Financial review. Prima pagină a presei străine: Șeful spionilor germani a fost demis. Industria auto germană, anchetată de UE. Politicienii obişnuiesc să mintă în legătură cu Brexitul. BCE ar fi trebuit să-i asculte mai mult pe europenii din sud

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 19 septembrie 2018, 5:31 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: Șeful spionilor germani a fost demis. Industria aviatică, în pragul unei noi revoluții ● The Guardian: Producătorii germani de automobile se confruntă cu o anchetă UE antitrust din cauza emisiilor ● The Times: Politicienii obişnuiesc să mintă în legătură cu Brexitul. ● Kathimerini: BCE ar fi trebuit să-i asculte mai mult pe europenii din sud ● Le Soir: Theresa May avertizează că ori va fi planul ei, ori nu va fi nimic ● Le Figaro: Argentina: Cristina Kirchner - inculpată în scandalul "Caietele corupţiei" ● The Wall Street Journal: Imperialismul va fi periculos pentru China ● El Mundo: Luigi di Maio: "Nu vom  rupe cu UE şi nici nu vom distruge finanțele publice". Lectură plăcută!
  • FT: Șeful spionilor germani a fost demis



Șeful agenției germane care se ocupa de informațiile interne a fost eliminat din post marți, în încercarea Angelei Merkel de a trage linie după toate scandalurile care au afectat partidul.

Hans-Georg Maassen, președintele Biroului pentru Protecția Constituției a fost în centrul unei furtuni politice, declanșată de comentariile sale legate de recenta demonstrație din Chemnitz.  Remarcile sale făcute în cadrul unui interviu acordat ”Bild” au fost văzute ca un fin atac la Angela Merkel, iar liderii Partidului Social Democrat (SPD, de centru-stânga) au solicitat imediat demisia dlui Maassen, în timp ce Horst Seehofer, ministrul de interne și liderul Uniunii Social-Creștine bavareze (CSU), și-a exprimat inițial sprijinul pentru șeful spionajului. Dna Merkel a cărei Uniune Creștin Democrată este partenerul CSU, s-a ciocnit în mod repetat cu dl. Seehofer, cele mai recente schimburi de replici fiind legate de politica privind migrația.

Soarta lui Maassen a fost decisă într-o întâlnire între dna Merkel, dl Seehofer și Andrea Nahles, liderul SPD. Cei trei șefi de partide au convenit asupra unui compromis: Maassen își va asuma funcția de secretar de stat în ministerul de interne, aparent  o avansare, dar cu mai puține responsabilități.

Presiunile asupra domnului Maassen au izbucnit după ce acesta a dat un interviu cotidianului Bild la începutul lunii, în care el a sugerat că răspunsul politic și al mijloacelor media la demonstrațiile extremiștilor de dreapta din Chemnitz a fost exagerat. Printre altele, a spus că nu există dovezi că străinii au fost "hărțuiți" pe străzile orașului. De asemenea, domnul Maassen a pus la îndoială veridicitatea unui videoclip care relata reacția opiniei publice la violențe. Dl Maassen a recunoscut ulterior că videoclipul era autentic.

Comentariile sale au declanșat o reacție politică dură, în parte pentru că ele contraziceau direct declarațiile făcute de dna Merkel, care vorbise despre "hărțuirea" străinilor din Chemnitz. Protestele din oraș au izbucnit după ce un tânăr german a fost ucis de doi solicitanți de azil sosiți din Irak și Siria.

Ralf Stegner, vicepreședintele SPD, a declarat agenției de știri dpa înainte de întâlnirea de criză marți: "Ar fi inadmisibil ca el [Maassen] să rămână președintele Oficiului pentru Protecția Constituției, deoarece a subminat încrederea în agențiile de securitate, în loc să protejeze constituția împotriva dușmanilor de dreapta ai democrației".

Politicienii de stânga îl criticaseră de mai multă vreme pe Maassen, argumentând că agenția pe care o conduce a neglijat lupta împotriva extremiștilor de extremă dreaptă.

Alte titluri din FT:





  • EL MUNDO: Luigi di Maio: "Nu vom  rupe cu UE şi nici nu vom distruge finanțele publice"



 Luigi Di Maio, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Italiei, disecă într-un interviu acordat ziarului nostru transformarea guvernului transalpin. Ministrul Dezvoltării Economice și Muncii, precum și liderul Mișcării Cinci Stele, nu ezită să atace mass-media, subliniind intențiile Romei de a nu se ciocni cu Bruxelles-ul, în ciuda faptului că "Uniunea Europeană are nevoie de reformă profundă".

Reporter: La începutul anului, ați declarat: "Uniunea Europeană este casa noastră". Încă vă mențineți afirmaţia sau problemele cu Bruxelles-ul cauzate de navele imigranților din Marea Mediterană v-au modificat punctul de vedere?
Luigi di Maio: Încă mai cred că Europa este casa noastră, dar consider că Uniunea Europeană are nevoie de o reformă profundă. Nu mă gândesc la posibilitatea ca Italia să părăsească Uniunea Europeană, dar există o serie de probleme care, mai devreme sau mai târziu, va trebui să fie rezolvate. Există o lipsă de solidaritate între statele membre, atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere economic. Care este scopul unei Uniuni în care doar o țară suportă povara problemei imigrației? De ce în Uniune există încă paradisuri fiscale care distrug, efectiv, concurența? De ce, fiind o Uniune, de asemenea, economică, nu s-a făcut o distribuție reală a datoriei și a riscului? Impresia, demonstrată empiric şi de mulți analiști, este aceea că a fost construită o casă pornind de la acoperiș și neglijând baza. Dar nu este prea târziu, se poate găsi, bineînțeles, un remediu: un efort politic major și un progres care să aibă loc cu următoarele alegeri politice europene.

