Financial review Prima pagină a presei străine: Impas în discuțiile privind Brexit. Aproape toate marile bănci europene au fost deja sancționate pentru spălare de bani. Jair Bolsonaro sau exodul din Brazilia. CSU masacrat

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 15 octombrie 2018, 6:17 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: Impas în discuțiile privind Brexit. ● The Independent: Potrivit unui sondaj, numai 4% dintre alegători vor ca după Brexit Regatul Unit să aibă o relaţie "rece şi distantă" cu UE  ●  Les Echos: Jair Bolsonaro sau exodul din Brazilia ●  Le Point: Alegeri în Bavaria: CSU masacrat ● Le Figaro: Maduro acuză Administrația Trump că "vrea să-l asasineze" ● Le Vif: Aproape toate marile bănci europene au fost deja sancționate pentru spălare de bani ● Il Messaggero: Draghi: "Sunt optimist faţă de o soluţie de compromis asupra manevrei fiscale". Lectură plăcută!
  • Financial Times: Impas în discuțiile privind Brexit



Doamna May l-a trimis la Bruxelles pe domnul Dominic Raab, ministrul secretar de stat responsabil cu Brexitul, pentru a transmite că actualele condiții vizând ieșirea Marii Britanii din UE nu vor fi semnate la reuniunea Consiliului European de miercuri, la care va participa premierul Theresa May. 

Dl Raab s-a întors acasă după discuții tensionate cu Michel Barnier, negociatorul șef al UE, discuții care au durat doar o oră. Potrivit discuțiilor, nu vor exista alte întâlniri înaintea summitului de miercuri, ceea ce înrăutățește speranțele într-un Brexit lin.

Liderii UE ar putea trage concluzia că nu există progrese suficiente care să justifice organizarea unui summit special în luna noiembrie.

Într-o declarație oficială comună a d-lor Raab și Barnier se menționa că, în ciuda "progreselor reale într-o serie de domenii-cheie", au rămas "probleme nerezolvate". Marea Britanie rămâne  ”angajată” să facă progrese la summitul de miercuri al UE.

După întâlnire, dl Barnier a spus că "în ciuda eforturilor intense, unele chestiuni cheie rămân încă nerezolvate".

”Ne-am întâlnit azi cu @DominicRaab şi echipa de negociatori a Regatului Unit. În ciuda unor eforturi intense, unele probleme-cheie sunt încă deschise, inclusiv mecanismul de protecţie pentru Republica Irlanda/Irlanda de Nord, pentru evitarea unei frontiere dure", a scris Barnier într-un mesaj în reţeaua Twitter.

De asemenea, UE a anulat întâlnirea prevăzută a avea loc luni a comisiilor care pregătesc discuțiile liderilor UE pe tema Brexitului.

Cel mai dificil aspect al negocierilor este legat de granița irlandeză, Michel Barnier, insistând ca Londra să accepte controale comerciale în Irlanda de Nord. Michel Barnier pledează pentru soluţionarea problemei vamale prin instituirea controalelor între Irlanda de Nord şi restul Marii Britanii.

Ambasadorii UE au fost informați că întâlnirea dlui Raab cu dl Barnier nu a decurs în cele mai bune condiții.

Un diplomat de rang înalt a afirmat că asemenea negocieri sunt dificile și au întotdeauna suișuri și coborâșuri. Un altul a sugerat că i s-ar putea cere chiar doamnei May să viziteze Bruxellesul pentru a ”împinge” negocierile mai departe.

UE a avertizat Londra că summitul care va avea loc în această săptămână va fi un "moment al adevărului" pentru negocieri, unde liderii vor decide dacă s-au făcut suficiente progrese în discuții, progrese care să justifice organizarea summitului special în noiembrie.

