Financial review. Prima pagină a presei străine: Lumea se îndreaptă somnambulic către o nouă criză. Putin oferă pace Japoniei. 950 de euro- un bilet la un spectacol cu Al Pacino. Ungaria caută o modalitate de a ataca decizia PE

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 13 septembrie 2018, 5:50 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
LES ECHOS: Putin oferă pace Japoniei ● 950 de euro- un bilet la un spectacol cu Al Pacino ● FINANCIAL TIMES: Florence duce petrolul la maximul ultimilor 4 ani ● THE GUARDIAN: Lumea se îndreaptă somnambulic către o nouă criză financiară, spune fostul premier Brown ●  HANDELSBLATT: Parlamentul UE votează reforma drepturilor de autor ● GIORNALE DI SICILIA: Un nou naufragiu în largul Libiei: Peste 100 de morţi, printre care 10 copii ● RZECZPOSPOLITA: Ungaria caută o modalitate de a ataca decizia PE. Lectură plăcută!
  • LES ECHOS: Putin oferă pace Japoniei

Liderul de la Kremlin a propus aplanarea unui vechi conflict diplomatic pentru a accelera cooperarea economică.



Miercuri 12 septembrie, în plenul forumului economic de la Vladivostok, Vladimir Putin a produs o surpriză. «Am o idee. Să încheiem un tratat de pace înainte de sfârşitul acestui an, fără condiţii prealabile», a lansat preşedintele rus la acest « Davos asiatic» organizat de Kremlin în vibranta capitală a Extremului Orient rus, unde pune în scenă un viraj economic şi geopolitic către Est.

Alături de el, premierul japonez Shinzo Abe insistă în privinţa urgenţei încheierii oficiale a unei aberaţii istorice: de la capitularea Japoniei, în 1945, cele două părţi nu au semnat încă un tratat de pace din cauza contenciosului lor asupra arhipelagului insulelor Kurile. Un subiect care, potrivit propunerii lui Vladimir Putin, ar putea deja să fie abordat mai târziu, "ca între prieteni".

Shinzo Abe, care în trecut a condiţionat semnarea tratatului de reglementarea problemei insulelor Kurile, nu a reacţionat imediat. Dar această ofertă s-ar putea înscrie în «progresul» pe care a declarat că şi-l doreşte după 22 de întâlniri directe cu Vladimir Putin.
La Vladivostok, premierul japonez a insistat de asemenea asupra «potenţialului nelimitat al cooperării noastre». Cu ajutorul unor filmuleţe, Abe a arătat ceea ce întreprinderile japoneze au realizat deja în unele oraşe ruseşti: macarale moderne pentru instalaţii portuare, noi echipamente medicale în spitale, reorganizarea traficului urban cu ajutorul computerelor....
Constructorul japonez de automobile Mazda şi-a inaugurat noua linia de asamblare de motoare în uzina de la Vladivostok. Un exemplu printre multe altele.

La o sesiune a forumului consacrată relaţiilor Rusia-Japonia, Tadashi Maeda, CEO al Japan Bank of International Cooperation, a reamintit că, împreună cu Fondul public rus pentru investiţii, a investit 200 milioane de dolari în trei proiecte în Rusia. Fondul lor comun numără încă 800 de milioane de dolari de rezervă. Unul din subiectele în curs de discuţie: posibila participare japoneză la cea de-a doua fază a şantierului uzinei de gaz lichefiat de la Yamal, în marele nord rus, lansată de Novatek cu Total. «Progresează, dar încă nu este nimic decis», a declarat pentru «Echos» o sursă niponă.

La Forum, Vladimir Putin a discutat în particular cu preşedintele chinez Xi Jinping şi cu premierul sud coreean Lee Nak-yeon.
În faţa lor, liderul de la Kremlin a lăudat «pragmatismul partenerilor asiatici» imediat după ce a criticat protecţionismul american şi sancţiunile occidentale impuse după criza ucraineană. «Un nou vânt proaspăt vine dinspre Est», a surâs Xi Jinping care, cu o seară înainte, a pus în scenă o complicitate cu gazda rusă, împreună cu care a (pre)gătit clătite şi a băut votcă.
Imagini bine puse în scenă pentru a demonstra apropierea dintre politică şi economie. «Desigur, aceste lucruri se petrec deocamdată la vârf şi nu duc încă la rezultate concrete. Dar este un fapt: oamenii de afaceri ruşi, care se simt totuşi europeni şi preferă să negocieze cu francezii sau cu germanii, încep să se orienteze din ce în ce mai mult spre Asia», atenţionează Andrei Sharonov, un expert liberal apropiat de cercurile puterii de la Kremlin.

