Financial Times: Hunt impune un ton eurosceptic la conferinţa conservatorilor ● John Flannery părăsește conducerea General Electric, înlocuit de Lawrence Culp. Jr ● Les Echos: Discursul-șoc al lui Carlos Ghosn ● Vama franceză se pregătește pentru scenariul negru al unui Brexit dur ● Naftemporiki: Ciprul, "paradisul fiscal al ruşilor" în vizorul americanilor ● Handelsblatt: Băncile blochează afacerile IMM-urilor germane cu Iranul, o parte din companii riscând falimentul ● El Pais: Bruxelles-ul lansează o ofensivă financiară şi judiciară împotriva derivei autoritariste ● La Stampa: Ministrul Tria: "UE poate sta liniştită, datoria publică a Italiei va scădea". Lectură plăcută!
- Financial Times: Hunt impune un ton eurosceptic la conferinţa conservatorilor
Pe May o aşteaptă vremuri fierbinţi având în vedere că miniştrii se înghiontesc în lupta pentru viitoarea conducere
Duminică, ministrul britanic de externe, Jeremy Hunt, a stabilit tonul unei conferinţe a Partidului Conservator care e de aşteptat să fie extrem de eurosceptică, sugerând că Marea Britanie a fost "prizoniera" Uniunii Europene şi comparând această organizaţie democratică cu Uniunea Sovietică.
Comentariile dlui Hunt au confirmat greutatea sarcinii pe care o va avea Theresa May la conferința de la Birmingham, având în vedere că ea încearcă să-și mențină în viață planul de compromis pe tema Brexitului în fața unui val de sentimente anti-UE semnalat printre conservatori.
Ea se pregăteşte pentru patru zile "toride", dată fiind audierea miniştrilor conservatori în faţa unor activişti eurosceptici care se pregătesc să intre în viitorul concurs pentru conducerea partidului. Unii miniștri cred că un asemenea concurs ar putea avea loc chiar anul viitor.
În timp ce doamna May a încercat să mai potolească din patimi înaintea etapelor finale ale negocierilor pe tema Brexitului din următoarele săptămâni, dl Hunt a sugerat că, încercând "să-i oprească pe oameni s-o părăsească", UE arată ca Uniunea Sovietică. Nigel Farage, fostul lider al Partidului pentru Independenţa Regatului Unit (Ukip), a făcut declaraţii similare.
Pe vremuri fervent susţinător al "rămânerii", dl. Hunt, încearcă să-şi schimbe poziţia devenind un susţinător al Brexitului, drept pentru care la conferinţă el a declarat: "Lecția de istorie este clară: dacă clubul UE este transformat într-o închisoare, dorința de a ieși din ea nu va scădea, ci va spori. Iar noi nu vom fi singurii prizonieri care vor dori să scape".
Aliații ministrului de externe au susținut că afirmaţiile sale au reflectat furia crescândă care se semnalează în Marea Britanie din cauza modului în care liderii UE au tratat-o pe dna May la recentul summit de la Salzburg - unde i-au respins strategia Brexit, cunoscută sub numele de "planul de la Chequers" (reşedinţa oficială de vară a premierilor britanici, n. red.) - și din cauza insistenței cu care Bruxelles-ul încearcă "impună" un aranjament pentru Irlanda de Nord care ar diviza Regatul Unit.
Fostul ministru de externe, Boris Johnson, care a refuzat să excludă poosibilitatea de a o înfrunta pe dna May în lupta pentru conducerea conservatorilor, a acuzat-o că "nu a crezut" în Brexit şi că a urmat strategia "deraiată" de la Chequers. Ea urmăreşte ca, după Brexit, să obţină o zonă de liber schimb al mărfurilor între Marea Britanie și UE, zonă în care Marea Britanie s-ar supune reglementărilor UE.
Întrebată dacă planul ei pe tema Brexitului a murit, doamna May a declarat pentru BBC: "Nu, nu a murit". Totuși, ea a refuzat să excludă și alte concesii pe care le-ar putea face ca să ajungă la o înțelegere cu UE în privinţa Brexitului. Întrebată insistent dacă va aduce modificări substanțiale planului său de la Chequers, ea a spus: "Ceea ce i-am spus Uniunii Europene este foarte clar. Ei au spus că sunt oarecum îngrijoraţi de anumite propuneri pe care le-am formulat. Să auzim mai întâi în detaliu la ce se referă aceste îngrijorări".