Reporter: Ivan Maffeis, directorul de comunicare al Conferinței Episcopale Italiene, a declarat pentru "El Mundo" că Europa este "surdă și mioapă", în fața necesității de a ajuta Italia cu imigrația. Îi împărtășiți ideea?
Luigi di Maio: Europa se află într-o revoluție decisivă în ceea ce privește problema imigrației, precum și referitor la alte probleme, de exemplu, economice. Uniunea Europeană trebuie să demonstreze că este o adevărată Uniune, așa cum a fost gândită inițial de părinții ei fondatori. Prin urmare, egoismul mai multor state membre ar trebui lăsat la o parte, cel puțin în fața unor fenomene incontrolabile care implică întregul continent și nu numai țara primei sosiri. În ceea ce privește sfera economică, nu ne putem permite să mai avem o altă situație ca cea din Grecia. Trebuie să rezolvăm în mod colectiv aspectele cele mai urgente: a fi european astăzi are de a face cu recunoașterea faptului că Uniunea are probleme. A fi anti-european, pe de altă parte, înseamnă să dorești să mergi înainte fără a schimba nimic.

Reporter: Ce părere aveţi despre faptul că premierul spaniol, Pedro Sánchez, a acceptat debarcarea navei "Aquarius", atunci când Salvini a respins-o?
Luigi di Maio: Președintele spaniol a făcut bine să accepte nava "Aquarius", aşa cum şi Italia a reacționat bine la nivelul guvernului. Am pornit de la două poziții diferite: Italia a preluat această problemă ani de zile, în fiecare vară mii de oameni au debarcat pe coastele noastre. Sistemul a fost alimentat de traficanți și ONG-uri care operează fără a fi deranjate în vecinătatea coastelor africane și care aduc oameni numai în Italia. O acțiune, aceasta din urmă, care, împreună cu regulamentele de la Dublin, a dus la sistemul nostru de primire până la colaps. Fapte, toate confirmate într-o întâlnire pe care am avut-o acum un an cu directorul Frontex la Bruxelles.

Reporter: Cum ați evalua liniile economice ale lui Pedro Sánchez?
Luigi di Maio: De fiecare dată când vorbesc despre un politician străin, ei mă interpretează greșit, indiferent dacă spun ceva de bine sau de mai puțin bine. Jocul acesta de a ataca Mișcarea Cinci Stele este un truc al mass-mediei.

Reporter: Criticii au subliniat lipsa d-voastră de experiență profesională ca fiind principalul obstacol în calea preluării corespunzătoare a portofoliului de Dezvoltare Economică și Muncă. Care este apărarea d-voastră împotriva acestor critici?
Luigi di Maio: În trei luni am rezolvat una dintre cele mai mari crize din Europa în cazul companiei ILVA, ceea ce predecesorii mei nu au reușit ani de zile. Ceea ce puneți d-voastră pe masă este un discurs agreat de mass-media, căreia îi place să adauge alte două formule: norocul începătorului sau, invers, lipsa de experiență a tânărului. Clişee care există într-o manieră mai mult sau mai puțin accentuată în întreaga Europă şi de care tinerii din generația mea și din cea viitoare trebuie să scape rapid. La sfârșitul acestei legislaturi, cetățenii vor trebui să mă evalueze nu numai pe mine, ci şi întregul guvern. Din partea mea, există o dorința deplină de a realiza punctele cuprinse în contractul guvernamental.

Reporter: Care sunt prioritățile în dezvoltarea economică?
Luigi di Maio: Fără nicio îndoială, problemele fundamentale sunt salariul minim, impozitul unic și depășirea legii Fornero [creșterea vârstei de pensionare], care în Italia a generat multă suferință. Va fi o manevră realizată pentru bunăstarea țării, pentru cetățeni și nu împotriva lor, așa cum sa întâmplat de multe ori în trecut în țările din sudul Europei.

Reporter: Italienii vor putea conta pe o nouă lege privind salariul minim?
Luigi di Maio: Salariul minim va fi unul dintre pilonii noștri economici și unul dintre punctele principale ale propunerii noastre politice. În Italia avem cinci milioane de oameni care suferă de sărăcie absolută și au nevoie de răspunsuri. Vom reforma centrele de ocupare a forței de muncă și vom însoți persoanele care au rămas fără loc de muncă într-o călătorie de formare și căutare. În această perioadă, vom garanta un salariu care să le ofere demnitate oamenilor și să-i scoată din starea de sărăcie relativă.

Reporter: Cum va finanța statul italian această măsură?
Luigi di Maio: Nu subestimați Italia. Suntem o țară mare, cu potențiale incredibile care nu sunt exprimate. Este clar că nu putem avea o atitudine economică depresivă. Nici în Italia, nici în Europa de Sud, nici în Uniunea Europeană. După un deceniu de austeritate mioapă şi după ce faptele arată că nu a adus rezultate, a sosit timpul să existe politici expansive. Desigur, nu ar trebui să distrugem finanțele publice. Fără îndoială, nouă ne revine compromisul maxim de a întreprinde toate acțiunile necesare pentru îmbunătățirea calității instituțiilor și a situațiilor financiare naționale. Aceasta înseamnă cooperarea la nivel european în lupta împotriva evaziunii fiscale și a criminalității financiare.

