​România trebuie să corecteze un deficit bugetar structural mare, de peste 3,5% din PIB, iar creșterea veniturilor pentru spațiu fiscal este o necesitate, susține Daniel Dăianu, membru CA în Banca Națională a României (BNR), într-o postare pe blogul instituției.

Daniel DaianuFoto: AGERPRES

El precizează că România are o problemă a competitivității exportului pentru că ne bazăm pe servicii ieftine pentru echilibrarea balanței comerciale.

"Spre deosebire de economii emergente din centrul și estul Europei, avem un deficit de cont curent semnificativ mai mare și nu este bine să căpătam dependență structurală de fonduri europene ca finanțare", a spus Dăianu.

Potrivit acestuia, la aproape un deceniu de la căderea băncii de investiții Lehman Brothers, deși s-a evitat o “topire” a sistemelor financiare, incertitudini și riscuri majore rămân.

"O morală pentru toți este nevoia de a micșora dezechilibrele (externe și interne), de a ține stocul de datorii sub control, de a investi în ceea ce poate aduce mai multa robustețe și productivitate superioară", a explicat reprezentantul BNR.

El este de părere că la nivel global are loc o erodare a multilateralismului ca principiu de bază în ordonarea relațiilor economice internationale și aici, în mod poate surprinzător, administrația actuală de la Casa Alba dă tonul.

"Această evoluție este de pus în relație cu protecționism în proliferare și un sindrom de “întoarcere spre interior” (inward looking syndrome). În ecuația ascensiunii protecționismului intră considerente de securitate națională, legate de forța militară și tehnologică, presiuni imigraționiste, dificultăți economice. Există un context social în spatele sindromului de “întoarcere spre interior”: diminuare a coeziunii sociale, fragmentare socială, ce conduc la populism și extremism. Este de reliefat rolul noilor tehnologii, care pot disloca masiv forța de muncă și accentua inegalități (“când câștigătorii iau totul”/when winners take all)", a precizat Dăianu.

Acesta a mai arătat că ascensiunea protectionismului și reacții de respingere a globalizării au loc în condițiile în care apar instituții alternative (la cele create la Bretton Woods), ce sunt promovate de China, în principal, ca rival economic și geopolitic al SUA.

"Revenirea economică iîn lumea industrializată (inclusiv în Europa/UE) s-a bazat pe politici ne-convenționale (programe de relaxare cantitativă/QEs ale băncilor centrale mari); bilanțurile băncilor centrale mari au crescut de mai bine de 3 ori între 2008 și 2017 (la peste 16 mii de miliarde USD). Programele QEs au declansat un nou ciclu financiar ce a indus alte bule speculative, îndatorare suplimentară și supraevaluare de active. O mare bulă speculativă este în China, cu o creștere masivă a îndatorării companiilor și a speculațiilor financiare, iar dimensiunea acestei economii are de ce să provoace neliniște", a explicat Daniel Dăianu.