  • The Independent: Potrivit unui sondaj, numai 4% dintre alegători vor ca după Brexit Regatul Unit să aibă o relaţie "rece şi distantă" cu UE



 Noi presiuni pentru Theresa May, având în vedere că, potrivit sondajului, alegătorii vor un acord care să menţină Regatul Unit în relaţii strânse cu UE

Potrivit unui nou sondaj, doar o mică parte dintre alegători doresc ca, după Brexit, Regatul Unit să aibă o relaţie "distantă" faţă de UE, ceea ce va spori presiunile asupra Theresei May pentru a ajunge la un acord cu Bruxelles-ul.

Sondajul YouGov, efectuat la comanda celor de la Fabian Society, a constatat că numai 4% din populaţie doreşte o asemenea relaţie în cazul în care nu se va ajunge la niciun acord pe tema Brexitului. Prin contrast, 87% dintre alegători vor ca premierul să negocieze un acord care să dea asigurări că relaţiile viitoare cu UE vor fi "apropiate şi calde" sau "practice şi neutre".
Votul reflectă opoziţia populaţiei faţă de o eventuală absenţă a acordului, care ar face ca Marea Britanie să iasă din acest bloc şi să revină la reglementările Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
Sondajul survine cu câteva săptămâni înainte ca guvernul să ajungă la un acord cu Bruxelles-ul. Se pare că dna May ar avea imposibila misiune de a găsi un acord care să fie acceptat atât de UE, cât şi de parlamentarii propriului partid.

În cursul acestei săptămâni, Partidul Democrat Unionist (DUP) a anunţat cât se poate de clar că va respinge acordul - şi eventual, bugetul pe această lună - dacă premierul este de acord cu noi controale asupra circulaţiei şi asupra produselor care circulă între Irlanda de Nord şi în restul Regatului Unit.

Rebelii conservatori eurosceptici afirmă că cel puţin 40 de parlamentari sunt gata să voteze împotriva planurilor dnei May, dar este de aşteptat ca şi laburiştii să se pronunţe în mare parte împotriva acordului.

Joi seara, premierul i-a informat pe miniştrii cabinetului în legătură cu noile modificări aduse propunerilor pe tema controlului vamal, ea sperând ca aceste propuneri să deblocheze negocierile.
Sondajul a apărut într-un nou raport al Fabian Society, intitulat "Dincolo de Brexit". Potrivit sondajului, 51% dintre alegători vor ca relaţiile cu UE să fie "practice şi neutre", în vreme ce 36% vor unul care să faciliteze nişte relaţii "apropiate şi calde". Numai 4% dintre ei doresc o relaţie "rece şi distantă".

Sondajul constată totodată că, în opinia populaţiei, principala prioritate trebuie să o constituie controlul migraţiei şi încetarea suveranităţii Bruxelles-ului asupra legislaţiei din Regatul Unit. Majoritatea alegătorilor continuă să creadă că ieşirea din UE ar avea rezultate pozitive în privinţa ambelor aspecte.
Totuşi, mulţi alegători ar dori să existe posibilitatea ca Regatul Unit să revină ulterior în organizaţie. 45% dintre ei au declarat că vor ca acest lucru să rămână o posibilitate, comparativ cu cei 41% care s-au pronunţat împotrivă.

Andrew Harrop, secretarul general de la Fabian Society, a declarat: "Politicienii care vor ca Marea Britanie să fi rămas în UE trebuie totuşi să se gândească la un plan pentru viitorul nostru în afara organizaţiei. Acest raport stabileşte tehnica negocierilor şi ridică un semn de întrebare cu privire la ţara pe care dorim să o avem şi la modul în care ar trebui să colaborăm cu UE. Doar 4% dintre britanici doresc nişte relaţii reci şi distante cu Europa, aşa că politicienii laburişti trebuie să dovedească faptul că există o alternativă la divorţul dur dorit de susţinătorii Brexitului". (RADOR)

  • Les Echos: Jair Bolsonaro sau exodul din Brazilia



Les Echos deschide ediția de luni cu articole legate de impasul privind Brexitul, de depășirea pregului de 1.000 de miliarde de euro al încasărilor bugetare, despre cazul Kashoggi care a provocat izolarea regimului de la Riyad, fix înaintea unei mari conferințe (despre care a scris sâmbătă și Financial Times....În pagina 13 am găsit un editorial interesant. Îl redau mai jos.

