Financial Times: ”Sunt 100% sigură că m-a agresat!”, spune femeia care îl acuză de agresiune sexuală pe Brett Kavanaugh ● În ultimul minut, guvernul Italiei încă mai face calcule bugetare ● Les Echos: Datoria: pericolele care pândesc Franța ● Buget: 80% din pensionari vor pierde din puterea de cumpărare ● The Guardian: Haideţi să reinventăm Europa ● Handelsblatt: RWE atacă guvernul ● The Sun: Jeremy Corbyn poartă convorbiri cu emisarul UE Michel Barnier din dorinţa de a submina eforturile Theresei May pe tema Brexitului. ● Kathimerini: Infiltrarea afacerilor chineze în Balcani îngrijorează Europa. Lectură plăcută!

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Financial Times:  ”Sunt 100% sigură că m-a agresat!”, spune femeia care îl acuză de agresiune sexuală pe Brett Kavanaugh, propus la Curtea Supremă de Justiţie din SUA

Christine Blasey Ford, femeia care îl acuză de agresiune sexuală pe Brett Kavanaugh, propus de preşedintele Donald Trump pentru a deveni membru al Curţii Supreme de Justiţie din SUA, a depus mărturie joi în Comisia senatorială pentru Afaceri Judiciare. Ea a venit joi în fața instanței pentru a depune mărturie împotriva judecătorului american, acuzat că a agresat-o sexual în anul 1982, împreună cu un alt băiat, în timpul unei petreceri din timpul liceului. Pe atunci, el avea 17 ani şi ea 15 ani.

Ford a declarat că agresiunea „i-a afectat drastic viața” și că pentru foarte mult timp, a fost „prea speriată și rușinată să împărtășească detaliile cu altcineva”.

Întrebată care este cea mai puternică amintire a ei din seara agresiunii, Ford a declarat că nu va reuși niciodată să uite cum „Brett și Mark se amuzau pe seama ei”.

Christine Blasey Ford a motivat apariția ei în fața unui juriu pentru a-l acuza pe Brett Kavanaugh: „Am stat și am calculat zilnic posibilele riscuri și beneficii. Presiunea reporterilor devenise prea mult de suportat, trebuia să spun ce aveam de zis”.

Ford, profesor universitar în California, ceruse mai întâi o anchetă a FBI legată de judecătorul american, dar nu a primit un răspuns favorabil.

Brett Kavanaugh a respins acuzaţiile. Donald Trump i-a luat apărarea candidatului pentru postul de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, cerându-i reclamantei să prezinte concluziile anchetei poliţiei din anul 1982. Preşedintele SUA afirmă că acuzaţiile au rolul blocării procedurii de numire a candidatului în funcţia de judecător la instanţa supremă.

De asemenea, judecătorul Brett Kavanaugh a denunţat o "ruşine naţională" în Senatul american, afirmând că nu îşi va retrage candidatura pentru Curtea Supremă, în pofida acuzaţiei de agresiune sexuală formulate de Christine Blasey Ford.

"Nimeni nu mă va face să mă retrag din acest proces", a declarat judecătorul Kavanaugh, cu vocea plină de furie, într-o declaraţie introductivă ofensivă la o oră după încheierea audierii, în aceeaşi sală, a doamnei Ford.

"Mă veţi învinge poate la votul final, dar nu mă veţi face niciodată să renunţ. Niciodată", a spus el în faţa celor 21 de senatori ai Comisiei juridice.

"Sunt nevinovat", a adăugat el, de această dată aproape plângând după ce a vorbit de fetiţa sa de 10 ani.

"Nu am agresat sexual niciodată pe cineva, nici la liceu, nici la universitate", a spus Brett Kavanaugh, 53 de ani, repetând că nicio acuzaţie de acest gen nu a fost formulată împotriva sa de-a lungul carierei sale de jurist şi judecător federal.

Ulterior, a respins punct cu punct acuzaţiile aduse de Christine Blasey Ford, subliniind lacunele din memorie şi inexactităţile geografice sau temporale ale mărturiilor acesteia.

Cu soţia aflată în spatele său, judecătorul a plâns de mai multe ori în timp ce se apăra, într-o tăcere apăsătoare.

Alte titluri din FT:

  • În ultimul minut, guvernul Italiei încă mai face calcule bugetare

Deși la jumătatea lunii octombrie Italia ar trebui să/și trimită bugetul la Bruxelles, datele nu sunt încă finalizate.

Obligațiunile italiene au fost sub presiune joi, investitorii așteptând claritate asupra negocierilor privind bugetul Italiei. La prânz, randamentul obligațiunilor italiene pe 10 ani crescuse cu 5 puncte de bază, până la 2,91%.

