Financial Times: May promite să pună capăt austerității ● Scandalul celor 200 de miliarde de dolari ● Le Figaro: A cincea Republică nu mai provoacă entuziasm în inimile francezilor ● Frankfurter Allgemeine Zeitung: Organizaţiile migranţilor pledează pentru "Ziua Diversităţii Germane" ● Le Monde: La congresul Partidului Conservator, Boris Johnson atacă planul pentru Brexit al Theresei May ● Bugetul italian: Bruxelles-ul menţine presiunea asupra Romei ● Efimerida ton Syntakon: Acţiunile băncilor greceşti s-au prăbuşit la bursă, în timp ce creditele neperformante sunt marea bătaie de cap a băncilor. Lectură plăcută!

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Financial Times: May promite să pună capăt austerității

Premierul britanic Theresa May a apărut miercuri dansând pe scenă, după care și-a apărat planul privind Brexit, dar a avertizat că ar prefera să părăsească Uniunea Europeană fără a ajunge la un acord decât să accepte împărțirea Marii Britanii.

May, care a fost primită cu ovații după ce a dansat pe scenă melodia Dancing Queen a trupei ABBA, a declarat că este încrezătoare că va putea ajunge la un acord cu UE.

”Nu va fi un al doilea referendum”, a spus ea.

"Marea Britanie nu se teme să iasă din UE fără un acord dacă va fi cazul", a spus May.

”Dar trebuie să fim cinstiți. Ieșirea fără un acord, introducerea unor tarife și controalele costisitoare la frontieră ar reprezenta consecințe neplăcute pentru Marea Britanie și UE.", a adăugat aceasta.

Theresa May i-a îndemnat pe conservatori să se unească într-un "moment crucial" pentru istoria Marii Britanii și a avertizat euroscepticii că riscă să creeze haos politic în Regatul Unit.

Ea a insistat asupra unui viitor mai bun în cazul în care va reuși să își impună la Bruxelles planul ei privind Brexitul și a sugerat că dacă parlamentul va respinge planul ei, rezultatul ar putea fi un nou referendum.

Doamna May a sugerat că epoca austerității se va termina în 2019 odată ce Brexit ar fi implementat. "Poporul britanic trebuie să știe că avem în vizor sfârșitul austerității iar mesajul nostru către națiune, acesta trebuie să fie: că vom răzbi!” a spus ea.

Premierul a mai anunțat că autoritățile locale vor putea să împrumute mai mult pentru a construi mai multe case. ”Locuințele sunt cea mai mare provocare politică a generației noastre", a precizat May, adăugând că până acum regulile fiscale stricte erau cele care opreau consiliile municipale să se îndatoreze.

Guvernul britanic este angajat să elimine deficitul fiscal la mijlocul anilor 2020 și să reducă datoria publică.

Dar decizia de a îngheța taxele pe combustibil pentru al nouălea an consecutiv ar putea costa guvernul circa 800 milioane lire sterline iar eliminarea pragului pentru împrumuturile contractate de autoritățile locale în vederea construcției de locuințe ar mai adăuga un miliard de lire la deficit.

Paul Johnson, director al Institutului de Studii Fiscale, un think-tank britanic, se îndoiește însă de angajamentul dnei May de a pune capăt austerității.

"Totul depinde de ceea ce înțelegi prin austeritate", a spus el. Gemma Tetlow, economist-șef al unui alt think-tank a declarat: Este foarte dificil să vedem cum Theresa May poate livra un sfârșit al austerității fie fără a crește taxele, fie fără a relaxa angajamentul guvernului de a elimina pragul până la care se poate împrumuta".

Alte titluri din FT:

  • Scandalul celor 200 de miliarde de dolari

Cel mai mare scandal privind spălarea banilor nu fusese încă descoperit în august 2015, dar administrația Danske Bank încerca discret să închidă afacerea. Entități rusești și din fostele state sovietice au mobilizat 200 miliarde de euro prin sucursala estoniană a celui mai mare creditor din Danemarca încă de prin 2007, suma reprezentând de aproximativ 10 ori PIB-ul statului baltic.

Apoi, directorii de la Deutsche Bank, cei care gestionau o mare parte din plățile transfrontaliere pentru Danske și care nu erau străini de scandal, le-au spus celor de la Danske că au probleme și că acestea par să se înrăutățească.