E de aşteptat ca, în zilele următoare, Michel Barnier, şeful negociatorilor UE pe tema Brexitului, să prezinte un proiect de propuneri vizând viitorul parteneriat dintre UE şi Regatul Unit.
Michael Gove, ministrul eurosceptic al mediului, a sprijinit eforturile dnei May de a încheia un acord de retragere cu UE, spunând că un scenariu vizând lipsa oricărui acord - sprijinit de unii dintre cei mai acerbi susţinători ai Brexitului - "ar aduce prejudicii". Vorbind la un eveniment pe marginea conferinței, dl Gove a spus: "Asta mă îngrijorează. Cred că un acord ar fi un lucru mult, mult mai bun... Cu siguranţă că nu este ceva ce aş privi cu inima uşoară".
Dl Johnson îşi va înteţi atacurile la adresa dnei May la un "atac Chequers" programat marţi, dar sunt semne că neobositele sale critici la adresa premierului au început să se cam "ardă".
Colegii conservatori au privit cu ironie sprijinul pe care dl Johnson îl acordă unei aşa-zise punţi între Scoţia şi Irlanda de Nord - plan pe care el l-a expus într-un interviu acordat ediţiei de duminică a ziarului "The Times".
Fostul ministru însărcinat cu problemele legate de Brexit, David Davis, care, la fel ca domnul Johnson, a părăsit cabinetul din cauza planului de la Chequers, a declarat: "Cred că unul din dezastrele politicii britanice îl constituie politicienii cu idei fantastice care costă mult şi care nu sunt prea utile".
Sajid Javid , ministrul de interne, a declarat pe Twitter: "Zborul Birmingham-Belfast are întârziere. Mi-aş fi dorit un pod".
Referindu-se la dl Johnson, Alan Duncan, secretar în cadrul Ministerului de Externe, a declarat: "Publicitatea este cocaina lui ".
În acelaşi timp, dna May a căutat să demonstreze că dispune de o agendă cu privire la Brexit, dezvăluind o serie de iniţiative pe plan intern. (RADOR)
Alte titluri din FT.com:
- John Flannery părăsește conducerea General Electric, fiind înlocuit de Lawrence Culp. Jr.
John Flannery, CEO General Electric, a anunțat luni că va pleca de la conducerea companiei la doar un an după ce a fost numit, anunță Reuters.
Plecarea lui Flannery pune sub semnul întrebării planurile de reorganizare a General Electric. El a promis că va transforma GE într-o companie profitabilă, prin reduceri de personal şi închiderea unor segmente de business.
Acţiunile companiei au crescut cu 15% înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare. Valoarea acţiunilor a scăzut cu aproape 50% de când Flannery a preluat conducerea, în luna august a anului trecut.
Flannery, a cărui plecare a fost determinată de ritmul lent al schimbărilor, va fi înlocuit de H. Lawrence Culp. Jr.
Culp este cunoscut pentru că a readus pe profit compa ia de tehnologie Danaher și a intrat în board-ul GE în luna februarie a acestui an.
Divizia de energie a General Electric a suferit anul trecut pierderi de 10 miliarde de dolari, din cauza problemelor ultimei generaţii de turbine pe gaz.
- Les Echos: Discursul-șoc al lui Carlos Ghosn
Într-un interviu acordat Les Echos (pag 18), șeful Renault a vorbit despre intențiile companiei pe piața auto. Renault a prezentat luni noaptea un automobil mic electric- K-ZE care va fi comercializat în China începând din 2019. Este una din ambițiile Renault de a lua cu asalt piața din China, unde este absentă pe moment. Anul trecut, vânzările din China ale brandului francez nu au depășit 17.000 de unități. Renault va lansa de asemenea versiunile hibride ale Clio, Mégane și Captur, bazându-se pe tehnologia dezvoltată în cadrul companiei, denumită "e-Tech". Ghosn țintește un volum de vânzări de vehicule electrice de 500 000 în 2022, adică 10% din vânzările totale. În 2017 vânzările de autoturisme electrice au fost de 40.900 și de circa 30.000 în primele 9 luni din acest an.
Șeful alianței dintre Nissan-Mitsubishi-Renault speră să vândă aproximativ 11 milioane de vehicule în acest an și să se mențină în topul vânzărilor mondiale de mașini electrice.