Candidatul din dreapta este pe punctul de a lua puterea în Brazilia. După China, India, Rusia și Turcia, puterea economică dominantă a Americii Latine se îndreaptă spre un regim autoritar .

China, Rusia, Turcia, India iar mâine Brazilia. Din punctul de vedere al demografiei, al puterii militare sau a celei economice, majoritatea "giganților" planetei sunt acum conduse de oameni puternici sau care se pretind a fi astfel. Este ca și cum, în fața complexității crescânde a lumii, singurul răspuns simplificator a fost concentrarea puterii în mâinile unei singure persoane.

Vladimir Putin, Xi Jinping, Recep Tayyip Erdogan, Narendra Modi, iar acum - dacă nu cumva toate sondajele și analiștii se înșeală-  Jair Bolsonaro în Brazilia. În toamna anului 2018, cea mai mare țară sud-americană, care concentrează jumătate din resursele continentului, se va alătura cercului tot mai mare al regimurilor autoritare sau democrațiilor illiberale.

În ultimul deceniu, violența din Brazilia - 60 000 de decese în 2017 - a curmat mai multe vieți decât războiul civil din Siria. Îmi amintesc răspunsul portarului hotelului la care eram cazat în inima zonei rezidențiale din São Paulo, pe care l-am întrebat dacă m-aș putea plimba puțin după cină: "Desigur. Puteți face o sută de metri spre stânga sau o sută la dreapta”, a spus. La început am crezut că glumește. Nu glumea, din păcate. 

În octombrie 2018, insecuritatea crescândă, explozia corupției vor deschide larg porțile puterii lui Bolsonaro. Lipsit de carisma, candidatul PT (Partidul Muncitoresc), Fernando Haddad, pur și simplu nu poate face față unei lupte electorale cu Bolsonaro. Prietenii mei brazilieni sunt în șoc. Unii chiar intenționează să părăsească o țară profund schimbată de mai mulți ani.

Să se lase conduși și reprezentat în întreaga lume de către un om care este un amestec exploziv de Trump și Rodrigo Duterte (președintele filipinez)  este pur și simplu de nesuportat. Cu toate acestea, ei nu se întreabă ce au făcut pentru a merita un astfel de destin. Știu prea bine.Nu demult, Brazilia nu a fost doar o țară a viitorului, ci o țară a unui prezent care se înfăptuia sub ochii lor. Un sociolog înțelept și moderat, președintele Fernando Henrique Cardoso, a pus țara pe calea cea bună. Apoi a venit Lula, un sindicalist violent care a introdus justiția socială.

Astăzi, realitatea latino-americană e mai fragmentată cat oricând între un scenariu al hiperinflației de tip venezuelean și un centrism extrem.

Brazilia se prezenta adesea ca Statele Unite ale Americii Latine. Nu asta se și întâmplă acum? Nu e Jair Bolsonaro un Donald Trump? În urmă cu 30 de ani, lumina părea să se întoarcă treptat în Europa Centrală și de Est. Astăzi, asistăm la un fenomen invers. Umbra se extinde asupra lumii, traversează oceanele și civilizațiile, unificând continentele într-o cultură comună a furiei și a fricii. Atingând acum și Brazilia.