Creșteau cazurile de plăți suspecte, posibil legate de infracțiuni. "Doar în trimestrul al doilea din 2015 au fost 16 cazuri legate de astfel de infracțiuni- narcotice, furtul de ID-uri etc.", se menționează în procesul-verbal al întâlnirii dintre managerii de rang înalt ai ambelor bănci, document consultat de Financial Times.

În aceeași perioadă, Deutsche a mai identificat 10 clienți Danske care aveau "comportament suspect". Banca germană și-a încetat relația cu Danske, însă a fost nevoie să treacă alți 3 ani până ca povestea să devină publică și să se afle cum o mică subsidiară a unei bănci europene de talie medie a devenit o conductă pentru un flux enorm de bani din Rusia, Azerbaidjan și Letonia.

Scandalul a dus la demisia directorului executiv Thomas Borgen și a declanșat investigații în cel puțin șase țări. Dar, în ciuda raportului propriu al băncii privind operațiunile, publicat în septembrie, rămân multe necunoscute - de la sursa banilor până la locul în care au ajuns și care sunt daunele suferite de Danske și chiar de Danemarca. .

Problemele Danske au început aproape imediat după ce au cumpărat Sampo Bank, un creditor finlandez, în 2007. Sucursala estoniană reprezentase doar 0,5% din activele celei mai mari bănci din Danemarca, care a fost grav afectată de criza financiară globală. Până în 2008, Sampo - care servea clienților din afara țării baltice, în special celor din Rusia - reprezenta 8% din profitul înainte de impozitare al grupului Danske.

Conducerea băncii de la Copenhaga fusese însă avertizată încă din 2007 de către autoritățile de reglementare estone și chiar de către banca centrală rusă. "Clienții Sampo Bank participă permanent la tranzacții financiare îndoielnice", le-a transmis banca centrală rusă, estimând că acolo se spălau lunar miliarde de ruble.

Responsabil de operațiunile din Estonia a fost (din 2009 până în 2012) domnul Borgen. În 2010, el le spunea celorlalți directori din bancă faptul că nu a "întâlnit nimic care ar putea genera îngrijorare". De la cei 3.300 de clienți pe care îi avea Sampo în 2007, numărul lor a crescut la 6.500.

2013 a fost, din multe puncte de vedere, un an crucial, tranzitându-se peste 32 de miliarde de euro prin conturile estoniene. JPMorgan, care a efectuat tranzacții în dolari pentru Danske în Estonia, alături de Deutsche, a renunțat în iulie să mai facă asemenea tranzacții, invocând ”preocupări” legate de clienții nerezidenți.

"Acest lucru ar fi trebuit să fie un avertisment uriaș, dacă o bancă cum e JP Morgan nu mai vrea să lucreze cu tine", spune o persoană familiarizată cu anchetele.

Echipa de audit intern a Danske a fost trimisă să investigheze operațiunile din Estonia în ianuarie 2014. Totuși, dl Wilkinson sa plâns într-un alt e-mail în aprilie că, în ciuda avertismentelor sale, "niciun cont nu a fost închis".

El a mai precizat că un senior executive i-ar fi spus că "[Danske Bank] nu este poliție" și că "[Danske Bank] nu are nicio obligație de a raporta eventuale conturi bancare false către autorități". În aceeași zi, el a demisionat și a trimis un e-mail la Copenhaga, încheind astfel: "E trist să o spun, dar lucrurile nu stau deloc bine aici!”

În primăvara anului 2017, când ziarul danez Berlingske a publicat o serie de articole, începea să se contureze dimensiunea și amploarea problemelor de la Danske. Banca a fost forțată să lanseze o investigație proprie, recrutând firma Bruun & Hjejle, o companie de avocatură care a mai lucrat pentru bancă în trecut.

Deși s-a stabilit un calendar al evenimentelor care au avut loc, raportul publicat a lăsat o serie de întrebări fără răspuns. Nu se știe încă de unde provin majoritatea sumelor de 200 de miliarde de euro. Raportul menționează trei scandaluri la care banca a fost legată - spălări de bani în Rusia și Azerbaidjan, înșelătorii care au provocat zeci de miliarde de dolari și o posibilă fraudă de 230 miliarde de dolari, descoperită de avocatul Serghei Magnitsky cu puțin înainte de moartea sa într-o celulă dintr-o închisoare rusească în 2009.

