuit ce va urma?
SvG: Ce să zic…era ceva abstract pentru mine. Cădea bancă de investiții din SUA, adică ceva total opus de ceea ce e o bancă comercială în Europa….Chiar discutam recent cu cineva de pe Wall Street și îmi spunea că circa 80 de oameni au distrus tot sistemul bancar mondial. Dar revenind, nu am realizat ce urma. Nu-mi puteam imagina cum se va propaga acea cădere și e normal, pentru că nu ai cum înțelege întotdeauna complexitatea de conexiuni, riscuri și consecințe ale unor decizii . De aceea e bines ă ai un bilanț echilibrat și solid, care să fie rezistent la șocuri.

Rep: Băncile au la bază un concept denumit ”încredere”. A băncilor în clienți și reciproc. Cumva, în acești ultimi 10 ani, acest concept s-a fracturat, ducând la apariția unei falii între consumatori și bănci. Care sunt, în opinia Dvs, faptele care au dus la distrugerea acestei încrederi?
SvG: O sa incep prin a-mi spune parerea despre ce nu a functionat din partea sistemului bancar.
Părerea mea este că ar fi trebuit să ne organizăm mai bine si din timp, nu doar să reacționăm la ceea ce se întâmplă, ci să fim proactivi. Să avem opinii nu doar despre ceva ce ar putea afecta direct băncile si clientii, ci în general asupra oricărei legislații, care face referire la dezvoltarea economică a României, cum ar fi legislația fiscală sau legislația muncii. Sistemul bancar nu operează într-un vid, face parte din societate, și atunci cu cât se dezvoltă economia și societatea cu atât mai bine va fi pentru toată lumea.

Dacă ne uităm la statistici despre educația financiară putem observa că România nu stă bine la acest capitol. Clar, este un domeniu în care am fi putut face mult mai mult si unul dintre primele lucruri care s-au intamplat acesta a fost, să alocăm resurse în această direcție, dar trebuie sa continuam aceste demersuri pe termen lung. Nu trebuie să privim lucrurile pe termen scurt.

  • Eu cred de asemenea că avem o problemă cu încredere la nivel național. Cultivăm lipsa de încredere în persoane, în informații- fake news”
Pe de alta parte insa trebuie sa spun ca lucrurile nu luau amploarea pe care au luat-o, daca nu existau niste interese punctuale.
Este clar că ceea ce s-a întâmplat cu darea în plată și cu conversia creditelor în franci elvețieni a fost generat de niște interese. A fost destul de dezamăgitor să constatam ca anumite interese punctuale ale unor oameni creează o atmosferă care dăunează întregii economii.
Vorbim despre încredere. Eu nu spun că bancile nu au greșit sau că nu am fi putut face lucrurile altfel. Acestea sunt cu siguranță subiectele unor discuții importante. Însă ne-am aflat în multe momente în situația în care nu a mai fost posibil niciun dialog. Dacă într-o societate democratica, nu poți avea un dialog sau o dezbatere care să ducă la luarea unor măsuri corecte si functionale, poti sa te simti dezamagit. Am făcut eforturi relativ mari pentru a gestiona o situație în care nu te lupți pentru ceva constructiv, să schimbi ceva în bine, ci doar încerci să previi ceva rău.

Eu cred de asemenea că avem o problemă cu încredere la nivel național. Cultivăm lipsa de încredere în persoane, în informații- fake news.
Poate că sistemul bancar nu a comunicat așa cum trebuia. Este o frustrare pentru mine acest lucru și poate, vorbind despre lecțiile neînvățate ale crizei, aceasta este una din lecții. Poate nici acum nu avem un sistem bancar cu o comunicare ideală.


  • ”Am avut acuzațiile acelea ridicole că băncile nu plătim taxe Statului și nu am fost în stare să arătăm în cel mult o oră cât plătim. Cu sume și detalii”
Rep: Dar cum trebuia să comunice băncile, mai exact?
SvG: Aș spune în primul rând că aceasta nu e o problemă doar a sistemului bancar. Uitați-vă la structurile patronale. Nu sunt atât de bine organizate precum sunt de pildă sindicatele. Sistemul bancar putea comunica mai bine arătând impactul sistemului bancar în economie. Am avut acuzațiile acelea ridicole că băncile nu plătim taxe Statului și nu am fost în stare să arătăm în cel mult o oră că plătim. Cu sume și cu detalii. Acestea sunt doar câteva exemple. Dar uitați-vă și în zona clienților bancari, a consumatorilor de servicii financiare. Nici ei nu sunt organizați. Dacă vreau să discut cu reprezentanții lor, cu cine discut. Sunt câteva persoane care pretend că sunt reprezentanți ai consumatorilor, dar reprezintă de fapt grupuri de personae cu problem punctuale, sau care urmăresc interese particulare. Dacă vreau să lansez un produs nou și aș dori să mă consult cu ei sau dacă s-a întâmplat ceva în trecut pe care am dori să-l reparăm sau să-l corectăm și aș vrea să mă consult cu cineva din zona clienților despre asta ca să-l întreb ce I s-ar părea rezonabil să facem, cu cine discut?