Alte articole din Les Echos de joi:
  • 950 de euro- un bilet la un spectacol cu Al Pacino




Nouă sute cincizeci de euro pentru a-l vedea Al Pacino la teatru în Paris. Rețelele sociale s-au inflamat auzind prețul uriaș. Au însă dreptate ? Deși pare mare, prețul e mai mic decât cel plătit pentru o conferință a lui Nicolas Sarkozy sau câteva rânduri scrise de Obama. Pentru a-l putea vedea și asculta pe Pacino povestindu-și amintirile, prețul e între 90 și 950 de euro. Biletul de 950 de euro dă posibilitatea și unui selfie cu Pacino. Pentru a o întâlni Britney Spears după spectacol trebuia să plătiți 556 de euro , înafara prețului biletului. E cât o canapea la IKEA, dar de banii aceștia îl puteți vedea și auzi pe monstrul sacru povestind despre Actor Studio, Lee Strasberg, Coppola, "Nașul", "Scarface" ... La 84 de ani, fostul student al altui gigant, Charles Laughton, Pacino a văzut totul în profesia sa și a jucat cam tot ce se poate juca. El este de fapt ”Nașul” profesiei de actor.

  • FINANCIAL TIMES: Vladimir Putin declară că cei doi suspecți din cazul Skripal sunt civili, nu criminali



Vladimir Putin a declarat că cei doi cetățeni ruși acuzați de Marea Britanie că ar fi autorii atacului neurotoxic în cazul Skripal au fost identificați, aceștia fiind civili, nu criminali

”Știm cine sunt aceștia, i-am găsit”, a afirmat Putinn la un forum economic din orașul Vladivostok, din estul Rusiei, adăugând că cei doi bărbați, pe nume Alexander Petrov și Ruslan Boșirov, vor apărea curând în fața presei pentru a-și susține nevinovăția.

”Aceștia sunt civili. Nu este nimic criminal aici”, a spus Putin, făcând referire la informațiile transmise de agențiile ruse de presă.

Oficialii britanici au declarat că bărbații au fost agenți ai serviciilor de informații militare ruse trimise pentru a-l ucide pe Serghei Skripal, un fost spion rus care a dat informații serviciilor secrete britanice. El a fost închis în Rusia înainte de a fi eliberat într-un schimb de spioni în 2010.

Comentariile lui Putin păreau a fi o negare a faptului că bărbații au lucrat pentru Serviciul Militar de Informații al Rusiei, Direcția Principală, denumită GRU.

Oficialii britanici i-au acuzat în lipsă în această lună pe cei doi bărbați pentru tentativa de a-i ucide pe Serghei Skripal, pe fiica sa, Yulia, și pe un ofițer de poliție care a investigat cazul. Scotland Yard a transmis imaginile CCTV cu celor doi suspecți de la gara din Salisbury din ziua atacului.

Alte titluri din FT:

  • Petrolul urcă la maximul ultimilor 4 ani pe fondul temerii că uraganul Florence va afecta economia

Pretul petrolului a depasit nivelul de 80 de dolari pe baril miercuri, apropiindu-se de maximul ultimilor patru ani, pe măsura ce traderii se așteaptă ca uraganul Florence să ducă la un deficit global de aprovizionare.

După ce uraganul s-a apropiat de coasta de est a SUA, punând 10 milioane de persoane în pericol din Georgia până în Virginia, forța lui a fost retrogradată de la categoria patru la trei, dar oficialii îi avertizează pe cetățeni că deși retrogradat, uraganul va lovi coasta Carolinei  ca o cu forța unui pumn pe care l-ai primi de la Mike Tyson.

Georgia a devenit al patrulea stat - după Carolina de Nord și de Sud și Virginia - care a declarat starea de urgență, pe masură ce furtuna se apropie cu o viteză de 125 mph .

Președintele american Donald Trump a avertizat locuitorii din Carolina și Virginia să scape de calea uraganului. Unii se deplasează deja în interiorul țării, autoritățile federale și locale avertizează că furtuna puternică ar pune viața în pericol.

"Plecați din calea uraganului. Nu vă jucați cu așa ceva!”, a spus Trump într-o intervenție video.

