Financial review. Prima pagină a presei străine. Neobosita mașină de export a Chinei. Laburiștii vor să oblige firmele mari să dea angajaţilor până la 10% din acţiuni. Când o prezentare de modă costă cât un apartament. Comcast- Sky: gigantul care va concura Netflix

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 24 septembrie 2018, 5:53 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: Neobosita mașină de export a Chinei ● Laburiștii vor să oblige firmele mari să dea angajaţilor până la 10% din acţiuni ● Il SOLE: Atunci când o prezentare de modă costă cât un apartament ● Handelsblatt: Concernul Siemens va electrifica Irakul.  ● Les Echos: Comcast- Sky: nașterea unui gigant mondial, competitor al Netflix  ● Sub presiune maximă, Theresa May își joacă ultima carte. Lectură plăcută!

  • Les Echos: Comcast- Sky: nașterea unui gigant mondial, competitor al Netflix





Compania americană Comcast a învins, cu o ofertă de aproape 40 de miliarde de dolari, 21st Century Fox, deţinută de magnatul Rupert Murdoch, în licitaţia pentru preluarea Sky Plc, iar tranzacţia urmează să fie supusă aprobării acţionarilor grupului pay-TV britanic.

British Sky Broadcasting Group - BSkyB operează în Austria, Germania, Irlanda și Italia, în afară de Marea Britanie. Are 22,5 milioane de abonați și, printre altele, difuzează meciurile din Premier League și serialul "Urzeala Tronurilor/ Game of Thrones".

Bătălia pentru cea mai mare companie pay-TV din Marea Britanie, purtată de-a lungul ultimelor luni, reflectă modificări majore în industria de divertisment mondială.

Cele mai mari grupuri de media din lume, Comcast, Fox şi Disney, au fost angrenate într-o luptă pentru tranzacții de mai multe zeci de miliarde de dolari, pentru a putea concura cu platformele online Netflix și Amazon.

În vara anului trecut, Bob Iger, CEO al Disney, a vorbit cu Murdoch despre achiziţia Fox şi a făcut o primă ofertă în decembrie 2017, în timp ce Comcast şi-a exprimat disponibilităţile financiare în primăvară. Totuşi, în iulie, Comcast a anunţat că se retrage din cursa pentru 21st Century Fox, pentru a se concentra pe tranzacţia privind Sky.

Ambiţia lui Rupert Murdoch a fost de a prelua total Sky (Fox deţine deja 39% din acţiunile la grupul pay-TV britanic), pentru a-şi eficientiza poziţia pe piaţa media.

La rândul său, Comcast a fost interesată de achiziţia Sky, iar, în august, autorităţile din domeniu din Marea Britanie au decis organizarea unei licitaţii.

Astfel, pentru preluarea Sky au licitat Fox (care va fi preluată de Disney) şi Comcast, aceasta din urmă câştigând licitaţia cu oferta de 30,6 miliarde de lire sterline (40 de miliarde de dolari).

Tranzacţia va permite Comcast să se poziționeze mai eficient în fața rivalilor Amazon, Disney și Netflix, care au investit sume uriașe în industria de divertisment.

Publicația The Wall Street Journal notează că, deși în urma acestei tranzacții Comcast are de câștigat un număr mare de noi clienți internaționali, prețul plătit pentru Sky a urcat mult prea mult față de cât fusese dispusă compania să ofere în urmă cu câteva luni, respectiv 34 de miliarde de dolari.

Nu în ultimul rând, este o pierdere pentru Disney, care lucrează la lansarea propriului serviciu de streaming. Rămâne de văzut dacă Disney va dori să păstreze cele 39% din acţiunile în Sky pe care le va obţine prin preluarea 21st Century Fox.

Compania 21st Century Fox va fi cumpărată de Disney, pentru 71,3 miliarde de dolari, decizia fiind aprobată de acționarii celor două grupuri la sfârşitul lunii iulie. În cadrul tranzacției vor fi preluate, printre altele, studiourile de film și televiziune Twentieth Century Fox, cele 30% din acțiuni la serviciul de streaming Hulu (deținut parțial de Comcast și Time Warner) - obținând astfel controlul majoritar al unui competitor al platformei Netflix -, Star India, rețelele TV FX și National Geographic. De asemenea, tranzacția oferă control asupra unui catalog uriaș de producții de succes, precum "Star Wars", "Avatar", "Deadpool" și "The Simpsons".