”Dacă citim declarațiile unora sau ale altora, e greu să-ți dai seama cine e în frunte și cine nu (la vânzările de mașini electrice-n.n.). Dar dacă ne uităm la volumele efectiv vândute, vedem realitatea, nu? Și realitatea este că suntem în fața celorlalți atât ca volume vândute cât și în termeni de rentabilitate. Aceasta este realitatea. Nissan Leaf și Renault ZOE sunt pe primele locuri. Pentru moment, stăm bine. Asta nu înseamnă că vom fi mereu primii, competiția e deschisă, dar deocamdată suntem lideri”, a mai spus Ghosn.
Alte titluri din Les Echos:
- Vama franceză se pregătește pentru scenariul negru al unui Brexit dur
Cu șase luni înainte ca Brexitul să devină o realitate, vama franceză se pregătește pentru schimbările masive care vor urma. În 29 martie, dacă Londra nu va reuși să încheie un acord cu Bruxelles, ofițerii vamali vor avea de controlat milioane de tone de bunuri suplimentare. În acest context, Gérald Darmanin, ministrul de resort din Franța se va întâlni marți cu reprezentanți ai Vămii, Ministerului Agriculturii, operatori economici portuari precum și cu aleșii locali din Calais. Gerald Darmanin a anunțat deja crearea a 700 de posturi de vameș, necesare în cazul unui Brexit dur. Francezii mai scriu că, potrivit unui document consultat de ei, un "Hard Brexit" va dubla durata medie a controalelor vamale, cu impact asupra fluidității traficului din punctele de trecere a frontierei . Gérald Darmanin a mai declarat că intenționează de asemenea să simplifice procedurile vamale.
- Naftemporiki: Ciprul, "paradisul fiscal al ruşilor" în vizorul americanilor
Ciprul, "paradisul fiscal iubit al oligarhilor ruşi" este luat în vizor de SUA într-o încercare de a ţine sub control puterea Moscovei în Europa. Mica insulă din Marea Mediterană, care a funcţionat decenii întregi drept "maşina de spălat" banii murdari ai Rusiei în UE, a intrat în vizorul ofensivei americane cu ocazia lărgirii listei de sancţiuni împotriva Rusiei.
După cum susţine Wall Street Journal, pentru Cipru noua listă de sancţiuni americane împotriva Moscovei reprezintă începutul sfârşitului unui model de afaceri care s-a înrădăcinat profund în cultura economică şi politică a insulei. Banii ruseşti care intră în Uniunea Europeană prin intermediul Ciprului sunt atât de mulţi, încât Ciprul apare în statisticile internaţionale drept cel mai mare destinatar al investiţiilor străine directe din Rusia.
Lupta pentru schimbarea acestui model economic reprezintă un test pentru puterea americană la extremităţile neîmblânzite ale sistemului financiar european, unde bogăţia rusească se ciocneşte de organismele de reglementare ale Washingtonului într-un domeniu în care Banca Centrală Europeană are o putere limitată: spălarea de bani.
Mobilizarea americană produce însă iritare atât în lumea politică din Cipru, cât în rândul cetăţenilor simpli, remarcă Wall Street Journal. În Cipru, Moscova este percepută drept o mare putere ale cărei intenţii sunt să apere insula de Turcia. Bancherii consideră chiar că verificările amănunţite ale SUA sunt nedrepte. "Ciprul devine ţintă puţin mai mult pentru că este o ţară mică", susţine directorul Direcţiei pentru Conformare a Bank of Cyprus. "De ce nu se întâmplă acelaşi lucru la Londra sau în Germania?", adaugă el.
În 2013, sistemul bancar al Ciprului a căzut victima crizei economice, iar guvernul s-a adresat UE şi FMI-ului pentru ajutor. Aceste instituţii au obligat un număr mare de deponenţi, inclusiv mulţi ruşi bogaţi, să accepte pierderea unei părţi importante din bani prin transformarea în acţiuni la bănci aproape fără valoare, aşa-numitul bail-in.
În schimbul ajutorului de salvare, Ciprul a a fost de acord să-şi reducă dependenţa de banking-ul offshore, în speţă de ruşi. Măsura însă nu a funcţionat în mare parte pentru că, de fapt, băncile cipriote au ieşit din criză datorită unor puternici acţionari ruşi. "Bail-in-ul a fost o prostie. Au vrut să scape de banii ruseşti, dar au dat băncile ruşilor", subliniază un oficial bancar. (RADOR)
- Handelsblatt: Băncile blochează afacerile IMM-urilor germane cu Iranul, o parte din companii riscând falimentul
Oficial, Berlinul face totul pentru a salva acordul nuclear cu Teheranul. Dar relațiile bancare cu băncile iraniene nu funcționează.
