The Washington Post: ”Oamenii râd de preşedinte”. Trump a avut parte exact de soarta de care mereu s-a temut. ● La Stampa: Salvini: "Nu accept lecţii de drept de la Macron" ● The Guardian: Corbyn, către May: Ori un acord privind Brexit, ori veto-ul laburist ● Unul dintre suspecții din cazul otrăvirii a doi cetățeni ruși în Salisbury este un colonel rus. ● Les Echos: Războiul tarifelor din telecom a ajuns în punctul culminant. ● FED vrea să evite supraîncălzirea economiei ● Handelsblatt: Zetsche nu renunță. Predă mandatul de CEO, dar va trece din 2021 la conducerea Consiliului de Supraveghere ● Prognoza de toamnă: Economiștii se așteaptă la o creștere economică de numai 1.7% în 2018. Lectură plăcută!
- Handelsblatt: Zetsche nu renunță. Predă mandatul de CEO, dar va trece din 2021 la conducerea Consiliului de Supraveghere
Cel mai important cotidian economic din Germania deschide ediția de joi cu schimbările care au loc la vârful producătorului auto Daimler. Actualul CEO, Dieter Zetsche, 65 de ani, va preda conducerea executivă a concernului german lui Ole Källenius, un suedez de 49 de ani, în prezent șeful diviziei de cercetare și dezvoltare.
Schimbarea vine pe fondul scandalului emisiilor, în care este antrenată industria germană de automobile.
Zetsche conduce compania din 2006 și va demisiona după întâlnirea anuală din decembrie 2019, urmând a deveni președintele Consiliului de Supraveghere din 2021. Sub conducerea sa, Mercedes a lansat noi modele, care au adus compania pe primul loc în topul fabricanților de mașini de lux, după vânzări, în 2016.
In iunie compania a anunțat că profiturile acestui an vor fi afectate de disputele comerciale dintre SUA și China, dar și din cauza rechemării a 800.000 de automobile în Europa, care foloseau un software menit să ascundă emisiile reale. Dr. Zetsche, care deține un doctorat în drept, a dobândit 65 de ani în luna mai, iar contractul său nu va expira până la sfârșitul anului 2019.
Källenius a fost numit pentru un mandat de cinci ani. În locul lui , ca șef al diviziei de cercetare va fi instalat Markus Schäfer, vicepreședinte de producție și achiziții la Mercedes-Benz Cars.
Într-o postare pe blogul companiei, Zetsche laudă realizările succesorului său. "Ola nu numai că a câștigat aprecierea mea în diverse funcții la Daimler, dar și recunoașterea colegilor din diferite domenii. În același timp, el aduce și o perspectivă internațională valoroasă. "
Cu toate acestea, schimbarile de la vârful Daimler nu au fost foarte bine primite de piața de capital, acțiunile Daimler scâzând ieri cu 2,4%, până la 53,45 euro, atingând cel mai scăzut nivel în ultimii doi ani.
Alte titluri din Handelsblatt:
- Prognoza de toamnă: Economiștii se așteaptă la o creștere economică de numai 1.7% în 2018
Prognoza de toamnă este mai pesimistă decât cea din primăvară, care anticipa un PIB al Germaniei în creștere cu 2.2%. Nici pentru anii următori prognozele nu sunt mult mai optimiste. 1.9% pentru 2019 și 1.8% în 2020. Aceasta este prognoza de toamnă a Ministerului Economiei, consultată de ziariștii de la Handelsblatt.
- Les Echos: Războiul tarifelor din telecom a ajuns în punctul culminant
Les Echos deschide ediția sa de joi cu un articol despre concurența acerbă din piața telecom, care vulnerabilizează sectorul. Ofertele și promoțiile operatorilor din piață s-au înscris deja într-o spirală infernală care amenință capacitățile de investiții ale jucătorilor. Stéphane Richard, șeful Orange, crede că ar trebui interzise prin lege ceea ce el consideră a fi "vânzări în pierdere".
Cât de mult vor merge promoțiile în domeniul telecomunicațiilor? Greu de spus, scriu jurnaliștii francezi. Abonamentele telefonice au prețuri incredibil de mici în această vară: 5 euro pe luna pentru 20GB pe viață la Bouygues Telecom. Aceiași 5 euro oferă SFR cu 30GB. Sau, mai puțin de un euro pentru 30 GB pe un an. Nici Orange nu stă pe loc, înscriindu-se în această cursă. Din 2009, de când a fost acordată a patra licență pentru Free, media veniturilor pe abonat s-a prăbușit cu 45% în telefonia mobilă, spun analiștii de la Raymond James. În asemenea condiții, nu e greu de explicat de ce investițiile în domeniu sunt modeste, iar consolidarea sectorului ar putea lăsa în piață doar 3 din cei 4 actuali operatori.