Alte titluri din Les Echos de luni:

  • Sub presiune maximă, Theresa May își joacă ultima carte
​Primul-ministru nu are nicio îndoială. La Salzburg a făcut o dublă greșeală. În primul rând, i-a luat de sus pe liderii europeni, prezentându-și planul de ieșire ca pe o ofertă take it or leave it. A doua, că a crezut că va obține sprijinul acestora păentru a-și întări poziția vulnerabilă de acasă. De cealaltă parte, europenii au riscat mult. Ne-acordându-i sprijin premierului britanoc, aceștia riscă prăbușirea cabinetului May, cu consecințele corespunzătoare. Ședința Consiliului de Miniștri de luni  se anunță furtunoasă, iar doi dintre miniștri ar putea demisiona Esther McVey (ministrul britanic al Muncii și Pensiilor) și și Penny Mordaunt, ministrul pentru Dezvoltare internațională.

Mordaunt a declarat vineri că atitudinea UE sporește susținerea britanicilor pentru ieșirea din Blocul comunitar, chiar și fără un acord între Londra și UE.
  • TVA: Europa a pierdut 147 miliarde de euro în 2016 (pag.6)

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: „Statele membre au îmbunătățit colectarea TVA-ului pe întreg teritoriul UE, ceea ce este lăudabil și trebuie recunoscut. Este însă inacceptabil ca bugetele naționale să piardă 150 de miliarde de euro pe an, mai ales atunci când 50 de miliarde din această sumă umflă buzunarele infractorilor, ale celor care comit fraude și probabil chiar ale teroriștilor. Această situație se va îmbunătăți substanțial numai prin reforma în domeniul TVA pe care am propus-o cu un an în urmă. Invit statele membre să avanseze în direcția sistemului definitiv de TVA înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2019.”

România a are cea mai slabă rată de colectare a TVA din UE, cu o pierdere de 36% în 2016 (cu 2 puncte procentuale peste anul anterior). În schimb, Bulgaria, Letonia, Cipru și Țările de Jos au înregistrat performanțe foarte bune, și anume o scădere de peste 5 puncte procentuale a pierderilor din TVA în fiecare dintre aceste patru țări.

În termeni nominali, deficitul de încasare a TVA-ului a scăzut cu 10,5 miliarde de euro, ajungând la 147,1 miliarde de euro în 2016, adică la 12,3 % din veniturile totale din TVA față de 13,2 % în anul precedent. Performanțele individuale ale statelor membre variază încă în mod semnificativ.

Așa-numitul „deficit de încasare a TVA-ului” indică diferența dintre veniturile din TVA preconizate și suma colectată efectiv. Deși s-au înregistrat progrese mari în ceea ce privește îmbunătățirea colectării și a gestionării TVA-ului la nivelul UE, statele membre ar trebui să avanseze în acest moment către un acord cât mai rapid asupra reformei mult mai ample menite să reducă frauda în materie de TVA în sistemul UE, așa cum a propus Comisia anul trecut. Această reformă profundă ar îmbunătăți și ar moderniza sistemul atât pentru guverne, cât și pentru mediul de afaceri și l-ar face astfel mai robust și mai simplu de utilizat de către companii.

  • Handelsblatt: Concernul Siemens va electrifica Irakul



Ca parte a reconstrucției Irakului, Siemens  ar putea electrifica întregul Irak, potrivit informațiilor obținute de Handelsblatt. Este vorba de un acord de mai multe miliarde de euro, surse guvernamentale vorbind de peste 13 miliarde de euro. Adică, unul dintre cele mai mari contracte din istoria Siemens.

"Am făcut o promisiune poporului irakian și o vom respecta", a anunțat CEO-ul Siemens, Joe Kaeser, pe Twitter.  Contractul obținut de Siemens va crea 60.000 de noi locuri de muncă în Irak. Cancelarul Angela Merkel s-a implicat personal în acest proiect, mai scrie Handelsblatt.

"Este vorba despre înființarea multor locuri de muncă - unele în Irak și altele aici, în Germania", a declarat Peter Altmaier (CDU), Ministrul Federal al Economiei. Colegul său de partid și secretarul de stat Thomas Bareiß l-au sprijinit de asemenea pe Kaeser în negocierile din Bagdad.

Germania susține deja procesul de reconstrucție al Irakului, acordând un împrumut financiar de circa 500 de milioane de euro.

Deși nici o scrisoare de intenție nu s-a fost semnat, șeful Siemens a calificat întâlnirile avute duminică cu omologii irakieni ca fiind ”foarte constructive".

