”Suntem în faza finală cu măsurile prudențiale de limitare a gradului de îndatorare. Ele vor fi anunțate într-un orizont nu prea îndepărtat. Am discutat și cu industria și cu alți factori de decizie. Ne gândim la o creștere sănătoasă a creditării, care să fie spre binele consumatorilor. Să-și poată bine evalua posibilitățile de rambursare”, a explicat miercuri Guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Mugur IsarescuFoto: Agerpres

”Nu avem instrumente foarte directe în acest sens. Nu mai putem merge la o bancă să-i spunem să crediteze pe cutare sau pe cutare, să dea mai multe credite persoanelor fizice decât IMM-urilor”, crede Isărescu. Potrivit acestuia, BNR a utilizat asemenea măsuri în 2000-2005, dar ”eram atunci în contratimp. Ni s-a spus că dacă vrem să intrăm în UE să renunțăm la ele. Se spunea că sunt forme indirecte de control de capital. Și știți că una din condițiile de intrare în UE a fost liberalizarea contului de capital”, a mai precizat Isărescu.

Măsurile însă, ”au funcționat așa cum au funcționat...”. BNR nu a putut opri creditul în valută, nici cel în franci elvețieni. ”Dar am fost dați ca exemplu ca fiind unele din primele țări care au încercat încă înainte de criză să introducem aceste măsuri. Dar asta e deja istorie”, își amintește Guvernatorul.

Întâmplător, mai adaugă el, România a rămas în urmă. ”Cehii sunt mult mai avansați față de noi în asemenea măsuri. Noi, care le-am anunțat înaintea crizei, acum suntem codași...”, spune Isărescu.

Potrivit numărului unu de pe Doamnei, măsurile nu trebuie tratate ca fiind restricții, pentru că avem un nivel de intermediere financiare redus. ”Avem suficiente depozite pentru a crește creditarea. Orientarea noastră este să o extindem acolo unde ea se dovedește sănătoasă. Nu mai vrem să trăim momente în care, dacă cineva nu putea da banii înapoi, creditorul să fie considerat un tâlhar care a îndrăznit să dea credite. Ne gândim la un echilibru ca și băncile să aibă o atitudine mai pozitive față de clienții lor. E vorba de un alt tip de supraveghere- de un fel de monitorizare a comportamentului bancar”, conchide Mugur Isărescu.

Context:

După cum HotNews a anunțat, BNR are în vedere reducerea gradului de îndatorare al solicitanților de credite. Plafoanele propuse sunt considerabil mai mici decât cele actuale, cel mai afectat segment fiind cel al creditelor de consum. Bancherii comerciali nu înțeleg foarte bine de ce atâta grabă din partea BNR și așteaptă conferința care va avea loc joi la Banca Națională, când va fi prezentat Raportul privind Stabilitatea, pentru a afla mai multe detalii. Reamintim că recent, o delegație restrânsă de bancheri a participat la o discuție cu viceguvernatorul BNR Liviu Voinea pe această temă, dar dialogul a generat mai multe întrebări decât răspunsuri.

Foarte pe scurt, Banca Națională vrea să tempereze consumul, considerat pe bună dreptate un motor nesustenabil de creștere a economiei într-o țară cum e Romania. Prin urmare, BNR încurajează creditele cu dobândă fixă și pune frână celor de consum (în special celor în valută, cu dobândă variabilă).

  • Pentru primul credit pentru investiții imobiliare contractat în scopul achiziționării unei locuințe ce este/urmează a fi ocupată de debitor, gradul total de îndatorare și fiecare dintre nivelurile aferente creditelor pentru investiții imobiliare sunt cu 5 puncte procentuale mai ridicate față de valorile prezentate în tabel. 

La determinarea nivelului gradului de îndatorare pentru situația unui debitor cu credite acordate/indexate într-o singură monedă, se va aplica:

  • a) nivelul maxim al gradului total de îndatorare și nivelurile maxime pe tipuri de credit, aferente creditelor în lei, în cazul persoanelor acoperite integral la riscul valutar;
  • b) nivelul maxim al gradului total de îndatorare și nivelurile maxime pe tipuri de credit, aferente creditelor în valută, în cazul persoanelor neacoperite integral la riscul valutar.

Nivelul maxim al gradului total de îndatorare în cazul persoanelor care beneficiază atât de credite în lei cât și de credite acordate/indexate în valută nu poate depăși 40%, cu respectarea nivelurilor maxime pe tipuri de credit.

În cazul în care un debitor are credite contractate anterior, la acordarea unui nou credit nivelul maxim al gradului total de îndatorare și nivelurile maxime pe tipuri de credite nu pot depăși valorile din tabel.

Oficiali din BNR vorbeau încă din septembrie 2017 despre posibilitatea limitării gradului de îndatorare, după ce au constat că împrumuturile acordate persoanelor fizice a depasit pragul de semnal, apropiindu-se de pragul de alertă.

Cand se atinge acel prag de alerta, Comitetul European de Risc Sistemic oblig Banca Centrală să ia măsuri prin intermediul Comitetului Macroprudential de Risc Sistemic, cem mai adesea bancherii centrali optând pentru plafonarea gradului de îndatorare.

Măsuri similare au foat luate în acest an de mai toate băncile centrale din Europa.