Reporter: Ce negocieri de investiții veți avea cu Uniunea Europeană?
Luigi di Maio: Există o armonie deplină cu ministrul Economiei cu privire la pașii următori. Nu există o voință de a intra în conflict cu Uniunea Europeană și nu avem intenția de a distruge finanțele publice. Vreau să subliniez asta. Italia se va angaja să facă tot ceea ce nu a fost făcut de zeci de ani. Exemplificăm cu legea propusă împotriva corupției prezentată recent de ministrul Justiției, Alfonso Bonafede. În realitate, este o manevră economică ascunsă, deoarece sistemul italian pierde un miliard de euro în fiecare an din cauza corupției. Măsura a primit deja aplauze la Strasbourg.

Reporter: Aţi declarat că "taxa unică" ar trebui să-i ajute pe cei mai săraci...
Luigi di Maio: Situația italiană privind impozitarea este atât de complicată încât chiar și o simplificare parțială ar reduce timpul și, prin urmare, cheltuielile cetățenilor. "Taxa unică" nu va fi atât de rigidă, nu va exista o cotă unică, ci cel puțin trei. În plus, toți cei care au plătit anterior mai puțin în noul sistem fiscal vor continua să facă acest lucru. Dar, în special pentru antreprenorii mici și mijlocii, nu mai este posibil să spunem că statul, cu 12 luni de muncă, ia șase sau chiar șapte luni de impozite.

Reporter: Ce măsuri intenţionaţi să luaţi pentru a reduce decalajul dintre obligațiunile de stat germane și italiene?
Luigi di Maio: Voința noastră nu este să ne despărțim de Uniunea Europeană, să respectăm angajamentele și, insist, să nu distrugem finanțele publice. Vom face tot posibilul pentru a transforma Italia într-o țară și mai atractivă și pentru a simplifica viața cetățenilor și antreprenorilor. De asemenea, vom face pași mici, care, unul după altul, ne vor duce foarte departe. Numai după reducerea salarială a parlamentarilor Mișcării Cinci Stele, de la ultimul mandat, am returnat 40 de milioane de euro și le-am alocat unui fond pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Acestea nu sunt doar fapte concrete, ci reprezintă o atitudine aplicabilă la nivel național pentru a reduce ceea ce nu serveşte într-o manieră inteligentă, sigură siguranță și fără masacrarea cetățenilor.
Politica trebuie să constituie un bun exemplu și noi o demonstrăm. Dacă există voință, totul este posibil. Suntem în conformitate cu punctele incluse în contractul guvernamental. Pentru mulți, acest lucru pare ceva excepțional. În schimb, ar trebui să fie ceva normal. Problema este că cetățenii sunt obișnuiți cu politicienii care au făcut promisiuni în timpul campaniei electorale și apoi, odată ajunşi în guvern, s-au stabilit în palate și au pierdut contactul cu realitatea. Aceste metode nu ne aparțin. Noi suntem altceva, iar alegătorii l-au înțeles. Știţi când observ acest lucru? Atunci când călătoresc pe teritoriul italian și pieţele sunt încă pline. Vom menține întotdeauna o relație sinceră cu alegătorii noștri și cu toți cetățenii.(RADOR)

  • THE WALL STREET JOURNAL: Imperialismul va fi periculos pentru China





Beijingul riscă o reacție adversă, în condițiile în care își exportă surplusul de capacitate economică în Africa și Asia.

Adevărata problemă a Chinei nu este așa-zisa „Capcană a lui Tucidide”, adică situația în care o putere în ascensiune precum China se va ciocni obligatoriu cu o putere deja consacrată precum SUA, tot așa cum Atena antică s-a ciocnit cu Sparta. Lenin, nu Tucidide, a fost cel care a prevăzut problema cu care se confruntă în prezent China: el a numit-o „imperialism” și a afirmat că duce la colaps economic și război.

Lenin definea imperialismul drept tentativa unei țări capitaliste de a-și găsi piețe și oportunități de investiții în străinătate, atunci când economia ei internă ajunge să aibă un considerabil exces de capital și de capacitate de producție. Cu excepția cazului în care puterile capitaliste sunt în măsură să continue să găsească noi piețe în străinătate pentru a le absorbi surplusul, afirmă teoria lui Lenin, ele se vor confrunta cu o implozie economică soldată cu milioane de șomeri, falimentul a mii de firme și distrugerea sistemului lor financiar. Această situație va dezlănțui forțe revoluționare care le vor periclita regimul politic.

În asemenea circumstanțe, nu există decât o singură opțiune: expansiunea. În „Epoca Imperialismului” din secolul 19 și începutul secolului 20, puterile europene au căutat să acapareze colonii sau state clientelare unde să-și poată vinde surplusul de bunuri și unde să-și poate investi surplusul de capital în mari proiecte de infrastructură.
Ironia sorții face ca fix acesta să fie punctul în care se află astăzi China „comunistă”. Piața ei internă este saturată de un exces de capacitate de producție și construcție, creată prin decenii de subvenții și credite neperformante. Din ce în ce mai mult, nici America de Nord, nici Europa și nici Japonia nu mai sunt dispuse ori capabile să cumpere oțelul, aluminiul și betonul produse de China. Și nici infrastructura industrială masiv supradimensionată a Chinei nu mai poate găsi noi proiecte care să-i dea de lucru. Conducătorii ei au reacționat încercând să construiască un imperiu „blând” în Asia și Africa prin intermediul Inițiativei Centură și Drum (BRI).
Mulți analiști sperau că, odată ajunsă la maturitate, economia Chinei va începe să semene mai mult cu cele ale SUA, Europei și Japoniei. O clasă mijlocie numeroasă și înstărită va fi în măsură să cumpere suficiente bunuri și servicii pentru a menține industria ocupată. Iar un sistem guvernamental de protecție socială ar putea să ușureze tranziția spre o societate bazată pe clasa de mijloc.

