Riscul de sărăcie are din nou tendința de creștere, iar 10% din populația cu cele mai mici venituri câștigă de 14 ori mai puțin decât 50% din populația cea mai săracă, a declarat Valentina Vasile, director științific la Institutul de Economie Națională al Academiei Române și cercetător la Eurofound, la o conferință organizată de Institutul European din România.
„România a înregistrat în 2017 o ușoară creștere a ocupării, sub un punct procentual, dar noi ne poziționăm între ultimele țări din punct de vedere al ratei de ocupare. Avem un indicator unde trebuie să lucrăm, fiind multe persoane care sunt într-o formă sau alta de inactivitate parțială sau totală voită sau nu. 30% din lucrătorii din România au fost plătiți la nivelul salariului minim. Este îngrijorător. În România, riscul de sărăcie a luat din nou tendința de creștere. Am avut o perioadă mică de scădere dar suntem din nou pe curba de creștere. Am ajuns să crească sărăcia în muncă, lucru grav din această perspectivă. 10% din populația cu cele mai mici venituri câștigă de 14 ori mai puțin decât 50% din populația cea mai săracă. În traducere, săracii săracilor, și există o tendință de creștere a decalajelor”, a spus Vasile.
Ea a amintit că există o criză cronicizată la nivel național, respectiv îmbătrânirea demografică și plecarea oamenilor.
„Este rău nu numai că pleacă absolvenții care, să spunem, nu găsesc loc de muncă, ci pleacă oamenii din poziția de ocupare. Există sectoare în care deficitele de ocupare sunt cronice și sunt multianuale: construcții, medicină etc. Am ajuns să numărăm tot mai multe domenii cu asemenea situație, ceea ce este agravant, pentru că lumea pleacă din poziția de ocupare. România are o problemă în analiza simetriei de competențe. Se pare că estimările la nivelul 2028 pentru România ne arată că vom avea nevoie de muncitori cu competențe minimale de înaltă calificare și majoritare pe meserii slab calificate. Capitalul uman pe care o să-l pregătim bine va pleca în continuare, iar cel care este mediu sau slab ocupat va găsi o ocupare, dar nu se știe cât este de decentă, sustenabilă și cât din ele se vor baza pe acest tip de ocupare”, a explicat reprezentanta Academiei Române.
Potrivit acesteia, sunt o serie de inechități pe piața muncii.
„Vorbim de salariul minim, de salariul decent, este o problemă încă nerezolvată în societatea noastră din cauza constrângerilor bănești, ca să nu spun altceva, și a faptului că dacă vrei muncă, îți trebuie productivitate. Așa spune angajatorul, pentru că așa este firesc. Trebuie să remunerez munca potrivit a ceea ce face. Este de înțeles angajatorul când spune că mai mult nu poate să dea din anumite perspective. Cum facem să creștem această productivitate, în termeni fizici, ca să putem apoi să generăm valoare adăugată. Avem o serie de inechități în plata muncii. Aceste inechități apar și la nivel de firmă dar și la nivel de lege unică a salarizării”, a mai arătat Valentina Vasile.
- Comportamentul social atipic reprezintă adaptarea la condițiile oferite: slăbiciunile sistemului legislativ, slăbiciunile politicilor și a modului de implementare a acestora, fructificarea „oportunităților” care se face pe diverse forme și apoi modelul istoric de protecție socială care pare că am intrat într-o bulă temporară și nu putem să schimbăm această protecție socială pasivă predominantă.
- Este necesară, dar nu la infinit. Trebuie să înțeleagă omul că beneficiază de protecție dar nu toată viața. Trebuie să facă ceva ca să iasă din situația respectivă. Atâta timp cât sistemul legislativ nu se schimbă vom persevera în acest model de ocupare.
0
2