Alte titluri din Les Echos:
- FED vrea să evite supraîncălzirea economiei
Rezerva Federală americană (Fed) a majorat, din nou și în unanimitate, ratele dobânzii cheie, cu un sfert de punct procentual, la un nivel între 2% și 2,25%, după cum era de așteptat.
Fed apreciază că va face o nouă majorare a acestei rate în decembrie, alte trei anul viitor și încă una în 2020. În aceste condiții, instituția prognozează, practic, cel puțin încă trei ani de creștere economică..
Mai exact, dobânda cheie ar ajunge peste trei ani la 3,4%, aproximativ o jumătate de punct procentual peste ceea ce Fed consideră drept rata de dobândă neutră, respectiv care nici nu stimulează și nici nu limitează economia.
În plus, această politică monetară strânsă este estimată să fie menținută pe parcursul anului 2021, ultimul an care este cuprins în prognoza Fed.
De asemenea, oficialii Fed estimează că economia americană din acest an va crește cu 3,1%, peste prognozele inițiale, și va continua să se extindă moderat pentru încă alți trei ani. Evoluția se datorează unei rate reduse a șomajului și a unei inflații stabile în jurul nivelului de 2%.
Analiștii Bloomberg subliniază că această creștere a ratei dobânzii a fost decisă în ciuda criticilor lui Donald Trump, iar prognoza asupra economiei a rămas optimistă, deși președintele american și-a continuat războiul comercial cu China.
După opt majorări, ciclu început în a doua jumătate a anului 2015, în prezent, rata dobânzii cheie a Fed este la cel mai ridicat nivel din octombrie 2008, imediat după falimentul Lehman Brothers.
- The Guardian:Corbyn, către May: Ori un acord privind Brexit, ori veto-ul laburist
Liderul Partidului Laburist britanic, Jeremy Corbyn, a avertizat miercuri că ”dacă Parlamentul respinge un acord sau dacă guvernul nu ajunge la un acord, vom face presiuni pentru a obţine alegeri legislative anticipate”. Dacă nu se obține niciun acord, ”toate opțiunile sunt pe masă”, a mai spus liderul laburist. El se va întâlni joi cu negociatorul-șef al Uniunii Europene, Michel Barnier, care a precizat că lucrează la un acord pentru ieșirea Marii Britanii din Blocul comunitar și un model de parteneriat care să respecte suveranitatea Marii Britanii.
Corbyn a mai acuzat-o pe şefa guvernului Theresa May de ”vandalism social” şi ”incompetenţă în ceea ce priveşte Brexitul” şi s-a declarat pregătit să preia conducerea Regatului Unit, în discursul rostit la încheierea congresului anual al formaţiunii sale politice de la Liverpool.
”Fiecare circumscripţie, fiecare comunitate ştie că laburiştii sunt pregătiţi”, a afirmat Jeremy Corbyn în faţa a mii de susţinători şi membri ai partidului său reuniţi într-o sală de conferinţe din acest mare oraş din nord-vestul Angliei.
Şi, ”când ne vom reuni în aceeaşi perioadă anul viitor, o vom face în calitate de guvern laburist”, a adăugat el.
Discursul de aproximativ o oră al liderului stângii radicale a încheiat cele patru zile de dezbateri la Liverpool dominate de problema Brexitului - fără îndoială spre nemulţumirea lui Jeremy Corbyn, un eurosceptic care se simte mai confortabil pe teme economice şi sociale decât pe subiecte legate de UE.
În faţa susţinătorilor săi, liderul laburist a reamintit că respectă decizia britanicilor de a părăsi UE. Însă, ”nimeni nu poate respecta ceea ce a făcut guvernul după acest vot”, a spus el, criticând cei doi ani de negocieri ”de mântuială” conduse de guvernul Theresei May.
Cu doar şase luni înainte de Brexit, negocierile privind un acord între Londra şi Bruxelles nu au ajuns la niciun rezultat, generând temeri legate de o ieşire a Marii Britanii din blocul comunitar fără un acord.