Acel viitor este de acum imposibil de atins, par să creadă anumiți oficiali-cheie chinezi. Prea multe grupuri puternice de interese au mizat mult prea mult pe statu-quo pentru ca factorii de decizie de la Beijing să mai poată forța schimbări radicale în economia Chinei. Însă, în lipsa unor reforme majore, pericolul unui șoc economic grav este în creștere.
BRI a fost concepută pentru a susține o expansiune continuă în absența unor reforme economice serioase. Comercianții, bancherii și diplomații chinezi au început să ia lumea în curs de dezvoltare la puricat pentru a găsi piețe și proiecte de infrastructură prin care să mențină solventă economia Chinei. Într-un articol publicat în 2014 în South China Morning Post, un oficial chinez afirma că unul dintre obiectivele BRI este „transferul surplusului de capacitate în străinătate”. I-am putea spune și „imperialism cu caracteristici chinezești”.

Dar, așa cum observa Lenin acum un secol, tentativa de a-ți exporta surplusul de capacitate pentru a evita haosul intern poate duce la conflict extern. El a prezis că imperiile rivale se vor ciocni pentru piețe, însă mai există și alte dinamici care fac ca această strategie să fie una riscantă. Politicienii naționaliști vor opune rezistență proiectelor „de dezvoltare” care pun pe țările lor șaua unor datorii enorme față de puterea imperialistă. În consecință, imperialismul este un drum către dezastru.

Problemele actuale ale Chinei urmează acest tipar. Pakistanul, cel mai mare destinatar al finanțării BRI, consideră că termenii acesteia sunt inechitabili și vrea să renegocieze. Malaezia, a doua țintă ca mărime a BRI, vrea să-și reducă implicarea, după ce politicienii pro-China au pierdut puterea. Myanmar și Nepal au anulat unele proiecte BRI. După ce Sri Lanka a fost forțată să-i concesioneze Chinei portul Hambantota pe 99 de ani pentru a-și putea plăti datoriile față de ea, țări de pe tot cuprinsul Africii și Asiei s-au apucat să citească mai atent scrisul cu litere mărunte din contractele lor și să mormăie despre acorduri inegale.
Între timp, politicile comerciale mercantile ale Chinei - subvențiile, furtul de proprietate intelectuală și eforturile naționale coordonate de a identifica noi industrii-țintă și de a deveni dominantă în ele - mențin Europa și Japonia în brațele Washingtonului, în ciuda antipatiei lor pentru președintele Trump.

Principala problemă a Chinei nu o constituie rezistența opusă de SUA la ascensiunea ei. Ea constă în faptul că dinamica internă a sistemului ei economic îi forțează pe conducătorii țării să aleagă între a supune China unei ajustări economice radicale și destabilizatoare, ori dacă nu, a urma o politică de dezvoltare expansionistă care va duce la conflict și izolare pe plan internațional. Lenin credea că statele capitaliste care s-ar afla în poziția în care se găsește China astăzi sunt condamnate la o serie de revoluții și războaie.
Din fericire, Lenin se înșela. 70 de ani de istorie occidentală postbelică arată că, cu politicile economice corecte, o combinație de creștere a puterii de cumpărare și de integrare economică internațională poate transcende dinamica imperialistă de secol 19 și început de secol 20. Însă, dacă nu poate învăța din aceste exemple, China va rămâne prinsă în „capcana lui Lenin”, aceea în care strategia ei de perpetuare a stabilității interne va produce o coaliția mondială anti-China mereu mai puternică.(RADOR)

  •  LE FIGARO: Argentina: Cristina Kirchner - inculpată în scandalul "Caietele corupţiei"



Fosta președintă argentiniană, Cristina Kirchner (2007-2015), a fost acuzată de judecătorul care a investigat scandalul "Caietele corupției". Acesta a cerut ridicarea imunității sale parlamentare pentru a putea fi arestată, potrivit presei din Argentina.

Judecătorul Claudio Bonadio o suspectează pe Cristina Kirchner că, împreună cu soţul său Nestor Kirchner, președinte din 2003 până în 2007, se face vinovată de un sistem de corupție în care liderii de afaceri dădeau mită funcționarilor în schimbul achizițiilor publice. Protejată de imunitatea parlamentară, în calitate de senator, ridicarea imunității fostei președinte argentiniene este puțin probabilă. Anunțarea inculpării sale ca "șefă a unei asociații ilicite" vine în ajunul unei a treia convocări a Cristinei Kirchner în fața judecătorului Bonadio.
Scandalul "Caietele corupției" a izbucnit la 1 august după publicarea conținutului unor caiete în care șoferul unui ministru adjunct a notat minuţios livrarea unor saci cu bani membrilor administrației Kirchner primiţi din partea unor șefi de companii de construcţii și lucrări publice. Zeci de funcţionari și lideri de afaceri sunt implicați în această afacere vastă. La primele două convocări, Cristina Kirchner a refuzat să răspundă la întrebările judecătorului, dând în schimb o declarație scrisă, așa cum permite legea. "Neg categoric că am făcut parte dintr-o asociație ilegală sau că am comis o infracțiune. Ancheta este direcționată în mod deliberat împotriva mea, nu există nici cea mai mică dovadă care să acrediteze infracțiunile care mi-au fost atribuite în mod calomnios", a declarat pe 3 septembrie fosta președintă, acum în vârstă de 65 de ani. (RADOR)

  • LE SOIR: Theresa May avertizează că ori va fi planul ei, ori nu va fi nimic



Planul propus de premierul britanic a provocat furia unor membri ai partidului său și scepticismul unor lideri ai Uniunii Europene.