Maas (Heiko Maas, ministrul de Externe al Germaniei) a precizat că guvernul federal, împreună cu UE, Rusia și China, e hotărât să salveze acordul nuclear: "Pentru a menține acordul în viață, sunt necesare soluții concrete pentru a menține canalele de plată deschise și pentru a continua comerțul cu Iranul . Împreună cu partenerii noștri europeni, lucrăm intens pe acest subiect. "
Dar ceea ce a ascuns Maas este că plățile dintre Germania și Iran suferă de mult timp ca urmare a sancțiunilor din partea SUA. "80 până la 85% din toate plățile către Germania sunt respinse", se plânge Helmut Gottlieb, directorul general al sucursalei germane a Bank Melli Iran.
Ambasadorul american la Berlin, Richard Grenell , salută refuzul băncilor: "Din ce în ce mai multe companii germane se supun sancțiunilor SUA împotriva Iranului. Aceasta este decizia corectă ", a spus Grenell ziariștilor de la Handelsblatt.
Potrivit propriilor declarații, unele companii germane de dimensiuni medii sunt chiar amenințate cu falimentul, deoarece transferurile financiare sunt blocate. Acestea au livrat mărfuri în Iran înainte de intrarea în vigoare a sancțiunilor, iar acum nu își mai pot primi banii.
Datorită situației lor dificile, companiile nu doresc să le fie citate numele. Alte companii cu sediul în Germania și având acționari iranieni și conturi la băncile iraniene din Germania spun că nu își mai pot plăti angajații. "Suntem prinși între fronturi", spune reprezentantul unui IMM.
Tranzacțiile financiare cu Iranul au constituit o problemă foarte sensibilădin cauza amenzilor uriașe care pot fi date. Commerzbank a trebuit să plătească din acest motiv o amendă de 1,5 miliarde de dolari în 2015. La fel, banca franceză BNP Paribas a trebuit să plătească 9 miliarde de dolari pentru încălcările sancțiunilor americane.
Frica de sancțiunile SUA face ca băncile mici să fie extrem de prudente- asemenea amenzi ar însemna sfârșitul pentru ele.
Germania, împreună cu UE, Rusia și China, intenționează să respecte acordurile nucleare convenite în 2015 după decenii de negocieri.
Pentru a asigura livrările și plățile se intenționează înființarea unui vehicul financiar special care să permită regularizări de plăți interne și un fel de barter.
- EL PAIS: Bruxelles-ul lansează o ofensivă financiară şi judiciară împotriva derivei autoritariste
Ungaria suferă din cauza unei drastice retrageri de fonduri structurale, iar Polonia începe să se distanţeze de spaţiul Schengen şi de mandatul european de arestare
Bruxelles-ul contraatacă. Ungaria sau Polonia forţează limitele democratice ştiind bine că este aproape imposibil ca Uniunea Europeană să le aplice trişorilor săi autoritari pedeapsa maximă prevăzută în Tratatul european, deoarece acest lucru necesită unanimitatea partenerilor comunitari. Dar impunitatea premierului maghiar Viktor Orbán, sau a polonezului Matheus Morawiecki, se apropie de sfârşit. Instituţiile comunitare deja repetă, explorează și exploatează modalităţi disciplinare mai acceptabile, pentru a dovedi că încălcarea drepturilor fundamentale are un preţ foarte ridicat din punct de vedere financiar, politic şi de prestigiu internaţional. Corupţia din jurul regimului Orban a costat deja Ungaria cea mai mare reducere a fondurilor structurale ale UE în 2016 şi 2017. Şi poziţia Poloniei în zona Schengen a rămas sub semnul întrebării în urma unei decizii a Curţii Europene, care plasează în aşteptare mandatele de arestare emise de judecătorii polonezi, după decizia guvernului belgian şi a Parlamentului European de a ignora dreptul de veto al Varşoviei la intrarea în Europa a unei activiste critice la adresa regimului polonez.