La fel de puțin se știe unde au ajuns acei bani după ce au fost retrași din bancă. ”Mulți ar putea fi găsiți în New York și Monaco. Dar Marea Britanie va fi în topul listei", spune autorul unei cărți despre spălarea banilor.

Anchete penale și civile separate sunt în curs de desfășurare atât în ​​Danemarca, cât și în Estonia, în timp ce Regatul Unit, Finlanda și Elveția au deschis propriile investigații.

De asemenea, s-au ridicat întrebări dacă nu cumva Danske a primit un tratament special de la autoritatea de reglementare, care a fost condusă până în luna mai chiar de către fostul director financiar al băncii.

Dezvăluirile vin în cel mai prost moment posibil pentru UE, a cărui lipsă de încredere în lupta contra spălării a fost demonstrată în diferite situații- de la Malta și Cipru până la Letonia și Olanda.

  • Le Figaro: A cincea Republică nu mai provoacă entuziasm în inimile francezilor

Adoptată de opt din zece persoane în 1958, a cincea Republică nu mai provoacă entuziasm în inimile francezilor. Doar 44% dintre aceștia declară că sunt atașați regimului fondat de generalul de Gaulle, potrivit sondajului Odoxa Dentsu Consulting pentru Le Figaro și France Info. O dezamăgire care fusese prevestită încă din 2014, când un sondaj similar arăta că 62% dintre francezi erau în favoarea fondării unei a 6-a Republici.

Republicanii (LR), continuatorii gaullistilor, sunt cei mai credincioși față de regimul actual (68%), în fața celor de la La République en marche (LaREM, 66%). Socialiștii, mult timp ostili celei de-a cincea Republici, s-au convertit: sunt acum majoritar (56%) în favoarea actualei Constituții. Cu mult înaintea simpatizanților lui Jean-Luc Mélenchon (40%) dar și a suporterilor Adunării Naționale (27%)

În ochii francezilor, François Mitterrand și Jacques Chirac reprezintă cei mai buni președinți ai ultimilor patruzeci de ani. Valéry Giscard d'Estaing este pe locul patru, după Nicolas Sarkozy.

De asemenea, 66% dintre francezi consideră că Parlamentul este un actor "util" al celei de-a cincea republici.

O măsură aprobată de majoritatea respondenților este reducerea cu o treime a numărului de parlamentari (84%) și limitarea la treimandate consecutive pentru un ales (84%).

  • FRANKFURTER ALLGEMEINE  ZEITUNG: Organizaţiile migranţilor pledează pentru "Ziua Diversităţii Germane"

Germanii originari din familii de migranţi sunt excluşi de la festivităţile în sprijinul unităţii germane? O să-i vedeţi oricum - mai multe organizaţii s-au reunit şi cer o nouă zi de sărbătoare

Nu trebuie să existe doar o zi a unităţii germane: şi organizaţiilor de migranţi ar trebui să li se ofere o "Zi a diversităţii germane", care să onoreze aspectele pozitive din societatea migranţilor.

"E important ca o asemenea unitate să fie sărbătorită simbolic în fiecare an", se arată într-un apel al asociaţiilor, dat publicităţii miercuri şi răspândit prin diverse cluburi, prin care se cere ca "noile organizaţii germane" să participe la eveniment şi să se pronunţe împotriva rasismului.

Societatea migranţilor are nevoie totodată şi de un act simbolic: recunoaşterea diversităţii din Germania.

De obicei, unitatea germană este văzută doar din perspectiva "purităţii albe", făcându-se totodată o deosebire între vest-germani şi est-germani, se mai arată în acelaşi apel. "Liniuţa" care îi desparte pe germani nu e prea des uitată, iar unitatea germană are deseori "conotaţii rasiste". În ultimii ani, mulţi est-germani se simt chiar stigmatizaţi. Această unitate ar fi neîmplinită dacă asemenea poveşti nu se spun.

Apelul este semnat de o organizaţie a comunităţii turce din Germania, de Consiliul Integrării, o iniţiativă a negrilor din Germania, de Asociaţia Sirienilor Germani şi de comunitatea iraniană.

Notă: În oraşul Cottbus, alianţa germană de extremă-dreaptă Zukunft Heimat (Patria viitorului) a anunţat demonstraţii împotriva "migraţiei ilegale necontrolate", fiind aşteptate şi contrademonstraţii. (RADOR)

  • LE MONDE: La congresul Partidului Conservator, Boris Johnson atacă planul pentru Brexit al Theresei May

Fostul ministru de Externe îmbrăţişează ideea unui eșec al negocierilor cu UE, în timp ce premierul speră încă să le relanseze.

Boris Johnson s-ar vedea premier în locul Theresei May, dar el știe că membrii Partidului Conservator reuniţi pentru un congres la Birmingham sunt prea loiali pentru a agrea loviturile de stat, mai ales pe ultima sută de metri a negocierilor asupra Brexitului. Cu siguranţă, el este suficient de realist pentru a ști că membrii conservatori nu l-ar susține.

Într-un discurs solemn, marți, 2 octombrie, fostul ministru de Externe a criticat "Planul de la Chequers" pentru Brexit al d-nei May, numindu-l "periculos și instabil" şi afirmând că nu corespunde "celor votate de noi". Dar, în felul său, aluziv și plin de umor, el nu a apelat în mod explicit la recurs. Ironizându-l pe eurofilul ministru de Finanțe al UE, Philip Hammond, care a prezis că "Boris" nu va deveni prim-ministru, el a declarat: "Aceasta este singura lui predicţie pe termen lung care se apropie de adevăr".

Dl Johnson nu mai este ministru și și-a pierdut dreptul de a vorbi la tribuna congresului. Dar intervenția sa, într-o sală de 1.500 de locuri la Centrul de Conferințe din Birmingham, fusese pregătită pentru a umbri congresul oficial și a o eclipsa pe Theresa May. Scandalagiul Boris a reușit să-și mobilizeze audiența, militanții stând la coadă ore în şir pentru a nu-i rata discursul, dar, fiind mai serios decât de obicei, el a primit doar nişte aplauze politicoase.

Cu câteva ore înainte de "discursul-eveniment" al d-lui Johnson, Theresa May a contracarat şi a anunţat o reformă a politicii de imigrare post-Brexit. Ameninţând să le acorde europenilor același statut ca și al altor străini în procedurile de imigrare și anunţând încheierea intrării în ţară a muncitorilor străini necalificați (adesea din Europa de Est), premierul a tăiat scurt carta "imigrație" din negocierile cu Bruxelles-ul.

Dar, în plin congres la Birmingham, ea a încercat să-i atragă şi pe cei mai radicali activiști conservatori, tocmai publicul lui Boris Johnson. Pentru prima dată după "decenii", a proclamat May, Marea Britanie Uni va fi o țară care "controlează și alege pe cei pe care vrem să-i aducem aici". Dl. Johnson şi-a făcut o specialitate din atacurile părtinitoare împotriva Theresei May. Cu câteva ore înainte de discursul său, el a fost fotografiat de presă îmbrăcat în nişte pantaloni scurți pe un câmp. O aluzie la afirmaţiile adesea ironice ale d-nei May potrivit cărora lucrul "cel mai ru" pe care l-a făcut în copilărie a fost că a agasat nişte țărani, alergând printr-un câmp de grâu.

"O susţinem pe Theresa May cât de mult putem!", a spus Johnson după o intervenție care, în realitate, a condamnat fără drept de apel concesiile făcute UE de d-na premier și le-a cerut militanților să "arunce la gunoi" "Planul Chequers" propus de Theresa May. Acest proiect, adoptat în iulie de către guvern, prevede menținerea accesului la piața unică pentru bunuri, nu pentru servicii, restricționând în același timp libera circulație a forței de muncă. Ceea ce refuză capitalele europene.

Pentru Boris Johnson, "este timpul să recâștigăm controlul și să operăm o ieșire elegantă, onorabilă și recunoscătoare pentru care țara a votat" și să negociem un "super-acord de comerț liber" de același tip cu cel semnat între UE și Canada. În timp ce May repetă că nu există nicio alternativă la "planul Chequers", chiar dacă a fost respins de UE, dl.Johnson flutură perspectiva unui "no deal"- un eşec al negocierilor soldat cu revenirea barierelor tarifare - ca o posibilă perspectivă.

"Dacă ne înșelăm electoratul, iar planul Chequers este o înșelăciune, acest lucru va exacerba doar sentimentul de neîncredere al alegătorilor", a adăugat el, spunând că doar Partidul pentru Independența Regatului Unit (UKIP, extrema dreaptă) și Partidul Laburist al Jeremy Corbyn ar avea beneficii. Pentru fostul ministru, planul Chequers înseamnă trădarea Brexitului și, în acest caz, "credeţi-mă, oamenii din această țară nu vă vor ierta" , a avertizat el. În ceea ce privește ipoteza unui al doilea referendum, el îl consideră "dezastruos" pentru încrederea opiniei publice în politică.

Invocând valorile tradiționale ale conservatorilor - inițiativa individuală, libera întreprindere, intervenția slabă a statului -, el a asigurat că aceste principii ar face posibilă soluționarea problemelor majore ale țării, cum ar fi locuințele și salariile scăzute. Fără a o viza nominal, el a acuzat-o pe Theresa May, nu doar că pune sub semnul întrebării "oportunitățile" Brexitului, ci că îl "imită" pe Jeremy Corbyn, susținând un anumit grad de intervenție a statului, ea care apără - fără a implementa - prezența angajaților în consiliile de administrație ale companiilor, și a anunțat o plafonare a tarifelor la gaz și energie electrică. (RADOR)

Alte titluri din Le Monde:

  • Bugetul italian: Bruxelles-ul menţine presiunea asupra Romei

Comisia vrea să readucă la raţiune un guvern care, dorind să lase să crească deficitul, o sfidează, fără a provoca însă o criză politică. Un exerciţiu de echilibristică delicat

Invectivele curg; Comisia de la Bruxelles rămane pe poziţii. "Noi trebuie să evităm ca Italia să ceară condiţii speciale, ceea ce ar duce la sfârşitul euro dacă ele ar fi acordate tuturor", avertizase Jean-Claude Juncker, preşedintele instituţiei, luni, 1 octombrie, la patru zile după anunţul unui acord între Mişcarea 5 stele (M5S, "antisistem") şi Liga (extrema dreaptă) urmărind să lase să crească deficitul public italian la 2,4% din PIB între 2019 şi 2021 - departe de 0,8% cât spera Bruxellesul începând de anul viitor.

Răspunsul viceprim-ministrului Matteo Salvini n-a întârziat. "Vorbesc cu persoane treze care nu fac comparaţii nemergând drept", a răspuns el marţi, atacându-l pe dl Juncker în legătură cu pretinsa lui înclinaţie spre băutură.

Comisia ştie că are o mare problemă cu Italia, a treia economie a zonei euro, ţară fondatoare a Uniunii, şi al cărei guvern dă impresia nu numai că nu vrea să respecte regulile pactului de stabilitate şi creştere, dar şi că de fapt caută un conflict cu "Bruxellesul" şi cu "pieţele" financiare, reprezentanţi patentaţi ai "sistemului".

"Deschis la dialog"

Nu se pune totuşi problema adoptării unei poziţii conciliante. Comisarul european pentru economie, Pierre Moscovici, declarase de vineri că în faza actuală bugetul italian pare "în afara regulilor". Colegul lui leton Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte al Comisiei, a întărit ideea marţi explicând că executivul european rămâne "deschis la dialog" cu Italia, subliniind că "ceea ce vedem deocamdată nu pare compatibil cu pactul de stabilitate şi creştere".

Făcând presiuni asupra coaliţiei de la Roma pentru ca proiectul ei de buget pe 2019 să fie revizuit, Comisia urmăreşte cel puţin două obiective şi trimite tot atâtea mesaje actorilor financiari. Ea ţine să fie respectat pactul de stabilitate şi creştere, o lege comună foarte contestată, dar şi considerată singurul instrument de convergenţă a economiilor din zona euro. Ea vrea de asemenea să apere stabilitatea zonei euro, care ar putea suferi de o pierdere de încredere a investitorilor în datoria italiană.

Să aducă la raţiune un guvern care o sfidează fără a provoca o criză politică cu Roma şi împiedicând o criză financiară... Pentru Comisia Juncker, care este totuşi călită în furtuni, manevrarea în cazul Italiei se anunţă excesiv de delicată. (RADOR)

  • Efimerida ton Syntakon: Acţiunile băncilor greceşti s-au prăbuşit la bursă, în timp ce creditele neperformante sunt marea bătaie de cap a băncilor

Sectorul bancar din Grecia a înregistrat miercuri un nou sell off puternic, cea mai mare presiune primind Piraeus Bank şi Eurobank ca urmare a creditelor neperfomante pe care le deţin în portofoliu. La Bursa din Atena, cea mai mare scădere a fost înregistrată miercuri de Piraeus Bank (-27,32% la 1,1920 euro), Eurobank (-17,39% la 0,520 ευρώ), National Bank of Greece (-7,16% la 1,550 euro), precum şi de compania de electricitate DEI (-6,01% la 1,2820 euro).

Goldman Sachs avertizează într-un raport dat publicităţii astăzi că pentru sectorul bancar rămâne limitată capacitatea de a face faţă unui şoc de orice fel (intern sau extern, de natură economică sau politică). În întâlnirile avute de autorii raportului cu reprezentanţi ai băncilor greceşti, aceştia din urmă au vorbit despre planurile de reducere a creditelor neperformante la 15-25% până în 2021 (de la 48% în trimestrul al doilea al anului 2018). De asemenea, într-un raport al HSBC se arată că încrederea investitorilor în băncile greceşti este zdruncinată, iar în luna septembrie capitalizarea băncilor greceşti a scăzut cu 1,6 miliarde de euro. HSBC consideră că pierderile au legătură cu încrederea pieţei în sectorul bancar şi că, deşi sunt de înţeles, aceste pierderi sunt puţin cam exagerate.

Cele patru bănci sistemice greceşti (National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank şi Alpha Bank) au depus în urmă cu câteva zile la Mecanismul Unic de Supraveghere (SSM) al BCE planurile lor de acţiune în vederea reducerii împrumuturilor restante la 50 de miliarde de euro astfel încât procentul lor să se limiteze la 20% din portofoliul total de împrumuturi până în 2021, de la 47% cât este astăzi, adică 88 de miliarde de euro.

Creditele neperformante "durerea de cap" a băncilor greceşti

Despre problemele uriaşe cu care continuă să se confrunte băncile greceşti, în special din cauza creditelor neperformante care produc nesiguranţă în rândul potenţialilor investitori, scrie pe larg şi Handelsblatt. Ziarul german trece în revistă o serie de factori care fac ieşirea Greciei din programul de asistenţă financiară mai dificilă decât preconiza guvernul grec.

Doar în luna septembrie, cele patru bănci sistemice au pierdut peste 25% din valoarea lor bursieră. În ultimele patru luni pierderile lor se situează cumulat la peste 40%. Indicele bancar al Atenei a coborât la cele mai scăzute niveluri din ultimele 32 de luni, scrie Handelsblatt, preluat de Deutsche Welle.

În luna aprilie, băncile greceşti au trecut testul de rezistenţă al BCE, dar riscurile rămân. Având în vedere turbulenţele politice din Italia şi criza monetară din Turcia vecină, "presiunile asupra valorilor obligaţiunilor greceşti" îndepărtează ţara de perspectiva "revenirii pe pieţele de capital".

Ziarul german vorbeşte şi despre necesitatea unei noi recapitalizări a băncilor greceşti care ar putea pune în pericol "plasa" de lichiditate de circa 30 de miliarde de euro, primită de Atena la sfârşitul programului de ajutor financiar. Această plasă de siguranţă este importantă întrucât în următorii 2,5 ani Grecia nu va fi nevoită să recurgă la împrumuturi de pe pieţele financiare.

Handelsblatt mai scrie că procentul creditelor neperformante (NPEs) se situa în luna iunie, potrivit Băncii Centrale a Greciei, la 47,6% din totalul creditelor acordate. Băncile greceşti s-au angajat faţă de BCE să limiteze drastic valoarea şi procentul creditelor neperformante, iar Mecanismul Unic de Supraveghere cere, după câte se pare, ca băncile să accelereze procedura respectivă.

Chiar dacă băncile greceşti dispun de capitaluri suficiente, chiar şi pentru scenariul unei recesiuni, totuşi la sfârşitul lunii august ele au publicat date dezamăgitoare. Ele acordă tot mai puţine împrumuturi şi au şi profituri din ce în ce mai mici. În rândul investitorilor se înteţesc temerile că este posibil ca băncile greceşti să aibă nevoie de injecţii mari de capital, mai scrie Handelsblatt. (RADOR)

Alte titluri din presa de joi, pe scurt:

Printre numeroasele teme de interes pentru jurnaliştii străini, regăsim în presa internaţională şi câteva articole despre dezbaterile care au avut loc în Parlamentul European privitor la starea justiţiei din România.

