Survey Lipsa temporară de lichidități, supraîndatorarea și neglijența sunt primele 3 cauze pentru care românii nu își plătesc facturile. Al patrulea motiv e pentru că nu vor

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 9 octombrie 2018, 13:57 Economie | Finanţe & Bănci


Lipsa temporara de lichiditati e principalul motiv de neplata a facturilor de catre romani
Foto: sxc.hu
Lipsa temporară de lichidități, supraîndatorarea și neglijența sunt primele 3 cauze pentru care românii nu își achită la timp facturile, se arată în rezultatele unui survey desfășurat în întreaga Europă de către compania EOS KSI. Interesant este că România este țara cu ponderea cea mai mare a românilor care nu plătesc o factură pentru că nu au bani, mai mare (această pondere) decât în Grecia și aproape dublă față de Rusia. Al patrulea motiv pentru care românii nu ăși achită facturile este că nu vor (neplata intenționată).

  • Motive pentru comportamentul de plată defectuos
În ceea ce privește nivelul de creanțe neîncasate, acesta rămâne același ca în 2017, adică de 4%, având un impact negativ asupra economiei din România. În comparație, nivelul mediu de creanțe neîncasate la nivelul Europei de Est este mai mic: 3%.

De asemenea, media plăților întârziate în România anul acesta a ajuns la 22% - cu 1 punct procentual mai puțin decât în 2017. Companiile din România care au participat la acest studiu consideră că principalele motive pentru care clienții B2B (persoane juridice) nu plătesc sunt neîncasarea plăților de la propriii clienți (74%), precum și utilizarea liniilor de credit de la furnizori (66%). În ceea ce îi privește pe clienții B2C (persoane fizice), aceștia întârzie cu plata sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichiditățile (72%) și supraîndatorării (59%).

Vezi mai jos situația pe țări:



Similar cu anul precedent, și în 2018 companiile din Româniase confruntă cu consecințele unui nivel ridicat de neplată sau plata întârziată a facturilor
In 2018 numărul facturilor plătite a rămas la fel ca în 2017. În prezent, 74% dintre facturile emise sunt plătite la timp -situație similară cu anul precedent.

Companiile din România consideră că principala cauză pentru comportamentul de plată defectuos al clienților persoane juridice (B2B) sunt neîncasarea plăților de la propriii clienți (74%), precum și utilizarea liniilor de credit de la furnizori (66%).

În graficul următor aveți motivele invocate de firmele românești pentru neplata facturilor:



  • Consecințe ale comportamentului de plată neadecvat
Din cauza întârzierilor în procesul de plată, companiile respondente din România suferă cel mai mult de pierderi de profit (59%), probleme de cash flow (42%) și dobânzi mai mari (38%).

Chiar și o singură factură neplătită are efecte negative asupra unei companii. Când vorbim însă de sute de mii de facturi neplătite, companiile implicate pot suferi pierderi care,  în unele cazuri, pot să ajungă la milioane de euro. Așa cum arată studiul EOS, din cauza întârzierilor plăților, companiile din România suferă cel mai mult de pierderi de profit (59%), probleme cu fluxul de numerar (42%) și creșterea dobânzilor (38%).

Nu în ultimul rând, 17% dintre companiile din România chestionate au fost total de acord că din cauza plăților întârziate și neplăților s-au simțit vulnerabile și și-au simțit existența amenințată.

În ceea ce privește colaborarea cu furnizorii externi de servicii de management al creanțelor, aproape jumătate din companiile românești își au creanțele gestionate exclusiv sau în colaborare cu furnizori externi. (48% în comparație cu 46% în 2017). În ultimul an, 6% din veniturile companiilor reprezintă rezultatul colaborării cu experții în managementul creanțelor. Cele mai multe companii intervievate au răspuns că folosesc aceste venituri pentru a-și plăti propriile datorii (58%), în timp ce 55% dintre companii investesc acești bani în crearea de noi locuri de muncă și securizarea locurilor de muncă actuale



  • Despre studiu
Studiul,intitulat „Comportamente de plată europene 2018”, a fost realizat de către institutul independent de cercetare a pieţei Kantar TNS Infratest.  În cadrul lui au fost intervievaţi factori de decizie din 3200 de companii din 17 ţări europene cu privire la practicile de plată locale. Studiul își propune să analizeze relațiile dintre comportamentele de plată, termenele de plată și influența lichidităților asupra economiei europene. 


  • Utilizarea eficientă a colectării de creanțe
În Europa de Est mai mult de una din trei companii colaborează cu furnizori externi de management al creanțelor.  În 2018, colaborarea cu experții în managementul creanțelor le-a returnat companiilor aproape 6% din totalul cifrei de afaceri.  

Cele mai multe companii din România folosesc lichiditățile recuperate de specialiștii în managementul creanțelor pentru a-și plăti propriile datorii și facturi (58%), în timp ce 55% dintre companii investesc acești bani în crearea de noi locuri de muncă și securizarea celor existente. Aceasta înseamnă că furnizorii de colectare de creanțe contribuie la stabilitatea locurilor de muncă.
 
„Colectarea de creanțe are, de regulă, o imagine negativă în rândul publicului general. Rolul pe care aceasta îl joacă în economie nu este foarte vizibil. În ciuda acestui fapt, consumatorul beneficiază semnificativ de pe urma sa, deoarece lichiditățile returnate unei companii ca rezultat al colectării de creațe contribuie la creșterea investițiilor sau la crearea de noi locuri de muncă într-o societate,” afirmă Georg Kovacs, Managing Director al EOS KSI Romania. 

  • Tendințe în comportamentul de plată
În ceea ce privește viitorul, companiile din România tind să fie mai optimiste decât erau anul trecut, însă rămân printre cele mai sceptice țări din Europa de Est legat de tendințele în comportamentul de plată al clienților lor. 20% dintre respondenți speră la o îmbunătățire a comportamentului de plată în următorii 2 ani, comparativ cu 16% în 2017.

În ceea ce privește facturile neplătite, nivelul acestora rămâne același ca în 2017–4%, în timp ce nivelul facturilor plătite cu întârziere din acest an a ajuns la 22%, cu 1 punct procentual mai puțin decât în 2017.
  • Despre piața de colectare de creanțe din România
Aceasta a început să se dezvolte în 2003-2004, odată cu creșterea împrumuturilor.
În prezent este alcătuită din aproximativ 10 jucători mari (atât locali, cât și internaționali) și aproximativ 30 de jucători de mărime medie și mică.

Pe lângă jucătorii existenți, își fac simțită prezența câteva fonduri de investiții internaționale mari, care sunt cumpărători activi pe piață.

În anul 2017 piața de colectare de creanțe din România a fost estimată la aprox. 99Mil Euro (aprox. 460.5Mil RON)

În 2017 piața de colectare de creanțe a crescut cu 14% comparativ cu anul precedent, datorită creșterii procesării portofoliilor de creanțe achiziționate.


Citeste mai multe despre   








878 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version