Și revin la încredere. Există o lipsă de încredere în întreaga societate. Dacă mergeți într-un magazine și luați un produs, vânzătoarea o să vă întrebe dacă vreți să vă desfacă cutia să vă arate că produsul acela chiar e înăuntru și că nu e altceva pus în cutie. La fel, curierul care vă adduce un produs vrea să vă arate că v-a livrat produsul dorit și vă desface cutia să vi-l arate. E o lipsă de încredere generalizată, care are costuri enorme pentru societate. Sistemul bancar trebuie să fie mai transparent atunci când vorbește despre costuri și sunt foarte conștient că mai avem de lucrat în sensul acesta.
În ultima vreme se pune un foarte mare accent pe educația financiară a consumatorilor de servicii financiare. Există opinii potrivit cărora consumatorii nu au nevoie de o cultură financiară foarte solidă (pe scurt, clientul unei companii aeriene care zboară cu avionul nu trebuie să știe cum funcționează un avion), ci angajații băncilor trebuie să fie cei bine instruiți în relația cu clienții. Considerați că aceștia se ridică la un nivel mulțumitor din punct de vedere al educației financiare?

În general, educația este și o obligație general a fiecăruia. Nu doar în servicii financiare.Dacă discutăm despre sănătate, vă bazați doar pe ce scrie pe eticheta unui produs din supermarket, catalogat ca fiind bio deși el e plin de alte tot felul de chimicale? Fiecare are o responsabilitate și nu putem reglementa așa ceva.


  • ”Mergeți acum la un broker de credite și întrebați care e criteriul după care oamenii vor un credit. Vă spun eu: suma cea mai mare obținută, indiferent de conditii”
Rep: Nu, dar în sănătate nu trebuie să citim tratate medicale când mergem la un doctor…
SvG: Așa e, dar dacă doctorul îți recomandă medicamente pentru colesterol de pildă, nu ar fi bine să citești câte ceva despre cum e cu colesterolul ăsta? Nu îți ia mult să faci asta. În serviciile financiare e același lucru. Să zicem că ieși la pensie și te trezești că ai o pensie de doi bani. A fost bine că n-ai pus deoparte niște bani și că ai consumat tot ce ai produs? Că n-ai fost, cu alte cuvinte, educat financiar?
Mergeți acum la un broker de credite și întrebați care e criteriul după care oamenii vor un credit. Vă spun eu: suma cea mai mare obținută, indiferent de conditii sau de la ce bancă.
Sau rata cea mai mică. Chiar dacă rata cea mai mică de azi poate să crească peste câteva luni, sau chiar dacă suma cea mai mare obținută vine cu costuri suplimentare pentru el.

Cred ca s-au facut progrese semnificative pe subiectul educatie financiara, iar perioada crizei a ajutat acest proces. E unul dintre lucrurile pozitive care s-a intamplat.
Oamenii au devenit mai atenti la cum iau credit, pe cat timp, in ce conditii.

Noi cred ca am fost echilibrati si atenti la criteriile de risc, iar acum suntem si mai atenti.
De exemplu oferim de ceva vreme creditele noastre imobiliare in lei, cu dobanda fixa pe 7 ani, iar clientii inteleg ca facem asta in primul rand pentru protectia lor la variatiile de dobanda, pe care le-am anticipat cu totii.

Rep: Care a fost momentul cel mai dificil prin care ați trecut în perioada crizei trecute?
SvG: Din fericire pentru noi am traversat criza fara mari probleme pentru ca am fost constienti in toata perioada de crestere economica ca vor urma si perioadele dificile. Am continuat sa fim profitabili si sa ne dezvoltam activitatea. Asta nu inseamna ca nu am simtit frustarea ca am făcut eforturi relativ mari pentru a gestiona situatii în care nu te lupți pentru ceva constructiv, să schimbi ceva în bine, ci doar încerci să previi ceva rău. Astea au fost momentele care m-au marcat. Mie imi place sa-mi consum energia facand lucrurile sa mearga inainte, in directia buna, nu sa le opresc sa mearga inapoi.