Lovitură după lovitură, fără o mare stridenţă, dar cu o forţă crescândă, Bruxelles-ul înfruntă deriva autoritaristă. Surse comunitare asigură acest ziar că nu este vorba de renunţarea la bomba nucleară a articolului 7 din Tratat (suspendarea votului în Consiliu), o umilire care deja planează acum asupra Budapestei şi a Varşoviei. Dar Comisia pariază în paralel pe o implacabilă aplicare picătură cu picătură a legislaţiei comunitare, care poate transforma guverne precum cele din Ungaria sau Polonia de facto în nişte paria, în văzul întregii opinii publice, în special a celei din respectivele ţări. Întrebarea este dacă răspunsul Bruxelles-ului nu ajunge prea târziu. Lupta Bruxelles-ului cu guvernul ungar şi cel polonez (controlat de ultraconservatorul Jaroslaw Kaczynski) a devenit o cursă contra cronometru, deoarece izbucnirile autoritare, xenofobe şi antidemocratice se multiplică pe scară largă şi potenţialii aliaţi ai lui Orban deja congtrolează mai multe capitale.
"Naţionalişti mărşăluind în Chemnitz [Germania], o campanie anti-Soros din Ungaria sau o retorică în creştere anti-musulmană sau anti-ţigănească sunt doar câteva exemple că avem o problemă", a recunoscut, în această săptămână, comisarul european pentru Justiţie, Věra Jourová. Încălcarea valorilor fundamentale ale UE poate trece de la o excepţie la o regulă dacă Bruxelles-ul nu reuşeşte în noua sa ofensivă. Chiar în această săptămână s-a aflat că în Austria (guvernată de o coaliţie de dreapta şi de extremă dreapta), Ministerul de Interne a fost instruit să restrângă informaţiile la anumite mass-media, inclusiv unul dintre cele mai importante ziare (Der Standard). Şi vineri, Comisia a recunoscut că a cerut explicaţii Romei despre recensământul populaţiei de ţigani, anunţat de ministrul de Interne Matteo Salvini. Guvernul italian a informat Bruxelles-ul că "nu intenţionează să efectueze un recensământ al populaţiei ţigăneşti cu intenţia de a o expulza", a spus Jourova, ca răspuns dat europarlamentarului liberal Beatriz Becerra.
Comisarul european pentru Justiţie avertizează, totuşi, că "Executivul va continua să monitorizeze situaţia din statele membre, inclusiv din Italia, şi este dispus să utilizeze toate mijloacele disponibile în domeniul de aplicare al competenţelor sale, dacă va depista încălcări clare ale legislaţiei europene". Un avertisment care a devenit deja realitate cu Ungaria şi Polonia. Instituţiile UE au lansat, cu privire la aceste două ţări, o serie de lovituri până acum necunoscute. Daunele financiare şi politice ale tacticii comunitare sunt din ce în ce mai evidente. Iar asediul economic şi politic pare chemat să devină modelul de urmat împotriva tentaţiei antidemocratice care pulsează în mai multe capitale europene. Guvernul lui Viktor Orbán a fost primul care a primit o lovitură economică, sub forma retragerii fondurilor structurale, ca urmare a corupţiei. "Programele de fonduri structurale în Ungaria au fost obiectul celei mai mari cifre de corecţie financiară în UE, în 2016 şi 2017", a amintit vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans, enumerând acuzaţiile împotriva lui Orbán, citite pe 11 septembrie, în Parlamentul European.
Numai în 2016, Ungaria a suferit tăierea rapidă a 211 milioane de euro, dublu faţă de Grecia, a doua ţară cea mai afectată, potrivit informaţiilor furnizate în raportul anual al Comisiei. Autorităţile comunitare verifică în mod regulat plata fondurilor şi aproape toate ţările suferă unele corecţii, inclusiv în Spania. Dar în cazul Ungariei a atins o asemenea amploare, încât canalele financiare dintre Bruxelles şi Budapesta au secat, practic, în 2018. În perioada ianuarie-august a acestui an, guvernul ungar a alocat aproape 4,2 miliarde de euro unor proiecte finanţate teoretic de UE. Dar în această perioadă a primit de la Bruxelles numai 563 de milioane de euro, potrivit Ministerului de Finanţe al Ungariei. Diferenţa a deschis un deficit în fluxul de numerar al guvernului ungar, care a atras atenţia analiştilor financiari.
