Financial review. Prima pagină a presei străine: Bursa scade, în timp ce Trump acuză FED. Lipsa unui acord va cauza o criză masivă în întreaga Europă. Salariul minim- doar şase din cele 28 de state membre nu îl au. Printre ele, Italia şi nordicii

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 12 octombrie 2018, 5:53 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: Bursa scade, în timp ce Trump acuză Rezerva Federală ● The Guardian: China "legalizează" lagărele pentru un milion de uiguri ● Handelsblatt: De ce șeful FED nu va pleca. Jerome Powell e atât sub presiunea piețelor cât și sub cea a lui Trump ● Les Echos- 110 ani ● The Sun: Oamenii de afaceri germani şi spanioli avertizează că lipsa unui acord (pentru Brexit) va cauza o criză masivă în întreaga Europă ● Il Fatto Quotidiano: Moartea suspectă a jurnalistului Jamal Khashoggi în consulatul ţării sale din Turcia nu are precedent  ● El Correo: Salariul minim- doar şase din cele 28 de state membre nu îl au. Printre ele, Italia şi nordicii. Lectură plăcută!

  • Financial Times: Bursa scade, în timp ce Trump acuză Rezerva Federală



Piețele bursiere globale se îndreaptă spre cea mai rea săptămână din ultimele șase luni,  după ce investitorii, speriați de creșterea ratelor dobânzilor, au vândut acțiuni la nivel global. Președintele Donald Trump a acuzat FED că a luat-o razna.  „Cred că Rezerva Federală greşeşte. Sunt prea prudenţi. Cred că cei de acolo au înnebunit. Ai putea spune, ei bine, este o măsură de securitate financiară care îţi oferă şi o marjă de profit”, spune Donald Trump, preşedintele SUA.

Piața bursieră din SUA a scăzut joi cu 2,1%, aceasta fiind cea mai mare cădere din mandatul președintelui Trump.
Vânzarea de acțiuni a fost declanșată de turbulențele de pe piața obligațiunilor. Datele economice solide din economia SUA și un ton din ce în ce mai optimist din partea oficialilor Fed au făcut ca investitorii să-și reevalueze perspectivele investiționale în cazul unor noi creșteri ale ratelor dobânzilor, împingând randamentul obligațiunilor Trezoreriei SUA la 3,26% .

Dl. Trump a petrecut mult timp în ultimele 24 de ore criticând înăsprirea politicii monetare a FED iar într-o întâlnire din Biroul Oval și-a declarat ”dezamăgirea” față de Jay Powell, președintele băncii centrale, precizând însă că nu se gândește să-l înlăture.

"Aș vrea ca Fed să nu fie atât de agresiv, deoarece cred că fac o mare greșeală", a spus el.

Datele privind inflația din septembrie din SUA au provocat o îngrijorare temporară cum că Fed ar putea crește într-un ritm mai rapid dobânzile.

Larry Kudlow, șeful Consiliului Economic Național al Casei Albe, a încercat să mai calmeze tensiunile din piață, spunând că relațiie comerciale americano-chineze sunt într-o fază de relaxare, oficialii americani și chinezi discutând despre posibilitatea ca dl Trump și omologul său chinez, Xi Jinping, să se întâlnească la meetingul G20 de luna viitoare din Argentina. Dar, a adăugat el, China nu a acceptat încă solicitările Statelor Unite pentru a pune capăt războiului comercial.

"Cred că este mai bine să spunem lucrurilor pe nume decât să tăcem”, a declarat Kudlow pentru CNBC. "Până acum, răspunsul lor a fost nesatisfăcător. Europa împărtășește opinia noastră. Japonia împărtășește punctul nostru de vedere. Canada împărtășește punctul nostru de vedere. Deci, vom vedea cum evoluează lucrurile”, a mai spus acesta.