  • „Executivul european avertizează România să nu slăbească reformele anticorupţie”, titrează New York Times. „Planurile coaliţiei de guvernare conduse de social-democraţi de a restructura sistemul judiciar şi de a schimba legislaţia, cu potenţialul de a dezincrimina mai multe infracţiuni din sfera corupţiei, au atras criticile UE, ale Departamentului de Stat american şi ale magistraţilor români, declanşând totodată proteste de stradă”, aminteşte New York Times.
  •  De la Bruxelles, EUobserver evidenţiază că „vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans a avertizat guvernul României că ar putea ajunge în instanță dacă nu anulează reformele judiciare despre care el afirmă că au subminat lupta anticorupție din țară”. Observatorul european reproduce şi reacţia liderului social-democraţilor de la Bucureşti: „Liviu Dragnea, care nu are voie să devină premier din cauza unei condamnări la închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală, însă este considerat conducătorul de facto al țării, a calificat comentariile lui Timmermans drept ‘brutale'” şi s-a declarat „dezamăgit de această atitudine”.
  • Sub titlul „România acuzată în Parlamentul European de erodarea statului de drept”, agenţia de ştiri Bloomberg conchide că blocul comunitar se află în faţa unei „provocări transpartinice” pe fondul ascensiunii populismului în mai multe ţări între care Ungaria şi Polonia. „Regresul democratic în ţări din UE a ajuns în fruntea agendei politice europene deoarece Bruxelles-ul urmăreşte să menţină valorile fundamentale consacrate în tratatul său”, punctează Bloomberg. Şi îl citează pe prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, îngrijorat de regresele României în domeniul independenţei justiţiei şi „capacităţii de a lupta eficient împotriva corupţiei”, care sunt „pietrele de temelie ale unei Românii puternice în Uniunea Europeană”. Presa reţine şi răspunsul premierului român. Citată de Bloomberg, Viorica Dăncilă „a luat apărarea demersurilor guvernului său în sfera statului de drept, spunând că este deschisă dialogului” şi că „România este o ţară proeuropeană” şi dând totodată asigurări că „ţara nu se va îndepărta de la calea sa europeană”.

Presa britanică îşi concentrează atenţia asupra congresului partidului de guvernământ marcat de disensiuni pe tema Brexit.

  • „Într-un discurs optimist la încheierea conferinţei de la Birmingham, premierul şi-a avertizat colegii că dacă nu o susţin, Brexit-ul s-ar putea destrăma”, reţine The Guardian. Theresa May şi-a făcut intrarea pe podium în pas de dans, pe melodia „Dancing Queen” a formaţiei ABBA, notează acelaşi cotidian de la Londra.
  • Un alt ziar de pe malurile Tamisei, The Times scrie că premierul „s-a angajat să pună capăt austerităţii şi să pompeze bani în serviciile publice, dar numai dacă divizatul Partid Conservator îi susţine planurile referitoare la Brexit”. Iar Financial Times precizează că după Brexit guvernul britanic nu va mai acorda un statut preferenţial imigranţilor veniţi din blocul comunitar. Acelaşi ziar britanic priveşte cu interes la dificultăţile prin care trece în ultima vreme preşedintele francez Macron. „Parisul neagă existenţa unei crize la plecarea celui de-al treilea ministru” din „guvernul extrem de centralizat”, evidenţiază Financial Times.
  • Pe aceeaşi temă, editorialul din Le Monde este de părere că demisia din guvern a ministrului de interne „aruncă din nou puterea executivă în criza repetitivă care o zguduie de două luni”. Citat de Le Figaro, purtătorul de cuvânt al guvernului francez minimalizează însă amploarea crizei guvernamentale şi asigură că în câteva zile va fi numit un succesor. C
  •  Presa de peste ocean are o altă ţintă: New York Times estimează că preşedintele „Trump este implicat în scheme fiscale suspecte” prin care şi-a sporit averea imobiliară de 413 milioane de dolari primită de la tatăl său. Iată şi reacţia liderului de la Casa Albă, redată de Washington Post: „Trump respinge relatarea calificând-o drept un articol de senzaţie plictisitor şi acuză New York Times de ranchiună”. Acelaşi ziar din capitala americană ne informează că „Agenţia fiscală new-yorkeză analizează posibilitatea deschiderii unei verificări” ca urmare a relatărilor apărute în presă despre metodele prin care şi-a construit averea familia preşedintelui, folosind „scheme de evaziune şi fraude fiscale”.(RADOR)