"Incertitudinea legată de cum va arăta bugetul Italiei a sporit riscurile de scăderea euro pe termen scurt", spun experții piețelor financiare.

Ministrul economiei, tehnocratul italian Giovanni Tria, care nu face parte din niciun partid, a semnalat partenerilor europeni ai Italiei că deficitul țintit este mult sub 2% din PIB.

Dl Tria a avertizat miercuri că anunțul a fost necesar pentru a "da un semnal" investitorilor și piețelor financiare că țara își va plăti datoria publică, care se situează pe locul doi ca mărime din zona euro în raport cu dimensiunea economiei.

Dl Tria sa angajat să controleze cheltuielile publice, deși în ultimele zile puține au fost semnalele publice că s-ar fi ajuns la un consesn în cadrul guvernului.

  • Les Echos: Datoria: pericolele care pândesc Franța

La 30 iunie, datoria publică franceză era foarte aproape de 100% din PIB, un prag simbolic. Vineri, INSEE (Institutul Național de Statistică al Franței- n.n) va publica cifra exactă. Dar, un lucru este sigur: Franța a înregistrat o creștere constantă a datoriei. Pe termen scurt acest lucru nu pare să fie problematic, câtă vreme ratele dobânzilor sunt încă scăzute, iar BCE, prin mecanismul de achiziție a datoriilor suverane ajută la asigurarea solvabilității statelor. Pe termen lung însă, dacă economiști nu se pun de acord cu privire la pragul de la care datoria publică devine imposibil de gestionat, aceasta va crea probleme. Datoria publică ar urma să înceapă să scadă anul următor, potrivit asigurărilor venite dinspre Bercy.

Alte articole din Les Echos:

  • Buget: 80% din pensionari vor pierde din puterea de cumpărare

Emmanuel Macron a spus destul de clar: Încetați să-i mai enervați pe pensionari!. Numai că recomandarea prezidențială vine cam târziu pentru portofelele acestora din urmă. Un studiu din OFCE, publicat joi (studiul poate fi citit aici- link) confirmă că diferitele măsuri luate încă de acum un an de către guvern vor duce la un recul al puterii de cumpărare. Astfel, 80% din familiile compuse din cel puțin o persoană, își vor vedea coșul de cumpărături afectat până la orizontul anului 2020. În general, pierderea medie va fi de circa 400 de euro pe an în următorii doi ani pentru toți pensionari. "Politicile guvernamentale vor avea un impact puternic care va face ca mulți să piardă, chiar daca cei mai fragili par a fi protejați " spune Pierre Madec, economist la OFCE și autorul studiului.

  • The Guardian: Haideţi să reinventăm Europa pentru a-i valorifica promisiunea şi a-i vindeca diviziunile

Articol de Christophe Castaner, Olivier Chastel, Dacian Cioloş, Joseph Muscat, Alexander Pechtold, Matteo Renzi, Albert Rivera şi Guy Verhofstadt

Astăzi, proclamăm valorile fondatoare ale păcii, libertăţii, prosperităţii şi solidarităţii. În 1918 Europa a ieşit devastată dintr-un război sângeros care a lăsat-o cu diviziunile nevindecate. În 1939 conflictul a izbucnit din nou, izvorât din fascism şi dintr-o criză economică. A fost nevoie de decenii de efort susţinut şi compromis pentru ca o nouă generaţie să le ofere în sfârşit europenilor ceea ce le refuzaseră acei lideri care au păşit ca somnambulii în două războaie: o Europă a păcii, prosperităţii şi solidarităţii.

Un veac mai târziu, când continentul nostru se confruntă din nou cu divizare şi stagnare, noi refuzăm să fim o nouă generaţie de somnambuli. Trebuie să acţionăm acum, pentru că altfel proiectul european se va împotmoli. Mai rău chiar, ar putea fi sufocat de forţele naţionaliste şi populiste pentru care UE reprezintă o anomalie istorică ce trebuie suprimată.

Cu opt luni înainte de alegerile parlamentare europene la care cetăţeni ai 27 de ţări vor alege Europa pe care şi-o doresc, noi lansăm un apel: haideţi să reinventăm Europa, să satisfacem în sfârşit aşteptările cetăţenilor ei şi să valorificăm promisiunea europeană iniţială.

În acest moment Europa pare mult prea des copleşită de provocări: ecologice, economice sau cele legate de migraţie. Este copleşită de aşteptările cetăţenilor privind mai puţină reglementare şi mai multă acţiune. Este copleşită de angajamentele pe care nu şi le mai poate susţine, întrucât îi lipseşte o viziune comună şi eficienţa în funcţionare.

Cu toate acestea, promisiunea europeană nu e pierdută; ea e doar cufundată în somn. Progresul realizat recent în privinţa regulilor care guvernează muncitorii detaşaţi şi apărarea demonstrează că Europa progresează atunci când voinţa politică a europenilor se uneşte în jurul unui proiect ambiţios şi clar. Iar în ceea ce priveşte impozitarea economiei digitale, suntem conştienţi că abia am început, dar ştim că o soluţie la nivelul întregii Europe reprezintă singura cale. Discursul de la Sorbonne al preşedintelui Macron întruchipează această ambiţie: acum de noi depinde să o transformăm în realitate.

Nu este vorba doar de simpla depăşire a diviziunilor care au dus la actualul impas. Nici nu e vorba de a le reaminti necontenit oamenilor că Orbanii, Le Penii şi Salvinii Europei nu au nimic de oferit în afară de a învinovăţi UE pentru toate relele lor. Noi trebuie să oferim soluţii.

Acesta este motivul pentru care planul nostru de reinventare a Europei este clar:

În loc să ne dedăm la asemenea ameninţări precum „epurarea în masă” de care vorbeşte Matteo Salvini în Italia, „descotorosirea de islam” a AfD-ului din Germania sau „a-i pune capăt Europei”, cum spune Marine Le Pen, noi proclamăm cu mândrie valorile fondatoare ale păcii, libertăţii, prosperităţii şi solidarităţii.

În loc să susţinem apelurile de a li se pune botniţă sistemului judiciar şi opoziţiei politice, noi cerem stricta respectare a statului de drept şi a instituţiilor democratice.

În loc să acceptăm un continent divizat şi slăbit aflat la mila celorlalte mari puteri ale lumii, noi cerem o Europă suverană capabilă să acţioneze în forţă în zone în care statele membre sunt neputincioase individual, în politica economică şi monetară, securitate şi apărare, mediu şi agricultură, politică socială, imigraţie şi integrare, precum şi transformarea digitală.

Acesta este motivul pentru care şi metoda noastră este clară: în determinarea noastră de a reinventa Europa, nimic nu este exclus. Suntem gata să reformăm tratatele UE, dacă va fi necesar. Suntem hotărâţi să mergem înainte în ciuda obstacolelor, conştientizând faptul că fiecare ţară trebuie să înainteze în ritmul ei propriu. Vrem o Europă mai puternică şi vom rămâne deschişi pentru cei care vor dori să ni se alăture pe parcurs.

Suntem decişi să mergem şi dincolo de actualele structuri partizane [partide, blocuri politice - n.trad.], dacă ele vor acţiona ca un obstacol. Suntem dedicaţi reinventării Europei, împreună cu bărbaţi şi femei care îşi conduc ţările lor, de la nord la sud, de la vest la est, care sunt pasionaţi de Europa şi hotărâţi să investească în acest proiect istoric, în vreme ce alţii se mulţumesc să recite incantaţii sau să facă figuraţie.

Avem de acum opt luni la dispoziţie pentru a-i convinge pe cetăţenii ţărilor noastre că Europa merită acest nou proiect şi că cetăţenii merită această nouă Europă. Timpul se scurge rapid: avem opt luni la dispoziţie pentru a deştepta Europa.

(Christophe Castaner este preşedintele partidului La République En Marche!; Olivier Chastel este preşedintele partidului Mouvement Réformateur, Belgia; Dacian Cioloş este un fost premier al României; Joseph Muscat este premierul Maltei; Alexander Pechtold este şeful partidului Democraţi 66, Olanda; Matteo Renzi este un fost premier al Italiei; Albert Rivera este şeful partidului Ciudadanos, Spania; Guy Verhofstadt este preşedintele grupului ALDE din Parlamentul European şi un fost premier al Belgiei.) (RADOR)

  • Handelsblatt: RWE atacă guvernul

Nu departe de râul Rhine din Germania, se o luptă pentru a împiedica excavatoarele gigant de a rade ceea ce a mai rămas din pădurea Hambach, mii de protestatari confruntându-se cu poliția într-un mod pe alocuri violent.

Activiștii au format un scut uman urcându-se în copaci, au ridicat baricade în pădure și au aruncat pietre și chiar cu cocktailuri Molotov către forțele de ordine. Totul pentru a bloca planurile companiei RWE AG de a extinde lucrările la o mină din care să extragă lignit, o soluție pe termen scurt ca să acopere nevoile energetice ale Germaniei.