  •   Le Point: Alegeri în Bavaria: CSU masacrat




 În Bavaria, partidul ar urma să sufere o înfrângere istorică ce nu va repara relațiile dintre ministrul-președinte al regiunii și șeful partidului

Cei doi duc un război surd de luni de zile în cadrul aceluiași partid. De o parte Horst Seehofer, 69 de ani, șeful partidului și ministru de interne în guvernul Merkel. Este reprezentantul intereselor Bavariei la Berlin. Și celălalt, Markus Söder, de 51 ani, ministru președinte al Bavariei. El domnește la München peste această regiune mitică, una din cele mai prospere din Germania. Două roluri complementare și doi oameni care, dacă totul s-ar fi desfășurat normal, ar fi trebuit să lucreze mână în mână pentru a asigura un nou triumf al partidului lor la alegerile de duminică.
Dușmănia dintre cei doi nu este nouă. Rivalitatea lor nu este un secret pentru nimeni. După pierderile suferite de CSU la alegerile federale anul trecut, Horst Seehofer este obligat să-și cedeze fotoliul de ministru-președinte al landului lui Markus Söder. El are impresia că a fost dat afară. Relația dintre cei doi nu a făcut decât să se deterioreze de atunci.
Astăzi, CSU este în cea mai proastă situație. Cutremurul care se pregătește de luni de zile ar urma să aibă loc duminică seara. Dacă e să credem sondajele, acest partid în situație de cvasi-monopol în regiune ar urma să piardă majoritatea absolută la care este abonat cu un mic intermezzo – între 2008 și 2013 – de la crearea partidului. Rămâne de văzut cine va fi răspunzător pentru această debandadă istorică. Cei doi baroni bavarezi se acuză unul pe altul.

Supralicitare

Horst Seehofer se străduie să amintească că alegerile regionale se decid pe chestiuni regionale. Markus Söder dimpotrivă, amintește sănătatea economiei regiunii sale, aflată în vârful noilor tehnologii și solid ancorată în tradițiile sale, bere și pantaloni scurți de piele. El estimează dimpotrivă că dacă CDU este slăbit, de vină este politica dusă la Berlin și în special atitudinea ministrului de interne. De când a intrat în guvern pe ușa din față, Horst Seehofer nu încetează să destabilizeze marea coaliție CDU/CSU/SPD, deja foarte fragilă.

Pentru a se asigura de loialitatea micii sale surori bavareze, Angela Merkel i-a cedat lui Horst Seehofer superportofoliul de la Interne, răspunzător, între altele, de problema migranților. O decizie care a fost dureroasă, a mărturisit cancelarul, de obicei foarte discretă. De atunci, Horst Seehofer nu încetează s-o atace: declarând că “islamul nu face parte din Germania”, în timp ce Angela Merkel susține contrariul, cerând o înăsprire sensibilă a politicii migratorii. Timp de săptămâni, “cearta privind azilul” face să se clatine GroKo. Social-democrații amenință de mai multe ori că vor părăsi guvernul. Angela Merkel este obligată să meargă să cerșească o soluție de compromis vecinilor săi europeni pentru a-l calma pe ministrul ei și a salva Uniunea CDU și CSU.
Dar Horst Seehofer nu renunță. El devine ținta presei liberale. Șefii secțiilor locale ale CSU arată nemulțumirea membrilor lor. Aceștia s-au săturat de acest ministru încăpățânat care aduce daune partidului lor. O mare majoritate a creștin-democraților dorește plecarea șefului lor. De altfel, strategia lui a lingușirii nu mai este eficientă. El, care speră să-i ralieze pe alegătorii seduși de populiștii din AfD, produce efectul invers. CSU se prăbușește în sondaje. În primăvară, mai putea spera la 40% din voturi. În ajunul alegerilor de duminică, se află abia la 33% din intențiile de vot. Un anumit număr de alegători catolici, pentru care a vota cu CSU era un automatism, încep dintr-o dată să voteze cu Verzii sau cu Liberalii. Linia dură adoptată de Seehofer în problema migranților este incompatibilă cu credința lor, spun ei.

Crucifixuri inutile

La Munchen, Markus Söder, care va suporta consecințele, este furios. Trebuie spus totuși că ministrul-președinte al Bavariei nu a stat inactiv în a readuce alegătorii seduși de extrema dreaptă. Pentru a aminti tradiția creștină a Bavariei, el face obligatorie atârnarea unui crucifix la vedere în holul de intrare al clădirilor publice din regiune declanșând o polemică națională. O strategie care, nici ea, nu a dat rezultate, se pare.

