Turismul românesc înseamnă vizita la rude. Suntem codași în UE la populația care își permite să plece în vacanță

România se situează pe ultimul loc în UE în ceea ce privește participarea populației la turism. Doar unul din patru cetățeni de peste 15 ani a plecat în vacanță, în țară sau străinătate, arată datele Comisiei Europene, care fac referire la anul 2016. Situația pare să se mențină la același nivel și în primele șase luni din acest an, numărul călătoriilor turiștilor rezidenți fiind în scădere cu aproape 3%, în primul semestru. Probabil că această diminuare a fost recuperată în partea a doua a anului, când mulți bugetari au început să-și folosească voucherele de vacanță.

Așa cum menționam mai sus, România este pe ultimul loc în UE la populația angrenată în turism, procentul fiind de 23,7%. Bulgarii sunt înaintea noastră cu circa 28% și grecii cu aproximativ 35%. Primele locuri sunt ocupate de Finlanda cu 88,9%, Olanda cu 84% și Luxembourg cu circa 82%. Media UE este de 62%.


Sursa: Comisia Europeana

Din totalul înnoptărilor înregistrate pentru vacanţe, de către rezidenți, 87,6% au fost realizate în România şi 12,4% în străinătate.

Din totalul cheltuielilor turistice pentru călătorii de vacanţe, 77,3% au reprezentat cheltuielile pentru călătoriile în ţară, iar 22,7% - călătorii în străinătate.

În ceea ce privește excursiile, 99,7% au avut ca destinaţie România. Principalele scopuri ale efectuării excursiilor interne au fost vizitarea rudelor sau prietenilor (38,2%) şi cumpărăturile (27,9%).

Din totalul cheltuielilor efectuate de rezidenţii români pentru excursii (circa 4 miliarde lei), ponderea principală o constituie cheltuielile pentru cumpărarea de mâncare, băuturi, tutun 30,9%, urmată de cheltuielile pentru cumpărarea altor bunuri de larg consum (30,8%) şi cheltuielile pentru transport (15,7%).


Turiștii străini din România

Numărul total de nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică în primul semestru a fost de peste 1,273 milioane, iar cheltuielile acestora s-au ridicat în total la 3,067 miliarde lei, potrivit INS.

Principalul motiv al sejurului l-au reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (60,3% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 61,2% din total.

Turiştii nerezidenţi sosiţi în România în interes personal au cheltuit 1,19 miliarde lei.

Cel de al doilea motiv al sejurului l-a reprezentat călătoriile în scop particular (39,7% din numărul total de turişti nerezidenţi), dintre acestea evidenţiindu-se călătoriile pentru vacanţe (68,5%)


Oferta pieței pe zona cazărilor

Numărul locurilor de cazare din România a crescut în prima jumătate din acest an cu aproape un procent, fiind înregistrate peste 4 milioane, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Trei din cinci camere aparțin hotelurilor, iar apoi în ordine descrescătoare vin pensiunile agroturistice, turistice, vilele, hostelurile și altele.

În ceea ce privește hotelurile, mare parte dintre ele, respectiv patru din zece, aveau trei stele. Circa o treime sunt de patru stele, aproape două din zece de 2 stele, iar restul erau de una și cinci stele.

Situația pe județe ridică Brașovul pe primul loc la ponderea capacității de cazare turistică cu 11%, urmat de judeţul Constanţa cu 11,7%, Municipiul Bucureşti cu 8,8% şi judeţul Prahova cu 4,9%.


Ce tipuri de cazare preferă românii în țară versus străinii

Trei din patru turiști în țară este român. Strǎinii au preferat sǎ se cazeze în hoteluri cu grad de confort ridicat. Astfel, aproape trei din patru străini au preferat hotelurile de 4 și 5 stele.

În ceea ce privește românii, structurile de cazare turistică de trei stele a fost cele mai utilizate. Unul din doi români a preferat o astfel de cazare în prima jumătate din an. De asemenea, aproape trei din zece (27,7%) au mers la 4 stele, 15,6% la două stele, 3,2% la cinci stele și 2,5% la o stea. În România sunt și locuri de cazare neclasificate, care au fost preferate de 0,6% dintre turiști.

Numărul de înnoptări atât ale turiştilor români cât şi a celor strǎini în structurile de primire turistică a fost în creştere, cu 2,5%. Practic au fost înregistrate peste 1,03 milioane de înnoptări, din care trei din patru au fost ale românilor și restul ale străinilor.

Pe categorii de clasificare, spune INS, 44,4% din totalul înnoptărilor au fost înregistrate în structurile de cazare turistică clasificate cu 3 stele, 16,8% în cele cu 2 stele, 30,4% în structurile cu 4 stele, 5,8% în cele cu 5 stele, 2% cu o stea şi 0,6% în structurile neclasificate.

Cea mai mare parte dintre înnoptări a fost atrasă de hoteluri, circa trei din patru turiști alegând aceste locuri de cazare.

Durata medie a şederii în primul semestru s-a situat aproximativ la acelaşi nivel cu cea din semestrul l 2017. Astfel, pe total structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare a fost de 2 zile.

Valori mai mari s-au înregistrat la spaţii de cazare pe nave (3,4 zile), tabere de elevi şi preşcolari (2,6 zile), sate de vacanţă, popasuri turistice și bungalouri (fiecare cu câte 2,3 zile), campinguri (2,1 zile).

“Pe zone turistice, cea mai mare durată medie a şederii s-a înregistrat în zona "staţiuni balneare" (3,5 zile), urmată de "staţiunile din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa” (3,4
zile). Pentru turiştii români, o duratǎ medie a şederii mai mare s-a înregistrat în zona "staţiuni balneare" şi în "staţiunile din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa" (fiecare cu câte 3,5
zile)”, arată datele INS.

Pentru turiştii străini, o duratǎ medie a şederii mai mare s-a înregistrat în “staţiuni balneare” (3,5 zile) şi "staţiunile din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa " (3,3 zile).

Statul încearcă să impulsioneze turismul intern prin voucherele de vacanță acordate bugetarilor, dar Primaria Capitalei pare că vrea să ajute turismul grecesc prin trimiterea pensionarilor în vacanță (ca principiu, bineînțeles, fiind diferența mare de sumă). Dacă nu ar fi existat voucherele, de care au beneficiat 1,2 milioane români (date ale Ministerului Turismului), probabil ne-am fi trezit în acest an cu o scădere a numărului de persoane care au mers în vacanțe.