Oficialii spun că Florence va trece prin Bahamas și Bermuda în noaptea de miercuri spre joi, apoi va ajunge joi și vineri în Carolina, iar sâmbătă traiectoria lui va mătura linia de coastă.

"O încetinire ușoară ar putea fi înregistrată joi , dar Florence va rămâne extrem de periculos”, a avertizat Centrul Național al Uraganelor.

Toată lumea era concentrată să-și facă plinul  mașinilor pentru a putea pleca cât mai departe.

Reglementatorii pieței petrolului monitorizau, de asemenea, orice impact pe care uraganul l-ar putea avea asupra aprovizionării prin conducta care străbate ambele ambele state și trimite petrolul brut nord-est.

Începutul sezonului de furtuni în SUA a coincis cu alte șocuri pe piața petrolului, inclusiv cele provocate de sancțiunile SUA asupra Iranului.

Consumatorii mari asiatici, cum ar fi India și China, au început să-și reducă achizițiile de petrol iranian, în timp ce Coreea de Sud a scăzut deja importurile la zero la ordinele administrației Trump care încearcă să afecteze economia Teheranului.

Deși Arabia Saudită, precum și aliații săi din interiorul și din afara Opec, cum ar fi Rusia, s-au angajat să crească producția pentru a compensa orice pierderi ca urmare a sancțiunilor impuse Iranului, creșterea a fost mai lentă decât se anticipase, ajutând astfel la creșterea prețurilor la țiței.

Modelele meteorologice sugerează că după ce uraganul va trece, vor urma ploi abundente în Carolina, Virginia și Georgia.

"Suntem pe deplin pregătiți. Alimente, medicamente, orice altceva, suntem pregătiți", a spus domnul Trump. "Dar, în ciuda pregătirilor noastre, orice se poate întâmpla când discutăm de o furtună de asemenea dimensiuni. Asta e ceea ce se cheama Mama Natură!” a mai spus Trump.

Companiile de asigurări se așteaptă ca acest uragan să fie cel mai costisitor eveniment meteo din acest an, mai ales că va fi urmat de precipitații abundente, de 10 ori mai intense decât media precipitațiilor lunare din Carolina.

Anul trecut a fost unul costisitor pentru firmele de asigurări, care au trebyit să plătească daune în valoare de 140 de miliarde de dolari, urmare a furtunilor, cutremurelor și incendiilor.

  • THE WALL STREET JOURNAL: Cancelarul Merkel condamnă protestele anti-imigranți



Cancelarul german Angela Merkel a condamnat protestele recente împotriva imigranților care au avut loc în estul Germaniei, declarând în Bundestag că "Nu există nici o scuză sau motiv pentru a vâna oameni, folosind violență și sloganuri naziste, care arată ostilitate față de cei care arată diferit, care au un restaurant evreiesc, pentru atacuri asupra ofițerilor de poliție".

În mai multe orașe din estul Germaniei auavut loc proteste, unele violente, în urma crimelor comise de migranți în ultimele săptămâni. Marșurile au început după presupusa ucidere a unui cetățean german de către un sirian și un irakian în orașul Chemnitz (estul Germaniei), la sfârșitul lunii august.

"Nu vom permite ca grupuri întregi din societatea noastră să fie excluse", a spus ea, adăugând că evreii, musulmanii, creștinii și ateii aparțin toți societății germane și subliniind că demnitatea umană este de primă importanță.

În timpul marșurilor care au avut loc, puteau fi văzuți tineri care urmăreau cetățenii străini, foloseau salutul nazist iar în final au atacat singurul restaurant kosher din Chemnitz. Au existat însă și localnici care au protestat pașnic exprimându-și neliniștea cu privire la valul de imigranți stabiliți în Germania.

Dna Merkel a deschis frontierele germane sutelor de mii de migranți din Orientul Mijlociu în 2015, inflamând puternic sentimentului anti-imigrație. Apropiații cancelarului spun că imigrația este o consecință inevitabilă a globalizării, cu care germanii ar trebui să se obișnuiască.

Partidul Alternativa pentru Germania, cel mai mare partid de opoziție, spune că violențele din Chemnitz sunt o reacție ușor de înțeles la neliniștile oamenilor.

"În primul rând, ura nu este o ofensă care e pedepsită penal și, în al doilea rând, de regulă acest sentiment are un motiv la bază", a declarat Alexander Gauland, liderul parlamentar al partidului, miercuri. "Pacea este într-adevăr amenințată în țara noastră", a mai adăugat el.