  • Financial Times: Neobosita mașină de export a Chinei



(Este unul dintre cele mai citite articole din FT)

La fabrica grupului Sany, undeva la marginea Shanghaiului, sunt puține semnele războiului comercial care implică cele două mari economii ale lumii.

Cu cei 500 de lucrători și 200 de roboți- utilizați la compartimentul de sudură și la înșurubarea pieselor de oțel- fabrica poate produce până la 50 excavatoare zilnic, fiecare excavator cântărind 20 de tone. La ieșirea din fabrică, 200 de autotrenuri galbene așteaptă excavatoarele pentru a le transporta spre portul aflat la 30 de minute distanță.

Unul dintre cei mai mari producători de echipamente grele din China, Sany exportă mai mult de 40% din producția fabricii - contribuind la exporturile totale ale Chinei cu 1,2 miliarde de dolari anual. Exporturile ei se îndreaptă în principal către piețele emergente din Asia și America Latină. În ciuda războiului comercial, grupul nu dă semne de încetinire, ba chiar dimpotrivă: Sany urmărește creșterea exporturilor sale cu 30% în acest an.

În deceniul care a urmat crizei financiare, sectorul exporturilor Chinei s-a dovedit remarcabil de rezistent. După ce a depășit Germania- până recent cel mai mare exportator mondial de bunuri-  în 2009, exporturile chineze au crescut în medie cu 5% pe an până la 2,26 triliarde de dolari în 2017, comparativ cu creșterea anuală a exporturilor globale de aproape 2%.

Ponderea China în exporturile globale a crescut la 18%, de la 12% în ultimii zece ani, iar un studiu realizat de Biroul Național de Cercetări Economice al Statelor Unite arată că importurile chineze sunt responsabile de pierderea a 2.4 milioane de locuri de muncă în economia americană. .

Vânzările în plină expansiune ale lui Sany dezvăluie, de asemenea, un lucru important cu privire la războiul comercial și la concurența dintre SUA și China. Funcționarii din administrația președintelui Donald Trump și-au justificat tarifarea importurilor  prin avansul economiei Chinei în domeniul tehnologiilor înalte (inteligența artificială și robotică).

Cu toate acestea, pe termen scurt, amenințarea mai mare pentru industria americană dar și a celorlalte economii dezvoltate provine din creșterea rapidă a exporturilor chineze de tehnologie de nivel mediu, cum ar fi vehicule și piese de schimb, mașini electrice și utilaje grele în genul celor produse de Sany le produce . Mai degrabă pe segmentul acestor produse și nu pe cel al produselor înalt-tehnologice câștigă rapid cotă de piață firmele chineze.

China este producătorul dominant în industriile medium high-tech, triplându-și cota de piață și ajungând la 32%, potrivit US National Science Board, depășind SUA încă de la sfârșitul anilor 2000, iar UE a fost și ea depășită recent.

Cea mai mare parte a acestei creșteri a venit de la firmele chineze private, cum e și Sany. Ponderea Chinei în exporturile globale de buldozere a crescut de la 2% -cât avea acum 10 ani-  la aproape 10%. Vezi aici continuarea (poate necesita abonament).

Alte titluri din ediția FT de luni:

  • Partidul Laburist din Regatul Unit intenţionează să oblige firmele mari să transfere angajaţilor până la 10% din acţiuni

Luni, la conferinţa naţională, purtătorul de cuvânt al laburiştilor în domeniul financiar, John McDonnell, urmează să susţină ideea de a se impune tuturor companiilor cu peste 250 de angajaţi crearea unui "fond de proprietate inclusiv", în care să transfere anual cel puţin 1% din acţiuni, până la un maximum de 10%.

"Dovezile arată că proprietatea angajaţilor creşte productivitatea firmelor şi încurajează gândirea pe termen lung", urmează să arate McDonnell în discursul la conferinţa de la Liverpool a formaţiunii politice, potrivit unor extrase publicate dinainte. "Acţiunile vor fi deţinute şi gestionate colectiv de muncitori. Deţinerea de acţiuni va da muncitorilor aceleaşi drepturi ca şi ale altor acţionari, de a avea un cuvânt de spus privind conducerea companiilor, iar plata dividendelor se va face direct către muncitori, din fond".

Dividendele pentru fiecare acţionar ar urma să fie limitate la 500 de lire anual. Restul va fi transferat înapoi în serviciile publice, ca "dividende sociale" într-un fond naţional care ar urma să ajungă la 2,1 miliarde de lire după primul mandat al laburiştilor la guvernare.