Ce se va întâmplă după alegeri: Markus Söder va profita de acest rezultat catastrofal anunțat pentru a grăbi plecarea lui Horst Seehofer la Berlin și din fruntea partidului? Horst Seehofer nu are intenția să se dea învins. “Avem amândoi o mare responsabilitate pentru regiunea noastră și pentru țara noastră”, susține Horst Seehofer care asigură că va fi reales șef al partidului în toamna 2019 și că mai are o sarcină de îndeplinit ca ministru de interne la Berlin. Afirmații care, se spune la Munchen, au darul de a-l scoate din țâțâni pe rivalul lui, Söder. (RADOR)


  •   Le Figaro: Maduro acuză Administrația Trump că "vrea să-l asasineze"



 Washingtonul a acuzat guvernul de la Caracas că a fost implicat în moartea în închisoare a opozantului venezuelean Fernando Alban.

Acuzația a fost făcută după ce Washingtonul afirmase cu o zi înainte că guvernul de la Caracas este implicat în moartea opozantului venezuelean Fernando Alban. Președintele venezuelean Nicolas Maduro a declarat joi că Statele Unite încearcă să-l asasineze. Într-un interviu televizat, liderul socialist susține că administrația Trump i-a cerut Columbiei să-l asasineze. "Ei au ordonat de la Casa Albă ca Maduro să fie ucis", a declarat el, fără să ofere detalii sau să furnizeze dovezi care să-i susțină afirmaţia. Niciun comentariu nu a fost făcut de către Casa Albă.

Președintele Maduro acuză cu regularitate Statele Unite de manipularea opoziției țării sale pentru a obține plecarea sa. În septembrie, în timpul uneia dintre aceste escaladări verbale între lideri, Donald Trump le-a spus jurnaliștilor, pe marginea Adunării Generale a ONU, că Nicolas Maduro ar putea fi "răsturnat foarte repede" dacă "militarii vor decide să o facă" și a afirmat a doua zi că" toate opțiunile sunt pe masă cu privire la Venezuela". Caracasul a acuzat Washingtonul că îndeamnă la o "insurecție militară". Șeful statului venezuelean a lăsat să planeze îndoiala cu privire la participarea sa, susţinând că se teme că va fi asasinat dacă se va duce la New York.

Potrivit detractorilor lui Maduro, aceste acuzații nefondate împotriva națiunilor străine au ca scop să le impute acestora criza din Venezuela. În luna august, Maduro a anunțat că a scăpat de o tentativă de asasinat în timpul unui discurs susţinut în timpul unei parade militare. Șeful statului socialist a spus că este vorba despre un complot care implică Columbia și Statele Unite. Luna trecută, el a acuzat Columbia, Chile si Mexic că ajută "teroriştii" care au încercat să-l omoare. Treizeci de persoane au fost arestate în legătură cu acest caz. Printre ei, Fernando Alban, de 52 de ani, care a fost reţinut vineri. El a murit după ce s-ar fi aruncat de la o fereastră situată la etajul 10 al clădirii închisorii în care se afla, potrivit puterii.

Acest deces, considerat "suspect" de către comunitatea internațională, a stârnit numeroase reacții și solicitări de investigații independente, de la ONU la Uniunea Europeană până la Organizația Statelor Americane. (RADOR).


  • Le Vif: Aproape toate marile bănci europene au fost deja sancționate pentru spălare de bani




 Optsprezece dintre cele mai importante 20 de bănci din Europa au fost deja condamnate pentru infracțiuni în materie de luptă împotriva spălării de bani în ultimul deceniu, potrivit raportului unei firme britanice de consultanță transmise AFP, joi.

"Spălarea de bani este o problemă pan-europeană, cu 90% dintre cele mai mari bănci de pe continent care au fost sancționate pentru infracțiuni", a declarat compania FortyTwo, specializată în probleme de conformitate financiară. Zece cele mai mari bănci europene - British HSBC, Barclays, Lloyds, BNP Paribas, Crédit Agricole, Société Générale și BPCE, Deutsche Bank, spaniola Santander și olandeza ING - au fost condamnate de autoritățile împotriva spălării banilor, reaminteşte acest raport.

"Multe dintre aceste condamnări au avut loc în ultimii ani, indicând faptul că spălarea de bani a devenit ceva obișnuit", susţine raportul, adăugând că recentele crize recente care au afectat ING, banca daneză Danske Bank și Deutsche Bank "au întărit această impresie, demonstrând că nicio bancă, indiferent de mărimea ea, nu este imună la sancțiuni".

În Marea Britanie, unde primele cinci bănci (HSBC, Barclays, Lloyds, RBS și Standard Chartered) au fost amendate, spălarea banilor se ridică acum la 150 miliarde de lire sterline (171,6 miliarde de euro) pe an, potrivit lui Donald Toon, unul dintre directorii de la National Crime Agency (NCA), agenția anti-criminalitate din Regatul Unit.

De la începutul anului, numeroase scandaluri legate de spălarea banilor au afectat băncile europene. Cel mai recent, este cel care a afectat, în luna septembrie, prima bancă daneză Danske Bank, prin filiala sa estoniană, unde ar fi tranzitat câteva zeci de miliarde de euro - bani murdari - între 2007 și 2015.

Ca răspuns, la începutul lunii octombrie, miniștrii de Finanțe din UE s-au angajat să îmbunătățească normele UE de combatere a spălării banilor, inclusiv prin consolidarea competențelor autorității europene de reglementare bancară. Autoritatea Bancară Europeană (ABE), înființată în 2010, Entitatea al cărei sediu se va muta anul viitor de la Londra la Paris, ar putea vedea asista la o creștere a resurselor sale pentru a asigura o unică supraveghere mai eficientă în lupta împotriva spălării banilor (RADOR)

  •   Il Messaggero: Draghi: "Sunt optimist faţă de o soluţie de compromis asupra manevrei fiscale"


Preşedintele BCE, Mario Draghi, se declară încrezător că se va găsi o soluţie de compromis cu privire la manevra fiscală italiană.
"Sunt încrezător că toate părţile vor ajunge la un compromis în privinţa manevrei fiscale şi financiare", care este obiectul atenţiei din partea liderilor de la Bruxelles şi a instituţiilor internaţionale, a spus Draghi. "Ştim că sunt proceduri stabilite şi acceptate de toţi, au existat devieri: nu este pentru prima dată şi nu va fi nici ultima", a adăugat şeful BCE, invitând să nu se facă o dramă pentru aceste devieri. "Aşa cum am spus, trebuie să se renunţe la tonurile ridicate şi sunt optimist că se va ajunge la un compromis", a continuat preşedintele băncii central.

"Cred că trebuie să se renunţe la tonurile ridicate", mai întâi de toate. Apoi, "trebuie să aşteptăm faptele. Trebuie să aşteptăm să vedem cum se va realiza mai exact această manevră", a insistat Draghi, în conferinţa de presă finală a BCE în cadrul întâlnirilor anuale ale Fondului Monetar Internaţional şi Banca Mondială în Bali, Indonezia.

Draghi a respins, apoi, acuzaţiile de creştere a spread-ului asupra titlurilor de stat italiene pentru terminarea achiziţiilor BCE până la sfârşitul anului. Şeful BCE a observat că "pieţele financiare nu au reacţionat la anunţul sfârşitului "quantitative easing" (QE), făcut încă din iunie. "Ceea ce se întâmplă azi este legat de Italia şi, prin urmare, nu există nicio contagiere, este o chestiune locală". Draghi a amintit şi cazul Greciei: bondurile sale, care nu pot fi cumpărate de BCE, au suferit "până de curând o reducere de diferenţial" cu cele italiene. (RADOR)


Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1538 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by