  • THE GUARDIAN: Lumea se îndreaptă somnambulic către o nouă criză financiară, spune fostul premier Brown




Asistăm la o lume fără lideri care se îndreaptă somnambulic spre o repetare a crizei financiare de la sfârșitul anului 2008 și începutul anului 2009, deoarece nu a reușit să remedieze cauzele care au dus-o acolo acum zece ani, a avertizat fostul prim-ministru Gordon Brown .

Liderul britanic din perioada în care cădea banca americană de investiții Lehman Brothers, a discutat la locuința sa cu reporterii The Guardian, făcând o analiză la rece a problemelor rămase nerezolvate încă din 2009 , adăugând că erau necesare acțiuni mult mai dure pentru a evita comportamentele greșite ale bancherilor.

Brown, care a avut un rol esențial în crearea G20 - un organism alcătuit din cele mai importante națiuni dezvoltate și în curs de dezvoltare - e de părere că cooperarea care a ajutat la evitarea unei alte mari depresiuni, a fost înlocuită de o lume în care țările s-au retras în discursuri naționaliste.

"E nevoie să ne trezim rapid și să îndepărtăm riscurile. Doar că nu avem lideri astăzi!", spune Brown.

Fostul prim-ministru, care a pierdut alegerile din 2010 ca urmare a celei mai lungi și cele mai profunde recesiuni din perioada postbelică a Marii Britanii,  mai spune că azi avem mai puține mijloace de a lupta contra unei crize și nici nu ne mai putem baza pe stimulentele pe care China le-ar arunca în economia mondială. .

"Cooperarea din 2008 nu ar mai fi posibilă astăzi. Nici în privința băncilor centrale, nici a guvernelor. În următoarea criză,  neîncrederea din sectorul financiar se va muta în neîncredere între guverne . Iar războiul comercial ldintre SUA și China nu cred că o va face pe aceasta din urmă să coopereze în caz de criză. Protecționismul Tlui rump este cea mai mare barieră pentru construirea cooperării internaționale", a spus Brown.

El a mai spus că economia globală încă nu dispune de un sistem de avertizare timpurie și de un sistem de monitorizare a fluxurilor financiare, astfel încât să fie posibil să știi permanent cine, cui și cât a împrumutat. "Ne-am ocupat de lucrurile mici, dar nu  și de lucrurile mari", a spus el.

De la criză încoace, băncile au fost forțate să dețină mai mult capital pentru a se proteja împotriva eventualelor pierderi și a fost introdus un mecanism de salarizare care să descurajeze bancherii să își asume riscuri prea mari.

”Dar aceste măsuri nu sunt suficiente. În caz de criză, băncile se așteaptă să fie salvate din nou. Nu li s-a transmis un mesaj suficient de clar că guvernele nu le vor mai salva”, mai spune fostul premier.

Brown a spus că o zonă din care criza ar putea veni este cea a împrumuturilor mari acordate de sectorul shadow-banking asiatic. El a adăugat: "Într-o lume interconectată există întotdeauna tentația asumării unui risc tot mai mare. Am avut un deceniu de stagnare și acum suntem pe punctul de a intra într-un deceniu de vulnerabilitate"

  • HANDELSBLATT: Parlamentul UE votează reforma drepturilor de autor. Criticii se tem de sfârșitul internetului așa cum îl știm. De cealaltă parte, editorii sunt entuziaști



Eurodeputaţii au votat miercuri pentru o foarte sensibilă reformă a drepturilor de autor, obiect al unei bătălii fără precedent între artişti şi editorii de presă de o parte şi giganţii digitalului de cealaltă parte.

Reuniţi în plen la Strasbourg, ei au aprobat o nouă versiune a textului respins pe 5 iulie, care creează un nou "drept vecin" pentru editorii de presă.

Acest vot deschide astfel calea negocierilor cu Consiliul UE (reprezentând cele 28 de state membre, care au ajuns deja la un compromis pe 25 mai) şi Comisia Europeană, pentru a se înţelege asupra unui text definitiv. Au fost 438 de voturi pentru reformă, 226 împotrivă şi 39 de abţineri.

"Lupta este pierdută", a scris Netzpolitik, un blog în limba germană, având ca temă lumea digitală. Autorul descrie decizia UE de a promova Directiva privind Drepturile de Autor ca fiind similară cu aruncatul  unui voal peste internet. Alții au numit Directiva ca pe o lovitură ”catastrofală".

