Proiectul de modificare a legii insolvenței va permite firmelor cu datorii la buget să scape de acestea prin intrarea statului, pe o poziție minoritară, în acționariatul acestora. Practic, statul nu va mai putea să recupereze nimic. Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, spune că oricum nu ar fi recuperat nimic pentru că se află pe locul cinci la masa credală dar, din punct de vedere al sumelor, spun specialiștii, se află pe locul al doilea, după angajați. El crede că înaintea statului intră împrumuturile băncilor față de firmă, dar legea îl contrazice.
“Cum să fim pe locul 2 la masa credală? Suntem pe locul cinci. Am încercat să le pun (creanțele n.r.) pe primul plan, dar nu merge pentru că ai împrumuturile ca firmă față de bănci, deci e pe locul cinci”, a spus Teodorovici, luni, într-o conferință de presă.
Conform legii 85/2014, articolul 161, ordinea în care se dau banii, în cazul falimentului, ceea ce este cazul de cele mai multe ori, este: (1) taxe/timbre (aferente procedurii), unde sumele sunt mici, (2) creanțele provenind din finanțări acordate debitorului în perioada de observație în vederea desfășurării activităților curente, (3) angajați, (4) creanțe pentru continuarea activității după deschiderea procedurii (precum curentul electric), (5) creanțe bugetare.
Următoarele sunt (6) creanțele reprezentând sumele datorate de către debitor unor terți, în baza unor obligații de întreținere, apoi (7) creanțele reprezentând sumele stabilite de judecătorul-sindic pentru întreținerea debitorului și a familiei sale, dacă acesta este persoană fizică, și abia pe urmă (8) creanțele reprezentând credite bancare.
Noul proiect precizează că statul va intra în posesia acțiunilor numai dacă firma are perspective de continuare a activității. Ori, în cazul insolvențelor, potrivit specialiștilor, este foarte greu de estimat reușita programului de reorganizare.
Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, spune că, de obicei, creanțele pentru continuarea activității și salariile în derulare, cumulat, reprezintă doar 15% la o firmă în această situație.
„Din perspectiva sumelor consider că statul este prioritar, cel puțin înaintea celorlalți creditori precum bănci și furnizori”, a declarat Guda, pentru HotNews.ro.
Eugen Teodorovici a mai spus luni că instituția care va gestiona pachetele de acțiuni va fi chiar Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
“Putem propune o prevedere care să spună așa: Creditorul majoritar, în cazul în care creanța nu a fost plătită și așa mai departe, să ceară falimentul unei companii, iar judecătorul sindic să constate falimentul, nu să-l judece, deja e tardiv. Oricum, deja statul astăzi nu ia nimic. Măcar curățăm zona economică de firme care au practică de a intra și a ieși în insolvență. Din păcate (în momentul de față n.r.) cei care suferă, în primul rând, sunt cei din firmele care au un bun comportament. Intră fără să vrea într-un astfel de joc, au relații comerciale cu astfel de companii și apoi se trezesc într-o zonă în care este foarte greu de ieșit. Acesta este principalul efect pozitiv al pieței, nu că statul recuperează. Statul, mare parte dintre aceste sume, le-a trecut la pierdute. Din circa 100 miliarde lei pe zona de arierate statul mai poate lua în calcul undeva la 17 miliarde lei”, a spus Teodorovici.
El a precizat că Elcen și Radet ar putea beneficia de pe urma proiectului.
"Propunerea noastră, pe care sper să o punem pe site astăzi prevede un astfel de scenariu pentru ca acolo unde este cazul să se poată cumpăra creanțele de la stat. Situația este prevăzută nu neapărat pentru Elcen. Este un cadru larg în care se include și Elcen-Radet ca subiect. Inclusiv acolo este soluție găsită", a precizat ministrul Finanțelor.
1
2