Şi, deşi se aşteaptă sosirea fondurilor europene, suspiciunile Comisiei privind clientelismul în gestionarea fondurilor (cu firmele apropiate de Orban favorizate la licitaţii) şi investigaţiile Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) pot reduce drastic mana comunitară. Péter Virovácz, analist senior la ING din Varşovia, aminteşte că "CE a investigat deja peste 20 de proiecte în Ungaria şi a găsit probleme la 80%". Bruxelles-ul a oferit guvernului ungar posibilitatea de respingere a investigaţiei şi expunere la riscul unei paralizii complete a fondurilor, până când recursul este soluţionat, sau asumarea concluziilor şi plata unei sancţiuni egale cu 10% din elementele puse sub semnul întrebării. Orbán a optat pentru a lua banii, deşi mai puţini, şi a fugi. "Budapesta a acceptat verdictul, care a costat 460 de milioane de euro", a adăugat Virovácz. Presiunea economică poate creşte extinzându-se dincolo de Ungaria.
Din cele 158 de investigaţii în curs de desfăşurare ale OLAF, cu privire la fondurile structurale, aproape jumătate se referă la Ungaria (26), Polonia (24) şi România (20), trei ţări în care fragilitatea statului de drept cauzează din ce în ce mai multă îngrijorare la Bruxelles. Şi în viitorul apropiat, reducerea fondurilor poate fi mult mai rapidă. Surse comunitare subliniază că propunerile pentru următorul cadru bugetar al UE (2021-2027) deja includ un proiect de regulament care va permite "suspendarea, reducerea sau restrângerea" accesului la fonduri în ţările unde este considerată existenţa unei deteriorări grave a independenţei judiciare sau a unor deficienţe în sistemele de control ale cheltuielilor comunitare. Aceleaşi surse amintesc că acest regulament, susţinut de Germania şi Franţa, poate fi aprobat cu o majoritate calificată, ceea ce evită eventualele veto-uri din partea Ungariei sau Poloniei.
Dar reducerea fondurilor nu este singura modalitate disciplinară pe care Comisia a început să o exploateze. Lunea trecută, Bruxelles-ul a solicitat Curţii Europene de Justiţie suspendarea preventivă a reformei Curţii Supreme, aprobată de Parlamentul polonez, pentru că aceasta subminează independenţa judecătorească. Trei zile mai târziu, joi, Curtea Europeană a convenit să organizeze o procedură de urgenţă de consultare în aceeaşi direcţie referitor la Curtea Supremă poloneză în sine, indicând faptul că judecătorii comunitari sunt în favoarea intervenţiei în această chestiune şi rezolvarea ei cât mai curând posibil. Dacă Luxemburgul anulează reforma Curţii Supreme poloneze ar însemna o intervenţie în ordinea juridică a unui stat membru de o asemenea amploare, încât Varşovia, în ciuda insistenţelor vicepreşedintelui Timmermans, a refuzat să confirme dacă se va pune în aplicare hotărârea.
Şocul instituţional, dacă se va produce, ar putea duce, de asemenea, la sancţiuni importante împotriva Poloniei pentru sfidare. "Şi amenzile sau se plătesc, sau sunt deduse din fondurile structurale", şopteşte o sursă de la Bruxelles. Varşovia a început, de asemenea, să se distanţeze de spaţiul judiciar european, una dintre cele mai importante zone de integrare, alături de uniunea monetară (din care nu fac parte Ungaria sau Polonia). Curtea Europeană a decis în iulie anul trecut examinarea foarte atentă a mandatelor europene de arestare şi predare emise de Polonia, pentru a se asigura că acuzatul se va bucura de toate garanţiile judiciare. Şi s-a pronunţat pentru a nu le prelucra, dacă Consiliul UE confirmă aplicarea articolului 7 propus de Comisie. Polonia este ţara din UE cu cel mai mare număr de mandate de arestare (2.390 în 2015, ultimul an pentru care există date, dublu faţă de Franţa şi de patru ori mai mult decât Spania), dar verdictul luxemburghez ameninţă să le transforme într-o hârtie fără valoare.
Poziţia Poloniei în sistemul Schengen a fost, de asemenea, chestionată, sub suspeciunea că foloseşte refuzul vizei pentru a bloca intrarea pe teritoriul european a persoanelor care incomodează guvernul controlat de Jaroslaw Kaczynski. În luna august, Polonia a reuşit (prin Sistemul de Informaţii Schengen sau SIS) ca Belgia să o oprească la aeroportul din Bruxelles şi să o deporteze la Kiev pe Lyudmila Kozlowska, preşedinta Fundaţiei pentru un Dialog Deschis, foarte activă în Ucraina şi Polonia.
