​"Accesul cetățenilor români rezidenți în România la servicii de bază bancare în alte state ale Uniunii Europene este restricționat și cetățenii români rezidenți în România nu pot să își deschidă nici măcar un cont de basic în alt stat UE fără a fi rezidenți în statul respectiv", susține senatorul PNL, Mircea Cazan, într-o întrebare adresată în această lună guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, căruia îi cere să spună cum va rezolva Banca Națională această problemă. Cauza acestei discriminări ar fi neimplementarea Directivei UE pentru prevenirea spălării banilor, problemă pentru care România a fost dată în judecată la Curtea Europeană de Justiție și riscă să i se aplice amenzi de milioane de euro.

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Ce semnalează un senator PNL într-o scrisoare adresată în această lună Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu:

Mircea Cazan, senator PNL

Mircea Cazan, senator PNL

Foto: Arhiva personala

"Conform Directivelor UE 2014/92 (privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază) și 2015/849 (privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului UE nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei), România trebuia să vegheze la accesul nediscriminatoriu la serviciile de bază bancare în orice alt stat al UE rezidenților în România, cetățeni români.

Deși există aceste reglementări, accesul cetățenilor români rezidenți în România la servicii de bază bancare în alte state ale Uniunii Europene este restricționat și cetățenii români rezidenți în România nu pot să își deschidă nici măcar un cont de basic în alt stat UE fără a fi rezidenți în statul respectiv.

Vă rugăm să ne spuneți cum rezolvă statul român și BNR această problemă discriminatorie care încalcă drepturile fundamentale ale cetățenilor români rezidenți în România (Cartea Drepturilor Omului - tratament egal și nediscriminatoriu între cetățenii UE).

De asemenea, România trebuia să dispună implementarea Directivei 2013/11 UE (privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 li a Directivei 2009/22/CE) prin care România trebuia să înființeze instituția independentă FIN-NET, nu instituții în care acționari sunt băncile (vezi Centrul de soluționare alternativă a litigiilor) care nu este conform Directivei menționate și se ocupă numai de consumatorii persoane fizice, nu și juridice. FIN-NET trebuie să promoveze în fața Avocatului Poporului litigiile.

România este singura țară din Uniunea Europeană care nu are această instituție FIN-NET, conform Directivei menționate, acest lucru 'constituie o barieră în calea pieței interne și reprezintă unul dintre motivele pentru care numeroși consumatori nu fac cumpărături dincolo de frontiere și nu au convingerea că potențialele litigii cu comercianții pot fi soluționate într-un mod ușor, rapid și necostisitor'. Vă rugăm să ne spuneți de ce România nu are această instituție care este sub autoritatea UE.", se arată în scrisoarea senatorului PNL, Mircea Cazan. (vezi documentului atașat).

  • Care este stadiul implementării în România a acestor directive și cu ce probleme se confruntă românii în alte state UE

Conform datelor Comisiei Europene, România a implementat Directiva 2014/92 prin Legea nr.258/2017 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi şi accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază.

Totuși, un aspect cheie al acestei Directive 2014/92 este acela că: 'oricine își are reședința în mod legal în Uniunea Europeană are dreptul de a deschide un cont de plăți cu servicii de bază în orice țară din UE. Cu toate acestea, persoanele care doresc să deschidă un asemenea cont bancar trebuie să respecte permanent normele privind prevenirea spălării banilor.', notează Comisia Europeană care indică astfel Directiva 849/2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.

Ei bine, acest act normativ nu a fost transpus încă în legislația românească, motiv pentru care România a ajuns în fața Curții Europene de Justiție și riscă să i se aplice amenzi de milioane de euro, după cum HotNews.ro a scris în exclusivitate în această lună.

  • În plus, mai mulți cititori HotNews.ro ne-au semnalat faptul că au întâmpinat probleme la deschiderea unui cont bancar în alt stat UE:

- Cineva ne spune că în Marea Britanie, pentru a-și deschide un cont bancar, băncile i-au solicitat 'o factură de utilitati pe numele său sau scrisoare de la Guvern" prin care să se ateste că locuiește în Marea Britanie.

- Altcineva, ne-a povestit cum în Cehia și-a deschis cont, dar după ce, la câteva luni, a transferat bani din România în acel cont, banca i-a închis contul în mai puțin de o săptămână și l-a notificat că nu le mai poate folosi serviciile pe viitor. Motivul? Operațiunea de transfer de bani din România ar fi fost catalogată ca având 'risc ridicat de spălare de bani'.

În aceste condiții, HotNews.ro a adresat săptămâna trecută către BNR următoarele întrebări:

  • 1. Este adevărat că cetățenii români rezidenți în România nu pot să își deschidă nici măcar un cont bancar cu servicii de bază în alt stat UE fără a fi rezidenți în statul respectiv sau fără a prezenta o dovadă (factură sau scrisoare de la Guvern etc.) că ar locui în acel stat?
  • 2. Motivul dificultății de a-și deschide conturi bancare în alte state UE este lipsa implementării Directivei UE 2015/849 pentru care România se află în fața Curții Europene de Justiție sau sunt alte motive? Argumentați răspunsul, vă rog.
  • 3. Din informațiile BNR, ce probleme întâmpină sau ar putea întâmpina românii care vor să acceseze servicii bancare în alte state din UE din cauza neimplementării Directivei 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului?
  • 4. De când știe BNR de aceste probleme pe care le au românii cu accesarea serviciilor bancare și ce demersuri a făcut până acum pentru a le rezolva?
  • 5. Ce demersuri fac în prezent statul român și BNR pentru a rezolva această problemă discriminatorie care încalcă drepturile fundamentale ale cetățenilor români rezidenți în România?

BNR nu a răspuns încă acestor întrebări. În același timp, în încercarea de a afla cum sunt afectați românii de lipsa implementării în legislație a Directivei 849/2015, HotNews.ro a adresat solicitări și către Asociația Română a Băncilor (ARB), către Reprezentanța Comisiei Europene în România și către Asociația Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), dar până la publicarea acestui articol nu am primit niciun răspuns. Vom publica răspunsurile acestor autorități imediat ce le vom primi.

  • Cum încearcă autoritățile să transpună în legislație Directiva UE împotriva spălării banilor

De notat că Senatul a adoptat, luni, 24 septembrie, ca primă camera sesizată, proiectul de lege al Guvernului privind prevenirea și combatarea spălării banilor, însă cu o serie de amendamente neagreate de Guvern și contestate de Opoziție.

Premierul Viorica Dăncilă, ministrul Justiției, Tudorel Toader, precum și ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, urmau să meargă, într-o delegație guvernamentală, la Bruxelles, miercuri, 26 septembrie, iar Negrescu urma să aibă o întrevedere cu comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, pe tema legii combaterii spălării banilor, potrivit unui nou document intrat în posesia HotNews.ro.

România are slabe șanse să evite o condamnare, după ce pe 29 august 2018 CE a depus la Curtea de Justiție a UE acțiunea împotriva țării noastre pentru că Bucureștiul nu a transpus în legislația națională directiva privind combaterea spălării banilor.

Pentru detalii citește: