Complicata relație a românilor cu locuința

Vrem să ne luăm cât mai repede casă, dar ratele ne sufocă. Vrem să părăsim casa părintească rapid, dar jumătate din tineri pleacă după 26 de ani. O comparație în 10 grafice cu statele UE

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 4 octombrie 2018, 16:04 Economie | Finanţe & Bănci


Doi din cinci romani platesc o rata de cel putin jumatate din venit pentru apartament
Foto: sxc.hu
Românii, turcii, italienii și spaniolii sunt popoarele europene cu cei mai puțini tineri de sub 21 de ani care pleacă din casa părintească înainte de 21 de ani. Unul din cinci români pleacă la vârsta de peste 26 de ani, iar unul din patru spune că nu s-a mutat încă, deși are peste 26 de ani. Cu toate acestea, dacă îi întrebi când se gândesc să/și cumpere prima proprietate imobliară, o treime dintre tinerii români spun că înainte de a împlini 30 de ani. Iar jumătate dintre ei (pondere în creștere puternică) sunt de părere că statul are o proastă politică în privința spațiului locativ. E drept, stăm mai bine decât turcii, britanicii sau spaniolii, unde pesimismul e mai accentuat.

Am încercat să grupăm totul în 10 grafice, pentru a fi mai ușor înțeleși.

  • 1. Față de 2015, e mai ușor sau mai dificil să îți cumperi o locuință?
Întrebare simplă, veți spune, dar răspunsurile sunt subiective. Fiecare, după cum simte că are sau nu posibilități. Aici părem ușor mai pesimiști decât media europeană. E vorba de salariile mici , de nesiguranța jobului șamd. Graficul cuprinde ponderea repondenților care sunt de părere că da, e mai greu să accesezi acum o locuință.



  • 2. Ce vârstă aveai când te-ai mutat din casa părintească?
Media europeană e 19-21 de ani. În România, 62% dintre tineri o fac peste 21 de ani. Peste un sfert (26%) admit că nu se mutaseră nici la data interviului, deși erau de peste 26 de ani.



Dacă intri în amănunte, poți vedea și cauzele acestei tendințe de prelungire a adolescenței, la urma urmei. Potrivit altor date (Eurostat) tinerii din România părăsesc casa părintească la o vârstă medie de 28 de ani, cu peste doi ani mai târziu decât media europeană.

„Am plecat de acasă la vârsta de 26 de ani, când m-am mutat cu iubita mea de atunci”, spune Marius P., din Satu Mare. Aveam salariul mic, părinții m-au ajutat să strâng un ban până pe la 23 de ani. Apoi am lucrat în Germania în construcții și după doi ani de muncă acolo, am reușit să pun niște bani de avans pentru un credit. Dacă nu plecam, pro­babil aş fi stat şi acum cu părinţii...”, spune Marius.

Statistic, bărbaţii pleacă de lângă părinţi la 30,3 ani în Ro­mâ­nia, în timp ce fe­me­ile reuşesc să se desprindă de familie la vârsta de 25,6 ani, cu aproape cinci ani mai repede.

  • 3. La ce vârstă speri să îți achiziționezi prima locuință?
Aici, românii sunt cei mai optimiști. Sau visători, depinde de care parte a ușii te afli. 27% spun că înainte de 30 de ani. Media europeană a celor care cred că înainte de 30 de ani vei avea posibilitatea de a te muta la casa ta e undeva pe la 9%. Un punct de vedere mult mai realist. Nici luxemburghezii, care au standardul de viață infinit mai sus decât românii, nu speră la așa ceva, într-o proporție atât de ridicată. Or fi având motivele lor, zic...



  • 4. Care ar fi motivele pentru care nu ai putea să îți cumperi o locuință?
Trei din cinci români spun că veniturile. Și nu ai cum să nu le dai dreptate. Asta e situația în toată Europa. Trei sferturi din polonezi admit că salariile lor nu le oferă această șansă. Cehii sunt aproape, iar turcii le suflă cehilor în ceafă din acest punct de vedere.

Pe locul al doilea ca motive sunt prețurile prea ridicate. Dar prețurile vin ca urmare a randez-vous-ului cererii cu oferta. Dacă statul nu încurajează oferta, prețurile rămân într-un interval inaccesibil. Dar să nu anticipăm...




  • 5. Când părinții își ajută copiii să cupere o locuință, fac o investiție bună!
Iar suntem campioni europeni la asemenea idei. 84% dintre noi credem așa ceva, față de mai puțin de jumătate dintre olandezi, care preferă să învețe copilul să înnoate aruncându-l în apă. Turcii și polonezii ne seamănă din acest punct de vedere, în vreme ce Franța și SUA sunt dominate de concepții opuse.



  • 6. La ce vârstă ai cumpărat efectiv prima locuință?
Cei mai mulți români admit că la peste 30 de ani (38%). Cei mai mulți europeni care au cumpărat înainte de 30 de ani sunt cei din Marea Britanie, Olanda și Luxemburg. Plus Australia, dar asta așa, ca să dăm culoare, întrucât australienii nu sunt în UE, nu? :)



  • 7. Dacă ar fi să te muți din casa părintească, ce fel de spațiu locativ ai alege?
Românii spun așa: ori chirie alături de un prieten/ă, ori achiziție, alaturi tot de un prietent/ă. În total, 54%. Cei mai mulți germani ar vrea să închirieze singuri o locuință, austriecii la fel. Spaniolii sunt europenii cei mai numeroși care ar dori (14% dintre ei) să dețină singuri în proprietate o casă. Dar asta e o intenție, nu o certitudine.



  • 8. Când vine vorba despre politicile publice din domeniul imobiliar, țara Dvs este pe drumul cel bun sau dimpotrivă?

Aici, întreaga Europă spune că  autoritățile publice nu fac destul, iar percepția negativă se acutizează. Singura țară oarecum împotriva trendului este Austria. De menționat Regatul Unit, unde premierul May a anunțat acum două zile un amplu program dedicat construcției de locuințe. De urmărit dacă promisiunile ei vor fi și aplicate.

La noi, în loc ca Statul să încurajeze mecanismul utilizat de băncile pentru locuințe (care au fost blocate ani de zile ca urmare a unui control politic al Curții de Conturi), autoritățile se complac în alte bătălii gratuite, care nu oferă nicio gură de oxigen celor care vor să se mute la casele lor. Mai mult, băncile - cele care finanțează sectorul imobiliar- au fost puse la zid ani în șir din motive care țin doar de populism, nu de argumente raționale și credibile. 



  • 9. Cât de dificil e să-ți plătești rata la casă?
Aici stăm bine. Suntem pe locul al treilea. Unu din trei români spun că le e greu, față de turci și italieni, care se plâng mai tare decât noi. Cel mai puțin se plâng luxemburghezii și olandezii. Media europeană e la 25% (noi având 34%).


  • 10. Cât de mare e ponderea ratei în venit?
Nu avem o poziție fiarte confortabilă în Europa din acest punct de vedere. Pe segmentul ”peste jumătate, dar mai puțin de trei sferturi”, suntem cu ponderea cea mai ridicată.  Unul din 9 români confirmă acest lucru.


După cum HotNews a anunțat, BNR are în vedere reducerea gradului de îndatorare al solicitanților de credite. Plafoanele propuse sunt considerabil mai mici decât cele actuale, iar bancherii comerciali nu înțeleg foarte bine de ce atâta grabă din partea BNR. Reamintim că recent, o delegație restrânsă de bancheri a participat la o discuție cu conducerea BNR pe această temă, dar dialogul a generat mai multe întrebări decât răspunsuri.


Teoretic și practic, piața imobiliară din România dă de vreo doi ani semne de supraîncălzire. Pentru achiziția unui apartament de două camere se ia în calcul venitul mediu net lunar, prețul apartamentului trebuind să se încadreze între 5-6 ani de muncă. La un salariu mediu net de 500 de euro, înmulțit cu un coeficient de 1.5 (discutăm de o familie, nu de un singur solicitant), ajungem la 750 de euro lunar, sau de 9.00 de euro anual. Potrivit scenariului de mai sus, 5-6  ani de salariu înseamnă între 45-54.000 de euro pentru un apartament de două camere. Cam acesta ar trebui să fie prețul ”corect” al unui apartament format din două camere. Ori, această valoare este cu mult depășită în marile orașe, confirmând supra-încalzirea pieței.

Bancherii comerciali așteaptă din partea BNR discuții mai aplicate, nu doar propuneri legislative impuse aproape discreționar, deși admit că și alte state europene au în vedere măsuri similare.


Datele din textul de mai sus se bazează pe un survey al ING, publicat aici (link)


Citeste mai multe despre   








3056 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Venitul (Vineri, 5 octombrie 2018, 11:23)

    Toni_Romania [utilizator]

    In Ro cam 80% din romani au venit sub 1500 lei, la preturi de Ue.
    Deci CUM ar putea un tanar cu leafa de 1500 net sa si cumpere de ex. o garsoniera?
    Sau sa dea o chirie la un apt decent?
    Deci DE AIA cam 70% din tineri continua sa locuiasca cu tata si mama.
    Chiar de au job si nu-s "paraziti".


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version