Premierul britanic Theresa May a avertizat că planul său pentru Brexit este singura alternativă la lipsa unui acord de divorț cu UE, într-un extras dintr-un interviu acordat postului BBC şi difuzat luni seară.
"Planul de la Chequers" propus de d-na May prevede menținerea unei relații comerciale strânse între Marea Britanie și UE după Brexit, programat pentru 29 martie, inclusiv crearea unei zone de liber schimb pentru bunuri industriale și produse agricole, punând capăt libertății de circulație a cetățenilor europeni și controlului Curții de Justiție a UE.
Cu aceste propuneri, șefa guvernului britanic a provocat furia susținătorilor unui Brexit "pur și dur" în cadrul partidului său conservator, dar și scepticismul liderilor UE care au pus la îndoială viabilitatea acestui plan.
"Cred că vom avea un bun acord, pe care îl vom discuta în negocierile cu UE și îl vom prezenta Parlamentului", a declarat Theresa May într-un interviu televizat, care a fost difuzat integral luni seară. "Cred că alternativa va fi lipsa unui acord", cu efecte potențial haotice.
"Nu vreau ca industriaşii să aibă senzaţia că trebuie să opereze sub tot felul de reguli diferite, deoarece acest lucru le va complica viața și, eventual, va însemna plecarea unor companii din această țară", a adăugat ea.
Potrivit șefei guvernului, planul său este singurul care îndeplinește voința majorității britanicilor de a părăsi UE, evitând în același timp stabilirea unei frontiere tari între provincia britanică Irlanda de Nord și Irlanda, membră UE.
Pentru fostul ministru de Externe, Boris Johnson, una dintre figurile de marcă ale unui Brexit dur, Planul de la Chequers constituie o "abominaţiune constituțională" , a scris el într-o tribună săptămânală, publicată luni de "Telegraph".
Problema frontierei irlandeze, a cărei revenire nu o doresc nici Londra şi nici Bruxelles-ul, este una dintre principalele piedici ale negocierilor pe care cele două părți intenționează să o depăşească la summitul european din octombrie sau cel târziu la începutul lunii noiembrie, cu doar câteva luni înainte de Brexit - 29 martie 2019.
Brexit se va afla şi în meniul unui summit european informal care va avea loc joi, 20 septembrie, la Salzburg (Austria).
Un eventual acord va fi totuși aprobat de Parlamentul britanic, unde d-na May are o majoritate foarte mică, precum și de către parlamentele celor 27 de state membre ale UE și de Parlamentul European.
Partidul Laburist, principalul partid britanic de opoziție, a avertizat vineri că va vota împotriva unui acord de divorț cu Bruxelles-ul, pe baza planului propus de Theresa May.
În cazul respingerii planului de către parlamentarii britanici, succesiunea evenimentelor rămâne neclară chiar dacă ambele părți se pregătesc deja tehnic pentru eventualitatea unui Brexit fără acord. (RADOR)

  •   KATHIMERINI: BCE ar fi trebuit să-i asculte mai mult pe europenii din sud




Ţările UE afectate de criza financiară au fost nevoite să reducă drastic cheltuielile pentru a primi ajutor din partea UE, BCE şi FMI - însă, în mod evident, a fost un calcul total greşit", scrie Handelsblatt. Au înrăutăţit şi prelungit Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional criza declanşată în 2008 în Uniunea Europeană ? Au cerut ele, ca troică, guvernelor care aveau nevoie de programe de ajutor, reduceri de cheltuieli şi majorări de impozite excesive? A făcut Comisia Europeană presiuni prea mari pentru ca acestea să aibă loc?

Pentru Olivier Blanchard, fost economist-şef al FMI în perioada 2008-2015, răspunsul era limpede de mult timp. În 2010, se declara în favoarea reducerilor cheltuielilor ca principal mijloc pentru înfruntarea crizelor, precum cea din Grecia, dar încă din 2013 a publicat împreună cu Daniel Leigh un raport care echivala cu recunoaşterea vinovăţiei.
Economia în ţările aflate în programe de ajutor financiar s-a prăbuşit mult mai puternic decât se prevăzuse. De aici cei doi autori ai raportului au tras concluzia că eforturile statelor în direcţia austerităţii au încetinit performanţele economice mai mult decât se preconizase. Formulat tehnic, asta înseamnă că multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale nu se afla la obişnuitul 0,5, ci în mod clar peste 1. Prin urmare, reducerea bugetului cu un euro pune presiune pe performanţa economică nu cu doar jumătate de euro, ci cu peste un euro. Astfel, politica severă de austeritate a venit în contradicţie cu obiectivul scăderii indicatorului datoriei.

Un război religios în jurul politicii de reducere a cheltuielilor
Discuţia legată de consecinţele politicii de reducere a cheltuielilor s-a purtat ca un fel de război religios, în special între economiştii şi politicienii germani şi cei cei anglo-saxoni. Primii se declarau în favoarea unei discipline bugetare severe, iar ceilalţi în favoarea unei politici bugetare care să consolideze dezvoltarea.

"Abandonarea eforturilor de însănătoşire a bugetelor publice pune în pericol stabilitatea zonei euro", avertiza, de exemplu, şeful Institutului pentru Studii Economice de la Munchen (Ifo) Clemens Fuest, în 2016, în timp ce ministrul de finanţe al SUA, Jack Lew, anunţa în acelaşi an, înainte de reuniunea G20 că "G20 nu mai discută despre subiectul dezvoltare versus austeritate, ci despre cum poate fi aplicată mai bine politica bugetară pentru a susţine dezvoltarea".
Patru economişti ai BCE au calculat datele din analiza lui Blanchard pe baza unor noi date îmbunătăţite, iar concluzia a fost publicată în Buletinul de Cercetare al BCE (ECB Research Bulletin) cu titlul «Learning about fiscal multipliers during the European sovereign debt crisis» ("Învăţând din multiplicatorii bugetari din timpul crizei datoriei europene").
În mod special, a fost îmbunătăţită actualizarea în legătură cu valoarea multiplicatorului prezumat de către Comisia Europeană.