Marea Britanie urmează să iasă din Uniunea Europeană pe 29 martie 2019. Premierul britanic Theresa May a avertizat că alternativa la acordul de Brexit propus de ea este lipsa unui acord, în contextul în care mai mulți parlamentari conservatori contestă propunerile șefei Guvernului de la Londra.
Alte articole din Guardian:
- Unul dintre suspecții din cazul otrăvirii a doi cetățeni ruși în Salisbury este un colonel rus
Ministrul britanic al Apărării, Gavin Williamson, a declarat că "adevărata identitate" a unuia dintre cei doi suspecți în cazul atacului neurotoxic din Salisbury a fost dezvăluită, confirmând relatările presei, potrivit cărora este vorba despre un colonel rus.
"Adevărata identitate a unuia dintre suspecții din Salisbury s-a dovedit a fi un colonel rus. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care lucreză la acest caz", a declarat Williamson.
La începutul lunii septembrie, procurorii britanici au acuzat doi cetățeni ruși, Alexander Petrov și Ruslan Boșirov, de atacul neurotoxic comis în luna martie în orașul Salisbury, ce l-a vizat pe fostul spion rus Serghei Skripal și pe fiica acestuia.
Adevăratul nume al lui Boșirov este Anatoliy Vladimirovici Chepiga, susțin două surse din domeniul securității în Europa, familiare cu ancheta în cazul Skripal.
The Daily Telegraph și postul BBC au relatat de asemenea că adevăratul nume al lui Boșirov este Chepiga, citând un raport publicat de Bellingcat, un site care conține știri din domeniul Informațiilor.
Serghei Skripal, în vârstă de 66 de ani și fiica sa, Iulia, în vârstă de 33 de ani, au fost otrăviți cu agentul neurotoxic Noviciok în luna martie. Rusia neagă orice implicare, iar cei doi suspecți susțin că au vizitat orașul Salisbury, dar ”în calitate de turiști”.
Mai multe surse susțin că Guvernul britanic cunoaște adevăratele identități ale ambilor suspecți.
- LA STAMPA: Salvini: "Nu accept lecţii de drept de la Macron"
«Nu accept lecţii de drept şi de umanitate din partea domnului Macron. În ultimele luni a blindat frontierele cu Italia şi a respins peste 50 de mii de imigranţi, mai ales femei şi copii''. Aşa răspunde ministrul de interne Matteo Salvini la criticilor aduse de preşedintelui francez, care marţi a vorbit de o "criză politică între Italia şi restul Europei" în ceea ce priveşte migranţii.
"Poliţia din Alassio (Savona) a arestat şase bengalezi, responsabili de favorizarea imigrației ilegale, de extorcare de fonduri şi de multe altele. Pentru 6.000 de euro pe persoană- scrie Salvini pe reţelele sociale - îşi aduceau în Italia conaţionalii, după ce le procurau permise de şedere din motive umanitare, îi forţau să locuiască în case supraaglomerate şi să deschidă mici activităţi comerciale, obligându-i să cumpere marfa de care aveau nevoie de la unul dintre suspecţi».
«Înţelegeţi de ce e necesar să reglementăm, să controlăm şi să limităm acordarea de 'protecţie umanitară', în conformitate cu Decretul de securitate?». În ciuda criticilor clasicilor ipocriţi care fac pe bunii samariteni dându-şi cu părerea în propria sufragerie, eu unul voi merge mai departe!».
- THE WASHINGTON POST: ”Oamenii râd de preşedinte’” . Cu discursul său de la ONU, Trump a avut parte exact de soarta de care mereu s-a temut
Preşedintele Trump a susţinut de multă vreme că alte ţări au avut de profitat de pe urma Statelor Nite - "(SUA) au ajuns de râsul lumii", transmitea el pe Twitter în 2014 - iar ascensiunea sa politică s-a bazat pe premisa că el dispunea de forţa şi de aplombul necesar ca să schimbe situaţia.
Dar, marţi, la Adunarea Generală a ONU, pe cea mai mare scenă a lumii, el a căpătat ceea ce merita. Rostind un discurs menit să stabilească "suveranitatea" SUA asupra "mofturilor" şi nevoilor altor ţări, momentul de triumf al preşedintelui a dispărut din primul minut, el fiind întâmpinat cu râsete - pe seama lui.
Momentul jenant s-a creat atunci când Trump s-a lăudat că, în doi ani, administraţia sa a realizat mai multe decât au realizat "aproape toate administraţiile" din istoria americană, ceea ce a stârnit hohote de râs în sala imensă.