Dar, ca să vă răspund direct, faptul că a trebuit să reducem numărul de angajați, numărul de agenții, să reducem anumite expuneri- toate acestea au fost decizii grele. Dar la momentul in care Raiffeisen a preluat Banca Agricolă (n.r. 2001-2002) a trebuit să reducem mult mai mult într-o perioadă mult mai scurtă de timp. Acele decizii au fost mult mai dificile decât cele de dupa 2008.

Rep: Considerați că reglementatorul pieței bancare a făcut tot ceea ce trebuia pentru a sprijini piața bancară care tocmai trecea prin furtună, sau se puteau lua și alte măsuri care să sprijine sectorul financiar?
SvG:  Eu intotdeauna am spus ca vom respecta toate regulile sau reglementarile; nu avem nicio problema cu asta. Ce ne dorim este sa fim consultati atunci cand sunt reglementari care au impact in activitatea noastra. Ceea ce ne afecteaza este schimbarea lor permanenta sau mai rau, retroactiv, cum am avut cazuri. Aceste lucruri nu sunt acceptabile. Jucam dupa reguli si nu avem o problema cu asta, atata vreme cat regulile se aplica la fel pentru toti jucatorii si nu se schimba in cursul jocului. Cred ca e ceva rezonabil.
Dincolo de aceasta discutie despre principii, am alocat si vom continua sa alocam destul de multe resurse pentru a ne conforma la toate reglementarile europene care au intrat sau vor intra in vigoare in perioada urmatoare (GDPR, BASEL III, Mifid II, PSD2) etc. Este o parte a activitatii noastre care solicita multe resurse.

Rep: Acum, sistemul bancar se află într-o zonă confortabilă din punct de vedere al profitabilitatii. Care sunt lucrurile care vă îngrijorează pe viitor? Numiți 3 dintre aceste provocări.
SvG: Știu că vor fi provocări. N-o să avem brusc o stabilitate legislativă și politică. Suprareglementarea va continua, probabil că și populismul va continua și aici nu e vorba doar de România. Acestea fiind datele, ce poate face o bancă? Singurul lucru pe care îl pot face este să schimb organizația astfel încât să facem față cât mai bine acestor provocări. Vom continua sa facem ceea ce am mai facut si pana acum, sa ne urmarim strategia stabilita - investim in cele trei directii: in relatia cu clientii, in traininguri, si in tehnologie, digitalizare. Vom inova in ritm accelerat, tinand cont de ritmul in care clientii nostri adopta si folosesc tehnologiile noi . Imi doresc sa facem din Raiffeisen Bank o banca mai agila si ne propunem o crestere peste medie pietei. Pe de alta parte mediul in care activam ne provoaca permanent, avem schimbari legislative interne si externe, presiuni, incertitudini si in aceste conditii trebuie sa ne mentinem performantele si sa ne dezvoltam. Nu e simplu deloc.

Rep: Cum poate fi reconstruită încrederea dintre bănci și clienți și care ar fi orizontul de timp în care vedeți o ”așezare” în parametri normali a acestei relații?
SvG: Cred si sper ca am invatat o lectie importanta cu totii: că avem nevoie de un dialog real între bănci și consumatori. Am putut observa că nici băncile nu sunt organizate cum trebuie și nici clienții nu sunt reprezentați de o asociație a consumatorilor reprezentativă. Există căteva organizații care pretind că sunt reprezentanți ai consumatorilor, însă câți membri numără? Raiffeisen Bank are 2 milioane de clienți persoane fizice. Trebuie să existe o organizație puternică care să reprezinte consumatorii. Atunci putem avea ca bancă un dialog direct si eficient. Acum ce se întâmplă? Există anumite personaje care pretind că reprezintă interesele consumatorilor, lucru pe care nu-l fac pentru că au alte interese. Imi pare rău că lipsa efectivă a reprezentativității în societatea civilă a intereselor consumatorilor este exploatată, în loc să fie stimulată, dar poate ca lucrurile se vor schimba in bine si aici.


Citeste mai multe despre   










3878 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    bun interviul si totusi... (Marţi, 11 septembrie 2018, 10:59)

    ..13 [utilizator]

    ! Nu a spus mai nimic despre un nou model de business bancar - sau nu am stiut io sa vad unde zice despre ceva nou.