Blanchard şi Leigh au fost nevoiţi atunci să presupună că Bruxelles-ul pornise de la varianta acceptată îndeobşte a unui multiplicator 0,5. Bruxelles-ul păstrează în mod tradiţional tonuri extrem de joase în ceea ce priveşte premisele previziunilor şi estimărilor sale.
Blanchard a comparat dezvoltarea economică reală în ţările aflate în program de asistenţă financiară în raport cu previziunile şi a constatat că greşeala trebuie pusă pe seama faptului că multiplicatorul trebuia să fie mai mare decât 0.5 - ba chiar mult mai mare.
Comisia Europeană continuă să nu comunice estimările sale cu privire la multiplicator, dar a devenit mai transparentă dintr-un alt punct de vedere, ceea ce a făcut ca această estimare să poată fi stabilită în mod indirect. Echipa de cercetare a BCE a utilizat, pe de o parte, previziunile obişnuite ale Comisiei şi, pe de altă parte, previziuni pe baza procedurii în caz de deficit excesiv.

Primele se întocmesc pe baza ipotezei politicii bugetare stabilite în bugete. În al doilea caz, dimpotrivă, Comisia presupune că urmau măsuri suplimentare de însănătoşire bugetară, care erau necesare pentru a se reduce deficitul până la o anumită dată sub 3% din PIB.

Învăţând din greşeli
Echipa BCE demonstrează că, cu trecerea anilor, Comisia a învăţat că economiile ţărilor aflate în programul de asistenţă au suferit mai mult decât se presupusese iniţial. Mulţi economişti consideră că politica de austeritate moderată a fost motivul pentru care ţări trecute prin criză precum Spania şi Portugalia prezintă din nou o creştere economică puternică începând cu 2015.

Deşi guvernele lor s-au opus cerinţelor de austeritate din partea Bruxelles-ului, comisarul pentru afaceri monetare, Pierre Moscovici, a renunţat la impunerea de sancţiuni în 2016 împotriva lor, cu argumentul că nu era "momentul potrivit din punct de vedere politic şi economic". Momentul nu a venit însă nici mai târziu pentru că economiile celor două ţări răsculate s-au dezvoltat mult mai bine decât prevăzuse Comisia Europeană.

Constatările publicate acum de echipa BCE se pare că fuseseră făcute cunoscute indirect de organele de conducere ale BCE încă din 2014. În "Observaţiile Introductive" ale conferinţelor lunare de presă ale lui Mario Draghi, în ianuarie 2014 încă se mai arată că este "de o importanţă esenţială" să nu se reducă eforturile de până acum cu privire la însănătoşirea bugetară. Începând cu februarie nu  mai erau motive pentru o "importanţă esenţială". Din luna aprilie, guvernele trebuiau doar să evite să dea înapoi, iar în decembrie schimbarea a fost deja finalizată, precizându-se că "Politica bugetară trebuie să susţină relansarea economică".
Acest lucru a fost valabil până la începutul anului 2017, când Draghi s-a reîntors la recomandarea lui neutră cu privire la politica economică, iar din decembrie 2017 cere din nou să fie "create rezerve economice de siguranţă".

Dacă analiza echipei BCE este corectă, atunci anglo-saxonii au avut dreptate în criticile lor, iar criza din ţările afectate din sud ar fi fost mai scurtă şi mai puţin profundă, dacă Bruxelles-ul şi Frankfurtul ar fi ascultat mai devreme argumentele lor.(RADOR)

  • THE TIMES: Politicienii obişnuiesc să mintă în legătură cu Brexitul




Încrederea populaţiei este în continuare subminată de refuzul conservatorilor sau al laburiştilor de a spune clar care ar fi opţiunea Marii Britanii

 Există o lipsă fundamentală de sinceritate ce caracterizează politica noastră pe măsură ce se apropie sezonul conferinţelor de partid. Nu este vorba despre diseminarea consilierilor în materie de presă sau despre vorbăria în doi peri din sectorul public, ci despre o lipsă profundă de onestitate din partea multora în privinţa adevăratelor lor convingeri. Indiferent dacă e vorba despre o autoamăgire sau despre o cinică înşelăciune, minciunile sunt comercializate într-un moment în care încrederea în politică este deja extrem de scăzută. În toate partidele există o atmosferă delicată şi fragmentată din cauză că ţara are nevoie de claritate în vreme ce clasa politică se caracterizează prin întunecime.

Doamna premier adoptă o politică de care pare să se teamă că va face ţara mai săracă şi mai puţin stabilă. Întrebată de Nick Robinson de la BBC dacă ea crede cu adevărat în Brexit, Theresa May, o fostă susţinătoare a rămânerii în UE, nu a putut răspunde decât printr-o vagă platitudine: "Cred că cele mai bune vremuri se află în faţa noastră". Dacă ea pare torturată de conducerea partidului său, asta s-ar putea datora faptului că ea are democratica sarcină de a impune o schimbare despre care crede că ar fi o greşeală periculoasă.