Parlamentul European a aprobat cu o majoritate largă inclusiv cele trei articole controversate, 3, 11 și 13. În timp ce toți au recunoscut că în linii mari Directiva este un lucru bun , mulți o critică pentru modul în care a fost abordată și că transformă companiile de tehnologie în poliție a conținutului postat.

"Decizia de astăzi este un regres amar pentru internetul liber și deschis”, spun unii, în timp ce alții salută ”acest succes pentru industriile noastre creative".


  • GIORNALE DI SICILIA: Un nou naufragiu în largul Libiei: Peste 100 de morţi, printre care 10 copii


Un nou carnagiu în mare. În anul în care se înregistrează mai puţine sosiri de migranţi şi mai puţine victime pe ruta din Marea Mediterană, acum zece zile a avut loc ultimul naufragiu dramatic în care au murit peste 100 de persoane: bărbaţi, femei, chiar şi 20 de copii, dintre care doi de numai 17 luni, informează ONG-ul Medici fără Frontiere, care a acordat îngrijiri medicale urgente pentru supravieţuitori - circa 50 - dintre care mulţi cu "arsuri chimice extinse", cauzate probabil de carburant.

Este o poveste tristă care se repetă, povestesc supravieţuitorii membrilor ONG-ului: două bărci au plecat pe 1 septembrie, dimineaţa, de pe coastele Libiei cu peste 160 de persoane la bord fiecare, provenite din Sudan, Mali, Nigeria, Camerun, Ghana, dar şi Libia, Algeria şi Egipt. Una dintre cele două ambarcaţiuni s-a oprit pentru o defecţiune la motor, dar nu s-a scufundat, iar migranţii au fost salvaţi ziua următoare de Paza de Coastă a Libiei. A doua ambarcaţiune şi-a continuat ruta spre Europa dar, după câteva ore, a început să se dezumfle. La bord, foarte puţini aveau colac de salvare, şi mult mai puţini ştiau să înoate.

"În acel moment, telefonul prin satelit ne indica că nu eram departe de Malta. Am sunat Paza de Coastă italiană, trimiţându-le coordonatele noastre şi cerându-le asistenţă, în timp ce oamenii începeau să cadă în apă. Ne-au spus că vor trimite pe cineva. Dar barca a început să se scufunde", a povestit un supravieţuitor. Apoi, "salvatorii europeni au sosit cu elicopterul şi au lansat bărci pneumatice de salvare, dar erau deja cu toţii în apă şi barca era deja răsturnată şi scufundată. Câteva ore mai târziu, au sosit alţi salvatori, tot cu avionul, cu alte bărci de salvare. Pe barca noastră, numai 55 de persoane au supravieţuit. Mulţi au murit, familii, copii. Puteau fi salvaţi, dacă salvatorii ar fi sosit mai devreme".

În fine, a intervenit şi Paza de Coastă libiană, care i-a salvat pe naufragiaţii ambelor ambarcaţiuni - 276 persoane în total, potrivit Medici fără Frontiere - şi i-a dus la Khoms, la 120 kilometri est de Tripoli, pe 2 septembrie. Numai două corpuri au fost recuperate din mare. (RADOR)


  • RZECZPOSPOLITA: Ungaria caută o modalitate de a ataca decizia PE


Parlamentul European a votat în favoarea solicitării statelor membre de a începe împotriva Ungariei procedura de la art. 7 al Tratatului Uniunii în scopul contracarării amenințării valorilor Uniunii. Guvernul Ungariei a anunțat deja că va căuta o modalitate juridică de a ataca această decizie.
În timpul votului din PE la rezoluția de începere a procedurii de la art. 7 față de Ungaria, în rezultat nu s-a ținut seama de voturile care s-au abținut. Cererea a fost sprijinită de 2/3 din europarlamentari. În favoarea cererii au votat 448 eurodeputați, împotrivă au fost 197, de la vot s-au abținut 48 eurodeputați.

Până acum art. 7 a fost demarat o singură dată – față de Polonia, dar nu Parlamentul European a făcut acest lucru, ci Comisia Europeană.

Rezultatul votului a fost comentat de ministrul afacerilor externe al Ungariei, Peter Szijjarto. El a anunțat că țara sa va căuta o modalitate juridică de a ataca decizia PE.
În opinia lui Szijjarto este vorba de o „răzbunare meschină a politicienilor cu orientare pro-imigrație”. Ungaria se pronunță de mult împotriva refugiaților.