    2, ca sa raspund la intrebarea lui SvG: bancile stiau ceea ce fac atunci cand acordau credite cu toptalul - adicalea acordau credite fara sa ii intereseze de client pentru ca atunci alergau dupa cota de piata si nu le pasau de consecintele legate de NPL. A fost o greseala a bancilor dupe care s-au scos din ecuatie lasand numai clientul sa se descurce, evident cu recuperatorii si nu cu bancile....

    3. clar marcheaza o rupere intre felul in care este inteles sistemul/busineess-ul bancar in europa fata de ceea ce se intelege si petrece in USA - este de invatat si din aceasta lectie, zic io...

    4. viitorul pare sa fie mai aproape decat il apreciaza SvG si asta va face diferenta intre castigatori si perdanti

    5. inca nu a iesit SvG din logica asociatiilor .. Clientii si fara sa fie inregimentati pot sa faca presiuni asupra bancilor dar trebe ca si cineva din sistemul bancar sa urmareasca reactiile clientilor si sa ia masuri...Oare sunt interesele de vina care il determina pe SvG sa vorbeasca despre asociatiile consumatorilor si alte bla-bla-bla-uri sau este o meteahna de mentalitate??? zic si io asa...
  • +2 (2 voturi)    
    Ete cine vorbeste de incredere... (Marţi, 11 septembrie 2018, 11:22)

    Zmache a lu' Rastagan [utilizator]

    Acum 8 ani mi-au disparut din contul de la raifaizan 20000 de euro. Dupa indelungi discutii, au reaparut. Adica dupa cateva zile. Fara scuze, fara explicatii.
    • 0 (2 voturi)    
      asa e (Marţi, 11 septembrie 2018, 13:26)

      Toni_Romania [utilizator] i-a raspuns lui Zmache a lu' Rastagan

      DA - "prestigioasele" banci vest ne "fac" la greu - si asta ca sa acopere creditele neperformante acodate big time la diversii bashtani "de sus"
  • +3 (3 voturi)    
    Numele Bancii este Sonor (Marţi, 11 septembrie 2018, 12:32)

    un domn [utilizator]

    dar serviciile cel putin pentru IMM uri...mai bine poate la CEC ( zic si eu, nu ca stiu ca e mai bine acolo)
  • +3 (3 voturi)    
    austria vs romania (Marţi, 11 septembrie 2018, 13:57)

    laurentiucat [utilizator]

    o banca corupta in austria care se da lebada in romania prin domnu sef.
  • +1 (1 vot)    
    Digitalizare (Marţi, 11 septembrie 2018, 15:27)

    mikee15 [utilizator]

    Asta este solutia in viitor. Nu-mi trebuie neaparat interactiune umana cu una de la banca pentru a lua un credit. Se pot dezvolta algoritmi avansati prin care sa poti face o evaluare, sa vezi in functie de venituri ce rata ar trebui sa ai si pe ce perioada. Nu mai vorbesc de tranzactii bancare. Orice tip de tranzactie ar trebui facuta online, orice tip de transfer bancar si plati. Deja exista aplicatii prin care poti sa justifici cu atasamente, de exemplu, sume de bani obtinute din diverse surse (legale evident :). Nu vad pentru ce ar trebui sa merg fizic la o banca si sa semnez niste hartoage de fiecare data cand cer un credit sau fac un transfer.
  • -1 (1 vot)    
    Ipocrit si tocmai el cultiva lipsa de incredere (Miercuri, 12 septembrie 2018, 12:19)

    Mihai2303 [utilizator]

    Din pacate Steven s-a adaptat bine in RO. Este ipocrit si tocmai el cultiva lipsa de incredere. Raiffeisen a dublat rata la anumite imprumuturi - acceptand un profit triplu in dauna clientului - care nu mai putea plati evident o rata dubla.
    Desi putea evident - revenind la profitul initial, nu la unul triplu, sa pastreze rata sa fie apropoiata de cea initiala.
    Pai despre ce incredere sa vorbim, cand tu te comporti asa? Unde ar fi solidaritatea sociala - tipica Germaniei si Austriei? Hell nu, nu in Romania, aici este estul (plini de hoti si neseriosi) care trebuie exploatat.

    Vorbesc de majorarea dobanzilor - tocmai la clientii aflati in dificultate - in ideea ca jumate oricum poate nu mai platesc, sa facem profitul pe seama celeilalte jumatati care va avea rata la 90% din venituri.
    Si vorbesc de creditele in CHF - finantate de banca in EUR - si pe care putea deci linistit sa le ajusteze pastrandu-si profitul, nu triplind-ul.

    Imi pare rau de jogging-ul si de biking-ul tau Steven, nu meriti sa faci parte din aceste comunitati in RO.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version