De aici decurg toate trucurile tactice. Pur şi simplu, nu e adevărat că parlamentarii au de ales între planul de la Chequers (reşedinţa oficială de vară a premierilor britanici, n. red.) şi ieşirea din UE fără niciun acord, aşa cu sugerează dna May. Există diverse alternative ale ieşirii şi multe alte opţiuni - inclusiv un al doilea referendum sau nişte alegeri generale - dacă parlamentul se arată blocat de termenii Brexitului. Premierul va trebui totodată să facă noi compromisuri dacă doreşte să ajungă la un acord cu Bruxelles-ul. Ultimatumul ei este falsa bravadă a unei femei care spune papagaliceşte o serie de vorbe în loc să vorbească cu reală convingere.
Dezbinarea s-a răspândit în parlament şi dincolo de el. Miniştrii, care în şoaptă îşi spun că Brexitul va fi 'un dezastru', în public îşi oferă sprijinul pentru această catastrofă crescândă. Susţinătorii Brexitului vor totodată să inducă în eroare prin fantasmagoriile lor economice. Boris Johnson îmbină gândirea pozitivă cu artificiul, condamnând planul de "accident rutier" al dnei May fără să vreo alternativă credibilă. Michael Gove sprijină 'planul de la Chequers, deocamdată' - o susţinere cârcotaşă care înseamnă că el vrea ca ţara să iasă din UE în luna martie a anului următor, după care să obţină o despărţire mai clară odată ce va fi prea târziu ca Brexitul să fie deturnat. Asta nu înseamnă nici că parlamentul îşi va recăpăta suveranitatea şi nici că alegătorilor li se va permite "să-şi recapete controlul", aşa cum el şi susţinătorii ieşirii au promis în timpul campaniei.

Sunt şanse ca, pentru a ţine toate aceste facţiuni laolaltă, premierul să înainteze o propunere suficient de ambiguă încât să evite să jignească pe cineva. Acest gen de aranjament politic, elaborat printr-un acord de culise, ar fi cea mai necinstită şi mai puţin transparentă cale de a pune în aplicare rezultatele referendumului. De dragul unei scurte unităţi a Partidului Conservator şi a supravieţuirii dnei May, ţara va ajunge, 'legată la ochi' fiind, din lac în puţ, după cum memorabil a declarat lordul Bridges pe vremea când era ministru însărcinat cu probleme legate de Brexit, victimă a apelor învolburate de rechini. Un fost ministru al cabinetului consideră că abordarea premierului ese 'total nedemocratică' şi spune că 'oamenii ar trebui să fie foarte îngrijoraţi de ceea ce se face în numele lor'.

Partidul Laburist se face vinovat de duplicitate. Jeremy Corbyn, un vechi eurosceptic, se laudă cu eficacitatea şi autenticitatea sa, dar, în materie de Brexit, preferă o ambiguitate constructivă. Tensiunile dintre pornirile sale şi cele ale colegilor de partid mai proeuropeni se vor încheia la conferinţa partidului programată săptămâna viitoare. Cel puţin 130 de sucursale laburiste locale au înaintat moţiuni prin care cer ca "poporul să aibă votul final", astfel încât va fi greu ca problema să poată fi evitată la reuniunea de la Liverpool. Va fi interesant de văzut dacă liderul va alege să asculte mişcarea în masă creată de el sau va prefera să apeleze la şicane politice ca să-şi impună voia.

E ca şi când Westminsterul a ajuns printr-o oglindă într-un loc unde, după cum spune Humpty Dumpty în cartea lui Lewis Carroll, "când spun un cuvânt, înseamnă ce vreau eu să însemne, nici mai mult, nici mai puţin".

Ceva trebuie să se întâmple. O definiţia politică a loialităţii, care le cere parlamentarilor să voteze împotriva conştiinţei lor, un sistem de partide care îi forţează pe oameni să rămână încorsetaţi în nişte carcase demodate, un model de conducere care reduce onestitatea ca sentiment cu siguranţă nu pot supravieţui într-o eră a individualismului. În cele din urmă, vechea 'ortodoxie' va fi pusă la grea încercare. Sper doar să apară o nouă forţă care să se afle la centru şi nu la extreme. (RADOR)


  •   THE GUARDIAN: Producătorii germani de automobile se confruntă cu o anchetă UE antitrust din cauza emisiilor

BMW, Daimler, Volkswagen, Audi și Porsche sunt suspectate că au conspirat pentru a frâna tehnologia curată.




 Comisia Europeană a demarat o investigație antitrust sub suspiciunea că BMW, Daimler, Volkswagen, Audi și Porsche, cunoscute și drept „cercul celor cinci”, au conspirat pentru a limita dezvoltarea tehnologiei pentru emisii mai curate.
Producătorii germani de automobile sunt suspectați că s-au înțeles să nu concureze între ei în ceea ce privește implementarea sistemelor anti-poluare la mașinile de pasageri pe benzină și motorină.

„Aceste tehnologii urmăresc să facă mașinile de pasageri mai puțin dăunătoare mediului înconjurător”, a declarat într-un comunicat comisarul european al competiției, Margrethe Vestager. „Dacă va fi dovedit, acest complot e posibil să-i fi văduvit pe consumatori de oportunitatea de a cumpăra mașini mai puțin poluante, în ciuda faptului că tehnologia le era disponibilă producătorilor.”
Dacă vor fi găsiți vinovați, producătorii sunt pasibili de amenzi de miliarde de lire sterline pentru comportament anti-competitiv. Un verdict antitrust poate duce la penalități de până la 10% din veniturile totale realizate de pe urma unui produs.

Lansarea investigației formale a Comisiei vine în urma unui articol publicat în iulie 2017 de revista germană Der Spiegel, care acuza companiile că organizează întâlniri secrete încă din anii '90 pentru a complota în privința tehnologiei.
Autoritățile au percheziționat sediile BMW, Daimler, Volkswagen și Audi din Germania în octombrie.
Anunțul Comisiei survine la exact trei ani de când s-a aflat că Volkswagen a instalat la milioane de mașini diesel din întreaga lume un software pentru păcălirea testelor privind emisiilor.
Tehnologia aflată în centrul investigației e legată de sisteme de reducție selectivă catalitică, care pot reduce emisiile dăunătoare de oxid de azot de la mașinile diesel de pasageri, și de filtre de particule „Otto”, care reduc emisiile dăunătoare de la mașinile de pasageri pe benzină.
Comisia afirmă că are probe privind discuții între producători referitoare la dezvoltarea modelelor lor, deși actuala investigație se limitează doar la tentativele de limitare a competiției în privința tehnologiei pentru emisii mai curate.