La sfârşitul săptămânii trecute, Partidul Laburist a anunţat planuri de naţionalizare a unor industrii-cheie; angajaţilor ar urma să li se aloce o treime din locurile în consiliile de administraţie.

Reuters observă că sub conducerea lui Jeremy Corbyn, Partidul Laburist a trecut de la o platformă de centru în favoarea întreprinzătorilor la una mai de stânga, caracterizată prin intervenţionism. Modul de distribuire către mai mulţi cetăţeni a prosperităţii "adunate de câţiva" va fi detaliat la conferinţa anuală a formaţiunii politice de opoziţie.

  • Il SOLE: Atunci când o prezentare de modă costă cât un apartament




Zece, maximum 12 minute, atât durează marea majoritate a prezentărilor în timpul Săptămânii Modei de la Milano şi Paris. Şi asta de când s-au născut. Ceea ce s-a schimbat însă de-a lungul vremii este complexitatea acestor "mini-reprezentaţii teatrale" şi costurile lor. Se pleacă de la 100.000 de euro pentru a se ajunge la câteva milioane. De exemplu, potrivit unor estimări, marele eveniment organizat de Giorgio Armani joi seara la Linate pentru a-şi prezenta ultima colecţie, ar fi avut nevoie de un an de pregătiri şi ar fi costat în jur de cinci milioane de euro.
Explozia bugetului a început cu cel puţin 10-15 de ani în urmă, odată cu intrarea în categoria pret-à-porter a unor branduri specializate în produse din piele, de la Gucci la Prada, de la Ferragamo la Louis Vuitton. Companii puternice, bogate şi mai ales dornice să se afirme rapid şi în calitate de mărci de îmbrăcăminte şi lifestyle, nu doar de accesorii, care au dat startul unei competiţii ce a readus şi manechinele în centrul atenţiei stiliştilor, aşa cum nu se mai întâmpla din anii '90, din vremurile Lindei Evangelista şi a Claudiei Schiffer.

Potrivit companiei de analiză şi consultanţă Pambianco, elementele care contribuie la costul total al unei prezentări de modă şi la "preţurile de pornire" sunt multe. Locaţia (7 mii de euro); regia şi gestionarea operaţiunilor din culise (10.000); cateringul, scenografia, luminile, audio şi video (50 de mii); stilistul şi directorul de casting (5.000); modelele (minimum 15, 20 de mii de euro, dacă sunt necunoscute); cabinierele (minim 10, 1.500); coafură şi machiaj (4000); fotografii (2.500); Videographer (2 mii); muzica live (400), crearea şi printarea invitaţiilor (cel puţin 400, 1500 euro); cheltuielile de livrare (600); press kit (800); hostess şi securitate (1.200).

''Respectând aceste cheltuieli minime şi excluzând, de exemplu, florile şi micile cadouri pentru invitaţi, se ajunge la suma de 106.500 de euro", explică David Pambianco. Aş spune că, cu mai puțin de 100 de mii de euro, este imposibil să realizezi o prezentare la nivel profesional"
Revoluţiei menţionate la început i s-a adăugat în ultimii ani o a doua, legată de sectorul digital. Cu două efecte majore. Primul este pozitiv: costurile sunt amortizate prin ecoul planetar pe care internetul îl poate oferi unei prezentări. Al doilea este legat de necesitatea de a "recruta" bloggeri, influenceri, youtuberi, care la rândul lor sunt amplificatori de ecou graţie milioanelor de followeri. Numai că în acest caz nimic nu este gratuit, cel puţin pe termen scurt. A aduce în primul rând, sau pe catwalk, aceste noi figuri din lumea comunicării poate costa milioane de euro.

Nu există tarife prestabilite pentru recrutarea de influenceri, care în majoritate cazurilor îşi manageriază imaginea fără intermediari. Preţul pentru participarea lor la un eveniment sau pentru a publica un post în care laudă produsul unei anumite mărci se stabileşte de la caz la caz, în baza unor elemente variabile, cum ar fi numărul de followeri şi nivelul de angajament.
Pentru a ajuta firmele să găsească profilurile adecvate pentru strategiile de comunicare (de multe ori se angajează mai mulţi infleunceri, fiecare cu un public bine definit) s-au înmulţit companiile specializate în influencer marketing, care oferă algoritme pentru o primă estimare a bugetului. Potrivit Instagram Rich List, publicată în luna iulie de societatea Hopper Hq, modelul Bella Hadid a fost influencerul care a primit cea mai bogată recompensă anul trecut: circa 27.000 de dolari pentru un post.