  • The Guardian: China "legalizează" lagărele pentru un milion de uiguri





În regiunea Xinjiang legea a fost revizuită pentru a permite existenţa "centrelor de educare" a "oamenilor influenţaţi de extremism"

Regiunea din nord-vestul extrem al Chinei, Xinjiang a legalizat retroactiv folosirea lagărelor unde sunt închişi aproximativ un milion de musulmani. Pe fondul criticilor internaţionale persistente, autorităţile chineze au revizuit legea astfel încât să permită oficial guvernului local să folosească "centrele de educare şi instruire" pentru a încarcera "oameni influenţaţi de extremism".

Autorităţile chineze neagă existenţa lagărelor, dar spun că infractorii de mică anvergură sunt trimişi în "centre de instruire" vocaţionale. Foşti deţinuţi din aceste tabere concentraţionare spun că au fost siliţi să denunţe Islamul şi să jure devotament Partidului Comunist, în aceste locuri pe care ei le numesc tabere de îndoctrinare politică.

"Este o justificare retrospectivă a arestărilor în masă de uiguri, kazahi şi alte minorităţi musulmane din Xinjiang", spune James Leibold, analist la departamentul de politici etnice chineze de la Universitatea La Trobe din Melbourne. "Este o nouă formă de reeducare fără precedent şi nu are o bază realmente legală şi eu cred că ei se zbat în încercarea de a crea o bază legală pentru această politică".

Amendamentele date publicităţii marţi arată că agenţiile guvernamentale de la nivelul provincial şi superior "pot înfiinţa centre de educaţie şi instruire în meserii, organizaţii de transformare educaţională şi departamente de management pentru a-i transforma pe oamenii influenţaţi de extremism prin educaţie".

Printr-o nouă clauză, centrele sunt îndrumate să predea limba mandarină şi să asigure învăţământ ocupaţional şi legal precum şi "educaţie ideologică, de reabilitare psihologică şi corecţie comportamentală". O altă clauză nouă interzice "refuzul bunurilor publice de felul radioului şi televiziunii". Presa de stat chineză include deseori programe în care sunt elogiate evoluţiile din Xinjiang şi este promovată viziunea guvernului de stabilitate pe acest teritoriu.
Noile reguli includ interdicţia comportamentului care "subminează implementarea" politicilor de planificare familială a Chinei care restricţionează numărul membrilor unei familii. Anul trecut, autorităţile au anulat excepţia care permitea uigurilor şi altor minorităţi etnice să aibă mai mulţi copii decât compatrioţii lor chinezi han.

"La modul general, este clar că aceasta întăreşte baza legală pentru acel gen de reeducare care în esenţă este recunoscut de stat... ceea ce sugerează că statul este hotărât să continue actuala campanie", a spus Adrian Zenz, cercetător care se concentrează asupra situaţiei din Xinjiang.
Legea iniţială anunţată în 2017 interzicea purtarea vălului, "discursul şi comportamentul extremist" şi refuzul de a asculta emisiunile radio şi tv.

Beijingul încearcă de mai multe decenii să reprime năzuinţele de independenţă din Xinjiang, alimentate parţial de frustrarea creată de influxul de migranţi din rândul majorităţii han din China. Autorităţile spun că extremiştii de aici au legături cu grupuri teroriste străine, dar prezintă dovezi puţine în sprijinul acestei afirmaţii.
Membri ai minorităţilor uigură, kazahă şi ai altor minorităţi musulmane care trăiesc în străinătate spun că ei nu pot lua legătura cu rudele lor din China, iar autorităţile îi plasează pe copiii separaţi de părinţii lor arestaţi sau plecaţi în străinătate în zeci de orfelinate de stat din provincia Xinjiang.

Leibold spune că modificările legislative reprezintă o încercare de a devia criticile internaţionale. China este supusă unor presiuni sporite din partea SUA şi a UE, după ce o comisie a ONU i-a pus pe diplomaţii chinezi, în august, în faţa relatărilor despre detenţii arbitrare şi măsuri drastice de securitate îndreptate împotriva musulmanilor. China va fi supusă unei proceduri de revizuire în cadrul Consiliului ONU pentru drepturile omului, în noiembrie.

"Indiferent cum vor decurge aceste revizuiri, eu cred în continuare că practica arestării coercitive a uigurilor şi altor minoritari etnici musulmani din Xinjiang în "centre de educare prin transformare" încalcă nu doar legile Chinei, ci şi normele legale internaţionale împotriva privării de libertate extrajudiciare", spune Leibold. (RADOR)

  • Handelsblatt: De ce șeful FED nu va pleca. Jerome Powell se află atât sub presiunea piețelor cât și a lui Trump, dar nu va demisiona






Și-a atras critici feorce din partea președintelui american Donald Trump. Această săptămână a fost un adevărat test de stress pentru președintele US Federal Reserve, Jay Powell. Miercuri, indicele bursier american S & P 500 a reculat cu peste 3%.  Într-un interviu acordat canalului său de televiziune preferat, Fox Tv, președintele american a declarat joi că nu îl va pune pe liber pe șeful FED, ceea ce nu sună foarte liniștitor.

Powell însuși a declanșat turbulențele din piață, cel puțin parțial. Comentariile sale optimiste săptămâna trecută cu privire la economia "în foarte bună stare" a Statelor Unite și sugestia că ratele dobânzilor vor continuă să crească, au provocat neliniște în piețe. De atunci, aceleași piețe ăși caută noul punct de echilibru.

Șeful Fed a surprins de mai multe ori cu asemenea comentarii foarte optimiste. În primăvară, un politician european declara: "El ne spune practic că economia merge bine. Doar că eu aș spune-o pe un ton mai exhilibrat, pentru ca piețele să nu tragă concluzii greșite. "

De fapt, de la preluarea mandatului său (la începutul lunii februarie), Powell a schimbat stilul de comunicare al Fed . În loc de fraze minuțios împodobite, el utilizează fraze seci, aducând mai degrabă cu un manager decât cu un profesor. Acum, el se confruntă pentru prima dată cu reacția piețelor la discursul său.

Powell și-a câștigat reputația printre economiști prin analizele sale inteligente, dar e cunoscut și ca fiind un om ambițios. Un economist l-a întrebat cu mult timp înainte de a se discuta despre numirea lui la Banca Centrală: "Dle Powell, ați vrea să deveniți șeful FED?" El a stat o secundă, după care a zis simplu și direct: "Da!".

În plan politic, Powell este un susținător al republicanilor, deci al partidului de guvernământ. Asta l-a și adus în funcție, Trump fiind nemulțumit de politica monetară dusă de predecesorul său, Janet Yellen.  Powell este considerat însă un republican moderat, nu ca un fan al lui Trump.

"Powell nu va accepta presiunea guvernanților de a relaxa politica monetară", e de părere Peter Hooper, economistul al Deutsche Bank.

Powell, care are 65 de ani și trei copii, spre deosebire de predecesorul său și majoritatea celorlalți bancheri centrali, nu estede formație economist, ci avocat. Înainte de FED, el a activat în sectorul privat dar și în administrație. Din 1984 până în 1990 a fost la banca de investiții Dillon Read și apoi -timp de trei ani - în Ministerul de Finanțe.

Ulterior a revenit în banking, iar din 2010 până în 2012 a fost membru al Centrului de politici Bipartisan, un institut pentru consultanță politică. Cariera l-a și îmbogățit- averea lui este estimată la peste 100 de milioane de dolari. Este probabil unul dintre cei mai bogați bancheri centrali din lume.

  • Les Echos- 110 ani




Cotidianul francez face 110 ani, ocazie cu care iese cu o ediție specială de 56 de pagini, în care găsim editoriale semnate de Allain Juppe, Matteo Renzi, Jean-Claude Juncker, care abordează teme generoase: ”Care va fi influența Franței în lume în următorii 20 de ani?”, ”Cum va arăta lumea în 2038?” și altele.

Mai găsim de asemenea subiecte la zi, vizând modificările din sistemul fiscal.Deși Guvernul anunță unele reduceri de taxe, ele se transformă în creșteri pentru anumite segmente de populație. Prețul țigărilor va crește din martie 2019 cu 50 de eurocenți pe pachet, mai anunță ziarul francez.
  • Christine Lagarde: Statele ar trebui să utilizeze ”toate instrumentele”pentru a rezista consecinţelor unor ieşiri de capital


Prezentă la reuniunea anuală a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale, care se desfăşoară săptămâna aceasta la Bali, Indonezia, Christine Lagarde a explicat că aceste ieşiri de capital sunt inevitabile deoarece lumea se pregăteşte pentru impactul războiului comercial şi al înăspririi politicii monetare de către marile bănci centrale.

Şeful FMI a recomandat mai multă flexibilitate în gestionarea fluxurilor de capital, adăugând că unele pieţe emergente, inclusiv ţări din sud-estul Asiei, au fost reticente în a intensifica astfel de controale, sperând că ele ar trebui folosite doar în circumstanţe excepţionale.

De asemenea, Christine Lagarde a avertizat că disputa comercială dintre SUA şi China ar putea afecta alte părţi ale economiei globale.

Escaladarea tensiunilor comerciale "va avea un impact negativ asupra economiei mondiale ... şi va afecta acele ţări numite "martori inocenţi", care nu sunt ţinta războiului comercial dar se întâmplă să facă parte din lanţurile de aprovizionare sau furnizează materii prime. Recomandăm cu tărie reducerea tensiunilor şi cooperarea astfel încât sistemul comercial global să fie mai solid, corect şi să stimuleze avansul economiei", a afirmat oficialul Fondului Monetar Internaţional

  • The Sun: Oamenii de afaceri germani şi spanioli avertizează că lipsa unui acord (pentru Brexit) va cauza o criză masivă în întreaga Europă





BDI, cel mai mare grup industrial din Germania şi şeful turismului din Spania au fost şocaţi de rezultatele unui nou studiu privind impactul economic al plecării haotice a Marii Britanii din UE

Companiile germane şi spaniole au făcut presiuni asupra Bruxelles-ului pentru a face compromisuri, după ce au avertizat că lipsa unui acord pentru Brexit ar declanşa o "criză masivă" în întreaga Europă. Liderii industriilor de la Berlin şi Madrid au cerut o rezolvare în două săptămâni, în timp ce capitalele devin agitate din cauza impactului economic al unui haos. Cel mai mare grup industrial din Germania, BDI, a intervenit după ce un studiu-bombă a arătat care ar fi lovitura dură asupra economiei ţării, dacă nu va exista un acord. Şi şeful turismului spaniol din Marea Britanie a spus că un astfel de scenariu ar fi un "dezastru" pentru destinaţiile populare de vacanţă, cauzând pierderi semnificative de locuri de muncă. Şeful BDI Joachim Lang a declarat: "Următorul summit UE de peste două săptămâni trebuie să aducă un progres în discuţii. În caz contrar, Europa este în pericol de a aluneca într-un Brexit dezordonat. Rezultatul ar fi o criză masivă".

Avertismentul său a fost reluat de Javier Pinanes, şeful biroului de turism spaniol de la Londra, care a declarat că o ieşire haotică ar fi o "problemă foarte mare" pentru Madrid. El a avertizat că britanicii vor evita ţările UE, în favoarea altor destinaţii de vacanţă dacă vor exista probleme cu zborurile şi cu vizele. Despre lipsa unui acord pentru Brexit, el a spus: "Ar avea un impact foarte mare. Pentru Spania este decisiv. Marea Britanie este piaţa noastră principală. Avem o mulţime de legături între cele mai importante oraşe din Marea Britanie şi cele mai importante oraşe şi destinaţii din Spania. Ar fi un dezastru".

Între timp, un nou raport a concluzionat că exporturile UE în Marea Britanie ar putea scădea cu 50% dacă nu va exista nicio înţelegere. Institutul economic IW de la Köln a declarat că volumul comerţului german cu Marea Britanie ar putea scădea cu 57%, iar industria automobilelor iconice ar fi cea mai grav afectată. Şi Spania ar putea fi afectată încă mai grav, vânzările către Marea Britanie prăbuşindu-se la doar 40% din nivelurile pre-Brexit. Belgia, Grecia, Portugalia, România, Franţa, Malta, Slovacia, Cipru şi Irlanda şi-ar vedea, de asemenea, exporturile lor în Regatul Unit înjumătăţite sau mai rău.

Între timp, vânzările din Marea Britanie pe continent ar putea scădea cu aproximativ 47% în comparaţie cu status quo-ul, se afirmă în raport. Autorul Markus Jung a spus: "Un Brexit dur, mai ales dacă apare brusc, ca urmare a unui colaps al negocierilor, va fi asociat cu costuri considerabile. Acest lucru este valabil în sensul situaţiei de pierdere pentru ambele părţi, în special pentru Marea Britanie şi Germania". El a adăugat: "Acest scenariu de groază ar trebui să împingă factorii de decizie politică la o acţiune constructivă". Negociatorii britanici au intrat într-o serie de discuţii intense, cunoscute sub numele de "tunelul", înaintea summit-ului de săptămâna viitoare. Adjunctul lui Jean-Claude Juncker, Martin Selmayr, i-a informat ieri pe eurocracţii seniori despre planurile blocului privind lipsa unui acord. Purtătorul de cuvânt a spus că oficialul german de top a subliniat "importanţa pentru toate părţile interesate de a se pregăti pentru toate rezultatele, la toate nivelurile". (RADOR)

  • Il Fatto Quotidiano: Moartea suspectă a jurnalistului Jamal Khashoggi în consulatul ţării sale din Turcia nu are precedent




"L-au tăiat cu un ferăstrău", ar fi declarat doi funcţionari din cadrul serviciilor de securitate turceşti pentru "New York Times". "Toate invenţii, noi nu avem niciun amestec", au răspuns autorităţile saudite. "Dacă este viu, arătaţi-l", atacă preşedintele turc Erdoğan.

Din 2 octombrie, când a intrat în consulatul ţării sale de la Istanbul, jurnalistul şi disidentul saudit, Jamal Khashoggi, nu a mai fost văzut. Nici viu, nici mort. "A ieşit imediat", spun saudiţii. "Ca să fie omorât în casa consulului", atacă turcii.
Zvonurile despre o crimă planificată, comandată de liderii regatului saudit, sunt tot mai multe. Au fost difuzate imagini cu o echipă sosită special la Istanbul pentru a comite crima: 15 persoane, inclusiv un medic legist.

Autorităţile saudite apelează frecvent la măsuri drastice pentru a reprima disensiunile din ţară şi, în trecut, au ordonatt şi arestarea mai multor disidenţi în străinătate.
Dar dispariţia forţată, iar acum suspiciunea de asasinat, asupra unui conaţional de-al lor în incinta unui consulat ar fi un fapt fără precedent: o adevărată execuţie extra-judiciară, care ar semăna panică printre apărătorii drepturilor omului şi printre disidenţii saudiţi aflaţi peste tot în lume.

Deşi nu are jurisdicţie în privinţa a ceea ce se întâmplă în interiorul unui consulat, Turcia trebuie să clarifice ce s-a întâmplat într-un sediu diplomatic pe care îl găzduieşte pe teritoriul său, fie şi intrând acolo pentu o percheziţie.
Arabia Saudită trebuie să răspundă pentru ceea ce i s-a întâmplat cetăţeanului său şi poate că aliaţii săi au făcut asta. Şi pentru că veni vorba despre aliaţi, miercuri seara, cotidianul israelian "Ha'aretz" a avansat suspiciunea că serviciile secrete ale SUA ar şti că saudiţii îl vânau pe Khashoggi.

Dacă în ambele ţări ar exista o presă independentă şi liberă să desfăşoare anchete jurnalistice, probabil că am şti deja adevărul.

Miercuri, 10 octombrie, Jamal Khashoggi şi logodnica sa, Hatice Cengiz, ar fi trebuit să se căsătorească. El a mers la consulat pentru a cere aprobarea căsătoriei.(RADOR)

El Correo: Salariul minim- doar şase din cele 28 de state membre nu îl au. Printre ele, Italia şi nordicii



Guvernul lui Pedro Sánchez şi Podemos au convenit să ridice salariul minim interprofesional (SMI) de la 735 la 900 de euro pe lună. Dincolo de faptul că şi-ar putea îndeplini promisiunile, ceva destul de improbabil, având în vedere fragmentarea care există în Congres, decizia, de o amploare populară (pentru unii, chiar şi populişti), derivă din Europa. Cum este în UE? Există? Da, în 22 din cele 28 de state membre, şi în ceea ce priveşte sumele, gama este foarte largă. Acestea oscilează de la 1.999 de euro în Luxemburg, la 261 în Bulgaria, potrivit ultimelor date Eurostat din 2018.

Dezbaterea nu se termină niciodată în Europa. Ar trebui să fie un salariu minim? Dacă da, cât de mare? În prezent, doar şase ţări nu îl au: Italia, Austria, Cipru, Finlanda, Danemarca şi Suedia. De fapt, nordicii, oglinda pe care toată lumea o citează, nu îl au, ceea ce dă mult de gândit. În plus, atunci când cifrele sunt analizate, este mult mai bine înţeles Europa cu două viteze. Deoarece UE, pe hârtie, este un proiect comun al valorilor şi idealurilor, dar când vorbim despre bani, lucrurile se schimbă. Există nivelul de trai al Luxemburgului şi al Bulgariei. Două lumi, acelaşi club.

Cifrele agenţiei statistice comunitare plasează Spania pe teren neutru, în mijlocul tabelului. 858 de euro pe lună (Eurostat face calculul la 12 plăţi; dar în Spania sunt 14, prin urmare, sunt 735 euro de fapt) situează Spania pe locul opt în UE, conducând un bloc în care se află şi Slovenia (842) Malta (747), Grecia (683) şi Portugalia (676). Liga Campionilor este de aproximativ şapte state: Luxemburg (1.999), Irlanda (1.613), Olanda (1.594), Belgia (1.562), Germania (1.498), Franţa (1.498) şi Marea Britanie (1.464).

Acest lucru înseamnă că a lucra în aceste ţări este un fel de paradis pentru a avea mai mulţi bani pe care să îi cheltuieşti? Da şi nu. Ai mai mulţi bani, este adevărat, dar poţi cumpăra mai puţine lucruri decât în ţările cu un salariu minim mult mai scăzut. Deoarece a bea o cafea la Paris sau a cumpăra un săptămânal la Bruxelles este o misiune cu risc ridicat.Toate acestea fără a ţine seama de taxele mari plătite. Şi, pentru a cheltui din cutie, trebuie mai întâi să o umpli. La coadă se află ţările mici din est, ultimele ajunse în club. Acest ultim bloc este condus de Estonia (500), urmată de Polonia (480), Slovacia (480), Croaţia (466), Ungaria (418), Republica Cehă (469), Lituania (400), Letonia (430), România (407) şi Bulgaria (261). (RADOR)


Citeste mai multe despre   









2652 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Vreau să emigrez în Bugearia... (Vineri, 12 octombrie 2018, 10:02)

    Spiky [utilizator]

    Cine are consulat? Este vorba de Bugeacul ucrainean? A obținut independența? Ce drapel are Bugearia? Este în Europa (bănuiesc că da)? În Uniunea Europeană? Bănuiesc că da.... Trăiască Bugearia liberă (de datorii)!!!
    • +1 (1 vot)    
      hihihi (Vineri, 12 octombrie 2018, 16:09)

      ..13 [utilizator] i-a raspuns lui Spiky

      Porniti cu dreptul si mai intai inregistrati masina acolo - pentru mai multe detalii si consultanta apelati la dansa cu Fondurile evropene si, temporar, este foarte ocupata cu educatia in ultima vreme...

      dupe sa nu regretati decizia - unii au platit cu viata


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version