Preşedintele a părut uimit. "Nu mă aşteptam la reacţia asta, dar e-n regulă", a spus el.
Asistenţa a râs din nou, de data asta poate din simpatie.
Trump şi-a continuat alocuţiunea, care a mai durat încă 34 de minute, dar momentul a marcat riposta comunităţii internaţionale în faţa unui preşedinte care s-a distrat "luând-şi la pumni" aliaţii şi partenerii tradiţionali ai SUA pe teme de comerţ, alianţe de securitate şi bonomie diplomatică în general.
"Era mereu obsedat de faptul că oamenii râd de preşedinte. Încă de pe la mjlocul anilor '80, el spunea: "Lumea râde de noi. Ne crede nebuni", povesteşte Thomas Wright, analist pentru probleme europene la Brookings Institution. "Nu fusese niciodată adevărat, dar el spunea asta despre fiecare preşedinte. E pentru prima oară când constat că oamenii au râs într-adevăr de un preşedinte. Cred că asta o să-l scoată din minţi. Va avea efect asupra tuturor ezitărilor pe care le va avea de-acum încolo".
Pentru Trump, momentul nu a fost doar jenant. El a evidenţiat tocmai fabulaţiile unui preşedinte care, potrivit observatorilor de la "The Washington Post", de la preluarea funcţiei, a făcut peste 5.000 de declaraţii false sau care au indus în eroare.
Cum alegerile de la mijlocul mandatului se apropie, Trump a început să înşire o lungă listă cu realizările administraţiei, la un moment dat ajungând chiar "să le recite", la un miting electoral, de pe două foi de hârtie pe care le-a scos din haină.
Făcând asta, preşedintele şi-a trâmbiţat ca de-obicei marile succese şi s-a plasat pe un loc mai favorabil în istorie comparativ cu ale celor mai mari conducători ai ţării. Săptămâna trecută, la un miting defăşurat la Springfield, statul Montana, Trump şi-a "ornamentat" alocuţiunea de o oră, îmbrobodindu-şi publicul cu un text afişat pe un teleprompter despre curajul întemeietorilor Americii, după care a ieşit din scenariu ca să afirme că alegerea sa din 2016 a reprezentat "cea mai măreaţă mişcare din istoria ţării noastre".
La Naţiunile Unite, afirmaţiile lui Trump, potrivit cărora el ar fi făcut în mai puţin de doi ani mai mult decât toate cele 44 de administraţii anterioare, au depăşit orice realitate - sau aroganţă. Diferenţa a constat în faptul că el nu a mai vorbit într-o cameră plină de suporteri înfierbântaţi, cu şepci "MAGA" (prescurtare de la Make America Great Again, sloganul campaniei electorale a lui Donald Trum, n. red.) pe cap, care îl ovaţionează.
"Pe de-o parte, îţi spui: "Doamne, ce groaznic e să vezi un preşedinte american care se face de râs pe scena mondială", afirmă Julie Smith, care a fost consilier adjunct pentru probleme de securitate naţională al vicepreşedintelui Joe Biden.
"Dar pe de altă parte, îţi face bine să vezi că Trump a ieşit, în sfârşit, din balonul mitingurilor electorale care îi dau mereu impresia că toată lumea este de acord cu minciunile pe care le spune", daugă dna Smith care a urmărit discursul lui Trump de la Berlin, unde se află pentru un an ca bursieră a Academiei Bosch. "A existat un moment când mi-am spus: 'E bine că preşedintele constată cum îl vede restul lumii'".
Marţi, în mediile de socializare, criticii lui Trump au început imediat să se distreze pe seama lui.
"Pe vremuri, la AGONU, preşedinţii americani stabileau agenda internaţională. Acum Trump se face de râs", a scris pe Twitter Ben Rhodes, care a fost consilier pentru probleme de securitate naţională al preşedintelui Barack Obama şi care a ajutat la redactarea discursurilor sale de la ONU.
Dar după-amiază, Trump a arborat un aer nonşalant, spunându-le reporterilor că momentul din timpul discursului "a fost creat special ca să provoace nişte râsete". Dar cei mai mulţi observatori n-au crezut asta, declaraţia venind din partea unui preşedinte care deseori se face de râs şi ale cărui exprimări greşite îl pun într-o lumină nemiloasă.
"Are să doară", afirmă Wright, analistul de la Brookings Institution. "S-a filmat şi a fost ceva spontan. Pe una dintre cele mai mari scene ale lumii".