Dar miercurea trecută, autorităţile belgiene au ignorat dreptul de veto şi au permis intrarea lui Kozlowska. Un afront, potrivit autorităţilor poloneze, care nu au putut împiedica apariţia inamicei sale în Parlamentul European, într-o audiere organizată de grupul liberal (ALDE). Cuvintele sale ar fi trebuit să provoace stupoare la Varşovia şi reflecţie în alte capitale europene. "UE trebuie să stabilească un mecanism eficient pentru a preveni abuzurile viitoare ale SIS de către guvernele illiberale şi opresive. Trebuie oprită deriva populistă dusă până la autoritarism. Viitorul UE, aşa cum o ştim noi, este în joc", a avertizat Kozlowska.(RADOR)
- LA STAMPA: Ministrul Tria: "UE poate sta liniştită, datoria publică a Italiei va scădea".
Cazul Italia a ajuns la Luxemburg, iar toate privirile sunt aţintite asupra ministrului italian al economiei, Giovanni Tria: ''Le spun colegilor mei să stea liniştiţi - a spus ministrul - iar acum voi încerca să explic şi ce se întâmplă, pentru că datoria publică a Italiei a început să scadă". Numai că puţine persoane par să-l creadă. ''La prima vedere, programele bugetare nu par compatibile cu regulile din Pactul de Stabilitate'' avertizează preşedintele Comisiei, Valdis Dombrovskis. În timp ce colegul său Pierre Moscovici] vede în Documentul de Economie şi Finanţe "o abatere foarte, foarte semnificativă".
Odată încheiată runda de discuţii menite să le explice interlocutorilor săi misterele proiectului de buget 'nerealist' propus de Italia, Tria ar putea reveni la Roma chiar luni seara pentru a stabili detaliile finale ale Documentului de Economie şi Finanţe, care nu a fost încă publicat.
Nordicii sunt alarmaţi
Situaţia italiană? "O observ foarte atent şi, evident, sunt un pic îngrijorat'' admite Petteri Orpo, ministrul de finanţe finlandez. "Regulile sunt valabile pentru toată lumea, adaugă el. Facem cu toţii parte din zona euro şi, prin urmare, este important ca Italia să-şi facă partea" . De aceeaşi părere este şi colegul său olandez, Woypke Hoekstra: «Semnalele pe care le-am primit nu sunt deloc liniştitoare». Ministrul de la Haga încă are speranţe de la ''discuţiile în curs de desfăşurare în Italia", iar în cazul în care nu se va schimba nimic, Bruxelles-ul va trebui să ia măsuri: "Comisia îşi va exprima decizia care va trebui să fie liberă, dar şi echitabilă, în conformitate cu normele pe care le-am convenit cu toţii". După care lansează o invitaţie preventivă executivului UE: în evaluare "va trebui să se ţină seama de interesele Italiei, dar şi de cele ale întregii Uniuni''. Cu alte cuvinte: în cazul în care parametrii nu vor fi îndepliniţi, manevra italiană va fi respinsă, iar guvernul va fi, eventual, sancţionat.
Tema regulilor finanţelor publice duce mereu la un fel de ruptură între nordul şi sudul Europei. Numai că în ceea ce priveşte oprirea ''mişcărilor'' Italiei, par a fi cu toţii de acord. Un alt avertisment soseşte de la vecinii mediteraneeni, confirmând astfel izolarea ţării. ''Regulile există pentru a fi respectate'', spune Edward Scicluna, socialist, ministrul Maltei. "Avem reguli clare, foarte importante, care trebuie respectate de către toate statele deoarece stabilitatea zonei euro depinde de acest lucru'' adaugă Harris Georgiades. "Urmărim cu multă atenţie cazul deoarece o situaţie de instabilitate financiară nu ar aduce beneficii nimănui, Italiei în primul rând» admite ministrul spaniol Nadia Calvino. Iar francezul Le Maire, remintind că "regulile sunt valabile pentru toţi'' răspunde acuzaţiilor Romei privind creşterea deficitului (nominal) decisă de guvernul de la Paris: "Noi în Franţa am redus cheltuielile publice". (RADOR)