„Decizia a fost luată în mod abuziv și în contradicție cu principiile înscrise în tratatele europene”, a apreciat. Șeful MAE ungar consideră că guvernul său a demonstrat că „migrația este inutilă și ea poate fi oprită”. (RADOR)

Alte  subiecte, pe scurt:
  • „Rusia a început cel mai mare exerciţiu militar din istoria sa modernă”, titrează Gazeta.ru, detaliind că în Extremul Orient rus au început manevrele militare Vostok-2018, cu participarea a aproape 300.000 de militari, a zeci de mii de mașini blindate, elicoptere, avioane și vehicule aeriene fără pilot. În plus, la una dintre etapele exerciţiului vor participa şi forțe militare din Mongolia și din China, adaugă publicaţia rusă.
  • Şi Washington Post consideră că Beijingul şi Moscova doresc să transmită un „mesaj fără echivoc” Washingtonului, şi anume că aceşti doi rivali istorici devin aliaţi pentru a înfrunta Statele Unite. De altfel, colaborarea militară a fost dublată marţi de întâlnirea dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele chinez Xi Jinping, în cadrul Forumului Economic Estic, desfăşurat tot la Vladivostok. Dincolo de imaginile inedite ale celor doi lideri preparând clătite, temele au fost cât se poate de serioase.
  • Tensiunile comerciale cu SUA, sancţiunile americane, dar şi divergenţele strategice asupra Asiei Centrale au fost printre principalele teme de discuţie, potrivit South China Morning Post.
  • Pe frontul european, tensiunile continuă. Ungaria se află sub pericolul activării articolului 7 pentru „risc clar de încălcare gravă” a statului de drept, mai ales după ce vocilor critice li s-a alăturat şi cancelarul austriac Sebastian Kurz. „Orban ar trebui pedepsit”, titrează EuObserver, citându-l pe Kurz care a declarat că reprezentanţii partidului său vor vota pentru activarea articolului 7 cu justificarea că „Nu există compromis în privinţa statului de drept. Valorile fundamentale trebuie protejate”.
  • Le Monde prezintă principalele critici imputate Ungariei: ameninţările la libertatea presei, repunerea în discuţie a independenţei justiţiei, atacurile regulate împotriva organizaţiilor neguvernamentale, renaşterea antisemitismului şi repunerea în discuţie a unor drepturi sociale, la care se adaugă politica regimului Orban privind migraţia şi refuzul său de a accepta principiul solidarităţii europene. Cotidianul francez aminteşte că procedura a mai fost activată o singură dată, la sfârşitul anului 2017, împotriva guvernului polonez, dar că, deşi considerată radicală şi stigmatizantă, aceasta nu şi-a dovedit eficienţa până în prezent.
  • În replică, premierul ungar a avut marţi după-amiază o intervenţie în Parlamentul European, pentru a apăra Ungaria, care, spune el, „e de o mie de ani membru al familiei europene”, notează La Repubblica. Ziarul italian observă că, susţinut de consensul intern, Orban nu a avut probleme să se poziţioneze în mod direct împotriva instituţiilor europene: “Ungaria va fi condamnată deoarece a decis că nu va fi ţară pentru imigraţie. Dar noi nu vom accepta ameninţări şi şantaj din partea forţelor pro-migraţie: ne vom apăra frontierele, vom opri migraţia clandestină chiar şi împotriva voastră, dacă este necesar”, a afirmat premierul ungar.
  • Un discurs diametral opus, a avut premierul grec, Alexis Tsipras. Pozând în rol anti-Orban, după cum remarcă publicaţia greacă Protagon, Tsipras a subliniat că deşi lovită economic, Grecia „a rezistat tentaţiilor urii” şi a oferit o lecţie de umanitate, colaborând cu UE şi organismele internaţionale pentru înfruntarea valurilor migratorii, în timp ce alţii ridicau garduri, cu referire directă la Orban. Premierul grec a vorbit despre pericolul existenţial prin care trece UE, avertizând că actualele crize cu care se confruntă Uniunea tind să se transforme într-o criză structurală a întregii construcţii europene şi că un eventual eşec în a da răspunsuri democratice şi funcţionale la provocările contemporane „va avea drept consecinţă inevitabilă triumful xenofobiei şi reanimarea antagonismelor naţionaliste”. Acest lucru „va transforma Europa într-un continent fărâmiţat, fără unitate, fără coeziune, fără un rol internaţional şi fără perspectivă”, a mai spus premierul grec. (RADOR)



Citeste mai multe despre   










5419 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version