La întâlnirile lor, companiile au discutat standarde comune de calitate pentru piese și proceduri comune de control al calității.
Au discutat de asemenea viteza maximă la care pot fi deschise sau închise capotele mașinilor decapotabile și la ce viteză ar trebui să funcționeze controlul vitezei de croazieră.
S-a afirmat că producătorii au cooperat și în privința testelor de impact și a manechinelor folosiți la ele, împărtășindu-și expertiza privind procedurilor de testare a siguranței.
Daimler a declarat pentru AFP că s-a oferit să acționeze ca avertizor de integritate în acest caz, un statut special care, dacă îi va fi acceptat, va permite să fie tratată cu indulgență.

BMW a promis „angajamentul său deplin față de principiile pieței libere și competiției corecte”, afirmând că și ea însăși investighează acuzațiile.
Grupul Volkswagen, care deține și mărcile Audi și Porsche, a declarat că inițierea anchetei este doar un „pas procedural”.

Greg Archer, purtător de cuvânt al grupului european de lobby pentru mediu Transport & Environment, a declarat: „La a treia aniversare a Dieselgate, această nouă investigație privind o conspirație a producătorilor germani de automobile [...] constituie un memento venit la momentul oportun cum că industria germană a automobilelor așează profiturile mai presus de oameni și de lege.”(RADOR)

Alte titluri pe scurt:

  • Summit-ul Iniţiativei celor Trei Mări, găzduit la Bucureşti, a captat, pentru mai multe zile, interesul presei internaţionale. Participant la summit, secretarul american al energiei, Rick Perry, a declarat că Europa ar trebui să-şi reducă dependenţa de gazul rusesc şi să-şi diversifice sursele de energie, citează The New York Times.
  • Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, şi-a exprimat dorinţa ca SUA să joace un rol crucial în Europa de Est, pentru a întări continentul, în ansamblu, menţionează Rzeczpospolita.
  • Ministrul german de Externe, Heiko Maas, a reamintit nevoia de coeziune a UE, semnalând că „Europa nu poate fi împărţită pe baza punctelor cardinale, ci există o singură Europă”, citează Deutsche Press Agentur.
  • O nouă escaladare a conflictului comercial sino-american s-a înregistrat după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat noi taxe vamale pentru importurile chinezeşti, informează Bloomberg. În replică, Beijingul a ameninţat cu o creştere a tarifelor la produsele americane, adaugă revista Time. Creşterea decisă de China este menită să reducă „fricţiunea comercială” şi „unilateralismul şi protecţionismul” practicate de Statele Unite, explică Time. Totuşi, Banca centrală americană a avertizat, de mai multe ori, că un război comercial ar reprezenta, pentru moment, cea mai mare ameninţare pentru creşterea americană, adaugă France24.
  • Pentru a face faţă diplomaţiei ostile a Washingtonului, China şi Rusia s-au apropiat spectaculos, constată Le Point. Presiunea americană a dus la apariţia unei noi axe anti-Trump, cele două imperii fiind acum solidare în faţa Washingtonului. Meciul secolului între puterea americană şi China tocmai a început în Asia, opinează Le Point, iar Beijingul îşi perfectează reţeaua de alianţe, în vreme ce Trump joacă pe cartea unilateralismului. În acelaşi timp, miliardarul chinez Jack Ma a avertizat că războiul comercial dintre SUA şi China poate dura chiar şi 20 de ani, pe fondul competiţiei pentru supremaţia globală dintre cele două mari economii ale lumii, notează Bloomberg. Pentru a face faţă conflictului, China trebuie să îşi întărească economia şi să îşi orienteze relaţiile comerciale dinspre SUA spre regiuni ca Asia de Sud-Est şi Africa, adaugă Bloomberg.
  • La Pyongyang, liderul nord-coreean Kim Jong Un l-a îmbrăţişat pe omologul său sud-coreean, Moon Jae-in, cu ocazia celei de-a treia întâlniri, un semn al speranţei de cooperare între cele două părţi, scrie Newsweek. Preşedintele sud-coreean se află în vizită la Pyongyang, pentru a relansa diplomaţia, titrează The Wall Street Journal. Se doreşte încheierea conflictului dintre cele două Corei, până la finele anului, rezumă Korea Herald. Denuclearizarea peninsulei, instaurarea unui regim al păcii şi dezvoltarea relaţiilor intercoreene, în primul rând economice, sunt principalele obiective de atins. După pariul nuclear, urmează cel economic, titrează Le Monde, şi adaugă că liderul nord-coreean acordă acum prioritate dezvoltării unei economii rămase în urmă şi izolate, încă supusă sancţiunilor internaţional. (RADOR)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





2316 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Recomandare redactor: Întâi poza și apoi textul (Miercuri, 19 septembrie 2018, 14:05)

    FlorinAndrei [utilizator]

    Buna ziua.
    Apreciez foarte mult ideea și realizarea revistei presei străine :-)
    Am totuși o sugestie: de obicei prima pagină a publicației respective nu are nimic de a face cu articolul tradus aici.
    De aceea ar fi mai ușor de citit, dacă ați pune întâi poza cu prima pagina a ziarului și apoi titlul articolului și restul traducerii.
    Vă mulțumesc :-)


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by