Conflictul reprezintă o altă provocare pentru stabilitatea politică a Germaniei, deoarece pare să opună interesele economice ale țării ambiției de a deveni liderul țărilor cu o politică energetică prietenoasă cu mediul. Aceste două agende concurente se ciocnesc acum în jurul Hambach - un district cunoscut sub numele de Rhein-Erft-Kreis - unde preocupările variază de la teama de a-și pierde locurile de muncă la creșterea prețurilor energiei electrice.

Tensiunile datează din anul 2000, când Germania a lansat programul "Energiewende" , în încercarea de a-și revizui infrastructura energetică dominată de cărbune în favoarea unor surse alternative, cum ar fi energia eoliană, solară și biomasa. Apoi, în 2007, guvernul a promis să reducă emisiile de dioxid de carbon cu 40% până în 2020, aplicând un mecanism de subvenții necesar pentru atingerea acestor obiective.

Aceste ambiții s-au complicat în 2011, când Merkel a decis să elimine treptat energia nucleară.

În alegerile federale de anul trecut, sprijinul locuitorilor zonei pentru partidul de extremă dreapta - AfD s-a dublat, ajungând la 9,5%, în timp ce CDU a scăzut cu 8,8 puncte procentuale, până la 33,5%.

Consumatorii germani au avut cele mai mari facturi de putere din UE anul trecut

"Presupunerea că pădurea poate fi salvată este o iluzie", a declarat directorul executiv al RWE, Rolf Martin Schmitz, la postul de televiziune ZDF, adăugând că operațiunile de oprire a lucrărilor ar costa compania cu 5 miliarde de euro.

Nu există o alternativă imediată la energia ieftină obținută din cărbune și lignit. Energia eoliană și solară poate fi costisitoare și trebuie identificate și alte surse pentru situația în care condițiile meteorologice devin nefavorabile. De asemenea, energia electrică generată de turbinele cu gaz riscă să crească dependența Germaniei de livrările din Rusia.

Germania dorește să producă 65% din energia sa din surse regenerabile până în 2030, față de 38% în prezent.

  • The Sun: Jeremy Corbyn poartă convorbiri cu emisarul UE Michel Barnier din dorinţa de a submina eforturile Theresei May pe tema Brexitului

Liderul laburist se află la Bruxelles pentru convorbiri cu principalul negociator al UE pe tema Brexitului

Jeremy Corbyn începe noi tratative cu principalul negociator al UE pe tema Brexitului, încercând astfel din nou să submineze negocierile oficiale. Şeful Partidului Laburist se întâlneşte cu Michel Barnier, căruia îi va spune că Marea Britanie nu va trebui NICIODATĂ să rişte să părăsească Uniunea Europeană fără un acord comercial.

Demersul său, independent de cele ale Theresei May, survine după ce, la conferinţa sa din această săptămână, Partidul Laburist a acceptat eventualitatea unui nou referendum pe tema Brexitului.

În vizita de azi de la Bruxelles, dl Corbyn îl ia cu el şi pe Keir Starmer, ministrul din umbră pe tema Brexitului.

Aseară, el a declarat: "Cu doar câteva săptămâni rămase pentru negocieri, este clar că tratativele dintre Regatul Unit şi Uniunea Europeană pe tema Brexitului au ajuns într-un stadiu periculos. Timpul trece, iar companiile îşi pierd răbdarea dată fiind lipsa de claritate a guvernului. Ieşirea din Europa fără un acord riscă să devină un dezastru naţional. Din acest motiv mă întâlnesc astăzi cu oficialii UE, pe care îi voi ruga să facă tot ce pot ca să evite lipsa unui acord, ceea ce ar afecta locurile de muncă şi nivelul de trai atât în Regatul Unit, cât şi în ţările Uniunii Europene".

Premierul a declarat în repetate rânduri că Marea Britanie trebuie să se pregătească pentru un scenariu din care acordul ar lipsi. Altfel, UE va putea să ne silească să acceptăm orice acord doreşte.

Dl Corbyn doreşte cu fermitate ca, după Brexit, Marea Britanie să rămână în uniunea vamală europeană, chiar dacă asta ne-ar împiedica să încheiem acorduri comerciale cu alte ţări din lume, iar la conferinţa Partidului Laburist, delegaţii au votat o nouă politică, potrivit căreia partidul ar putea susţine un al doilea referendum în cazul în care dna May refuză să organizeze alegeri generale.

Dl Barnier s-a întâlnit anterior şi cu alţi politicieni britanici proeuropeni, care l-ar fi rugat să nu accepte planurile premierului cu privire la Brexit. (RADOR)

  • Kathimerini: Infiltrarea afacerilor chineze în Balcani îngrijorează Europa

Cu scopul obţinerii unor randamente ridicate pentru investiţiile lor, chinezii au deschis în ultimul deceniu fronturi mari în Europa de Sud-Est. Acest lucru îngrijorează pe mulţi în Balcani, existând temerea exercitării unei influenţe politice de către Beijing, după cum se arată într-un articol al Deutsche Welle. Totuşi, Beijingul, care îşi creşte în continuu investiţiile, este interesat în primul rând de profit.

Chinezii şi-au făcut debutul în Balcani în anul 2009. În acel an a fost realizată prima mare investiţie, când Cosco a alocat mai bine de 650 de milioane de euro pentru a exploata Portul Pireu pentru o perioadă de 35 de ani. Şapte ani mai târziu, chinezii obţineau în schimbul a 280 de milioane pachetul majoritar de acţiuni al Autorităţii Portului Pireu.

Nu sunt însă puţini cei care avertizează că Beijingul încearcă să exercite şi influenţă politică atunci când investeşte şi vorbesc chiar de "interese geostrategice" chineze. Adesea însă riscurile care par să decurgă din factorul chinez nu sunt identificate cu claritate. Pentru China, dezideratul în privinţa Europei de Sud-Est este crearea unor infrastructuri pentru ca produsele sale să ajungă mai uşor în Europa Occidentală. Nu se vorbeşte întâmplător de "Drumul Balcanic al Mătăsii" care leagă China de Europa de Vest.

Între timp, China investeşte şi în alte state balcanice. Va trebui însă să distingem investiţiile în două categorii: cele directe, precum în Portul Pireu, şi cele indirecte sub forma unor credite cu dobândă redusă acordate de bănci chineze, potrivit Deutsche Welle. După cum estimează economistul Jens Bastian, specialist în problema infiltrării chineze în Balcani, "pentru acordarea de împrumuturi se prevăd anumite condiţii precum acordarea contractelor de executare a unor lucrări către companii chineze". Noul pod de la Belgrad a fost construit cu capitaluri chineze de către o companie chineză şi muncitori chinezi.

Bastian consideră însă că aceste investiţii sunt destul de puţine în comparaţie cu cele din vestul Europei. Când, de exemplu, chinezii cumpără companii vest-europene de înaltă tehnologie cheltuiesc mult mai mult decât oferă pentru investiţiile din Europa de Sud-Est. Investiţia în Portul Pireu a costat Beijingul circa 1 miliard de euro, în timp ce achiziţionarea unei companii germane de construcţii roboţi a costat 4,5 miliarde de euro. Realitatea este însă că economiile mari îşi protejează mai eficient decât cele mici sectoarele lor strategice. Berlinul a respins achiziţionarea companiei constructoare de procesoare Aixtron şi a companiei de furnizare de energie 50Hz, invocând motive de siguraţă naţională. (RADOR)

Alte titluri, pe scurt:

  • „China l-a acuzat pe preşedintele american Donald Trump de ”denigrare” după ce el a susţinut că Beijingul încearcă să se amestece în apropiatele alegeri programate în Congres pentru luna noiembrie”, informează oficiosul chinez „China Daily”. „Nu ne-am amestecat, nu ne amestecăm şi nu ne vom amesteca în afacerile interne ale vreunei ţări şi nu acceptăm asemenea acuzaţii nefondate la adresa Chinei”, a declarat ministrul de externe Wang Yi, citat de acelaşi ziar.
  • Revista americană „Time” anunţă că, „luna viitoare, Pompeo se va deplasa în Coreea de Nord pentru o eventuală revigorare a tratativelor pe tema denuclearizării nord-coreene, dar şi pentru a aranja o a doua întrevedere între partru ochi dintre preşedintele Trump şi liderul nord-coreean, Kim Jong-un”.
  • În sfârşit, nişte tratative vor avea loc şi astăzi, de această dată în Germania. Preşedintele turc Recep Tayyip  Erdoğan se află acolo într-o vizită care, în opinia ziarului turc „Hürriyet” este una „istorică”. Acelaşi ziar notează că, „astăzi, preşedintele turc se va întâlni cu preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, şi cu cancelarul german Angela Merkel”. „La ce s-o fi aşteptat  Erdoğan în drum spre Germania?”, se întreabă cotidianul german „Die Welt”. Iar ziarul  „Frankfurter Rundschau” susţine că „Erdoğan vine în calitate de petiţionar”. Cotidianul austriac „Kurier” estimează însă că „Erdoğan a pornit într-o ofensivă de şarm, numai că se va izbi de critici dure”. (RADOR)