Pe locul trei, cu 19.500 euro se află Chiara Ferragni, care cu siguranţă va scala următorul clasament datorită celor 36 de milioane de dolari generaţi în termeni de "Media Impact Value" pe social-online de nunta sa din 1 septembrie.
Calculele au fost făcute de Launchmetrics, o altă companie din industrie, aceeaşi care a estimat că anul trecut, numărul companiilor din sectorul modă- lux-cosmetică care au ales să investească în influenceri a crescut cu 13 %. După cadouri şi împrumutul de produse, invitaţia la prezentările de modă a fost identificată ca fiind canalul preferat al "recrutării". Şi nu este o întâmplare faptul că zilele trecute, chiar în luna celor mai importante prezentări de modă, Instagram a lansat un nou instrument pentru a încuraja shoppingul. (RADOR)

Alte titluri din presa străină de luni:

  • Atacul armat comis sâmbătă la o paradă militară din oraşul Ahvaz din Iran amplifică şi mai mult tensiunile deja existente între Teheran şi Occident. Iranul dă vina pe SUA şi pe aliaţii acestora din Golf pentru atacul soldat cu cel puţin 29 de morţi, acuzând aceste ţări că susţin grupuri armate de separatişti arabi din aşa-numita Rezistenţă ahvază, care a revendicat atacul, scrie Al Jazeera. Potrivit Tehran Times, preşedintele Rouhani acuză SUA că încearcă să provoace haos în Iran. Dar în vizor sunt luate şi câteva ţări europene, printre care Olanda, Danemarca şi Marea Britanie, ai căror ambasadori au fost convocaţi la Ministerul iranian de Externe cu acuzaţia că ar găzdui membri ai acestei grupări pe care Europa nu a declarat-o ca fiind teroristă. Ambasadorul american la ONU, Nikki Haley a respins însă acuzele şi a îndemnat Teheranul să se aplece cu mai multă atenţie asupra problemelor interne care generează tensiunile din societatea iraniană.
  • Instabilitatea din Orientul Mijlociu are consecinţe majore şi asupra Uniunii Europene, prin valul de migranţi pe care îl generează şi care produce schimbări radicale în plan politic şi social. UE rămâne divizată în privinţa soluţiilor pentru contracararea acestui val, deşi la sfârşitul săptămânii trecute liderii au dezbătut din nou problema ore în şir într-un summit informal la Salzburg, constată Panorama. Cotidianul italian notează că dincolo de ideea de a începe negocieri cu Egiptul şi alte ţări din Africa de Nord pentru stoparea pe teritoriul lor a migranţilor care se îndreaptă spre Europa, ţările europene nu au reuşit să găsească prea multe puncte comune. La Stampa vorbeşte chiar de o punere la colţ a Italiei care este sceptică faţă de o consolidare a Frontex, paza europeană de frontieră şi de coastă, dorită de Franţa şi Germania. Ziarul italian preia avertismentul preşedintelui francez Emmanuel Macron cum că ”ţările care nu sunt de acord cu consolidarea Frontex vor ieşi din spaţiul Schengen” şi preconizează, în perspectivă, izolarea Italiei de spaţiul circulaţiei comune, dar şi tăierea fondurilor structurale pentru ţări, precum Ungaria, care refuză să primească refugiaţi.
  • Statele membre UE continuă să dea dovadă de o remarcabilă unitate în voința de a păstra acquisul comunitar și proiectul politic pe care îl reprezintă Europa, chiar dacă Malta și câteva țări, precum Polonia, se arată mai sensibile la pozițiile britanice, remarcă Le Monde. „O mare parte a britanicilor și a aleșilor lor s-au legănat în iluzii privind fezabilitatea și costul Brexit, iar doi ani mai târziu, ei tot nu par gata să înfrunte realitatea raportului de forțe cu UE, nici consecințele concrete ale divorțului de Uniune pentru țara, economia și viața lor zilnică”, explică ziarul francez. „Cu toate acestea, cei 27 vor trebui, la un moment dat, să dea dovadă și de deschidere. Chiar dacă au dreptate să apere ceea ce constituie bazele Uniunii, ei nu trebuie să uite că Marea Britanie va rămâne o țară europeană, vecinul nostru cel mai apropiat spre vest și un partener indispensabil în materie de securitate și apărare şi că trebuie să găsim împreună un acord care să protejeze Europa fără a-i umili pe britanici”, conchide Le Monde. (RADOR)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





2573 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by