Autoritățile au început în mod oficial, de anul trecut, cu un nou model de creștere economică bazată pe mărirea salariilor. Aceasta a pornit din zona publică, iar privatul a fost nevoit să se conformeze. Totuși, mare parte dintre specialiștii în economie, atât români cât și străini, nu sunt de acord cu acest model, pentru că duce la scăderea productivității, inflație, efecte negative pe exportul net și investiții. Aceste efecte le vedem și astăzi. Cu alte cuvinte, este o strategie care te ajută pe termen scurt, dar creează dezechilibre pe termen lung.

S-au creat dezechilibreFoto: Pixabay

Foarte pe scurt:

  • Studii: Există un efect pozitiv al acestei strategii în ceea ce privește consumul, dar pot fi efecte negative în exportul net și investiții
  • Cristian Socol, profesor și strateg economic al Guvernului, spunea recent că va continua implementarea strategiei wageledgrowth în următorii ani după 2018
  • Ionuț Dumitru: Deteriorează competitivitatea și perspectivele de creștere economică. Vorbim despre o creștere economică sustenabilă, nu de foc de paie.
  • Dacă creșterile de salarii sunt nesustenabile se vor întoarce împotriva ta ca un bumerang
  • O parte din creșterile salariale au mers către bunurile din import, au creat inflație
  • Deficitul de cont curent a urcat
  • Investițiile străine directe au scăzut
  • Codirlașu (CFA România): În lipsa unei creșteri echivalente de productivitate, care să conducă la majorarea ofertei interne, echilibrul dintre cerere și ofertă s-a reglat prin creșterea prețului (inflație) și/sau majorarea deficitului comercial

Economia României a crescut mult anul trecut, iar anul acesta ar putea înregistra peste 4%, Comisia Națională de Prognoză vede 5,5%. Avem una dintre cele mai mari rate de creștere din UE, iar autoritățile se laudă cu asta cu fiecare ocazie care se ivește.

Când ne uităm la creșterea economică, trebuie să vedem de unde vine aceasta. Să luăm ca exemplu anul trecut. Creșterea economică a fost de 6,9%. De unde a venit ea, putem vedea în acest grafic.

Grafic realizat pe baza datelor INS

Exportul net a avut o contribuție negativă de 0,8%

O privire mai în detaliu, pe consum, ne spune că cea mai mare parte a creșterii a venit de la populație – 6,2%. Administrațiile publice au avut o contribuție de 0,2%.

Dacă ne uităm la formarea PIB-ului total, de peste 858,3 miliarde lei, vedem că peste trei sferturi reprezintă consumul. Cheltuielile populației sunt de 61,8%. Investițiile reprezintă 22,6%, variația stocurilor – 1,8%, iar exportul net este, bineînțeles, negativ, din cauza importurilor.

Ce avem în prima jumătate din acest an nu diferă prea mult de anul trecut, doar că s-a redus creșterea economică. De unde? Consumul populației nu a putut avea aceeași creștere ca în primul semestru din 2017 (atunci a avut o contribuție de 7,4% la creștere, iar în S1 2018 de 5,4%), dar a avut o contribuție la fel de importantă la creșterea PIB. Măririle salariale din acest an nu s-au mai putut vedea în aceeași măsură în majorarea PIB-ului real.

Cu alte cuvinte, e ca și cum anul trecut am stat în fotoliu la TV, am mâncat și băut sucuri acidulate cu mult zahăr, iar anul acesta simt că nu mai suport atâta grăsime și zahăr, m-am îngrășat și am o senzație de "înțepare în inimă" din când în când. Mai mult, nu fac nimic pentru asta, ci îmi continui stilul de viață.

Politică bazată pe salarii pentru a creștere economia sau așa-numita wage-led growth

O cercetare a lui Engelbert Stockhammer, profesor de economie la Universitatea Kingston din Marea Britanie, publicată în Social Europe, descria wage-led growth ca o strategie echitabilă pentru recuperare, care arată faptul că o creștere a salariilor poate sprijini cererea prin cheltuielile de consum ce pot duce la creșterea productivității. Mai departe, cresc investițiile și productivitatea induse de economie în zona forței de muncă datorită de schimbărilor tehnologice. Nu o recomandă pe termen lung și nu este suficientă pentru stabilizarea economiei.

Alte studii arată, de asemenea, că este o politică bună dacă există o stagnare economică, de aceea se folosește în cazul recuperării. Un efect pozitiv al creșterii salariilor este că poate forța firmele să implementeze mai multă tehnologie, dar să renunțe la unii angajați sau să-i folosească dacă se extinde compania. Revoluția industrială a avut loc în Anglia datorită salariilor mari, conform unei lucrări a lui Robert Allen din 2009.

Într-o lucrare a Bhaduri, Marglin (1990), există un efect pozitiv al acestei strategii în ceea ce privește consumul, dar pot fi efecte negative în exportul net și investiții, dar magnitudinea acestor efecte depinde de cadrul instituțional. Dacă efectul total este negativ este numit wage-led.

Viziunea Guvernului

La începutul acestui an, profesorul Cristian Socol, strateg economic al Guvernului, spunea în Ziarul Financiar, că România poate să atingă 6,1% creștere economică dacă miza va fi pusă pe investiții, atât publice cât și private.

„Pe partea de utilizare, anul 2018 va fi anul investiţiilor. Se va atinge 6,1% rată de creştere economică în 2018, doar dacă miza va fi pusă pe investiţii – atât publice cât şi private”, spunea Socol.

Referindu-se la anul trecut, când creșterea economică a fost de 6,9%, el preciza:

„Anul 2017 va consemna o rată de creştere economică cuprinsă în intervalul 7,1-7,4%. (...) Stimulate de programele guvernamentale şi accelerarea absorbţiei de fonduri europene, investiţiile (formarea brută de capital fix) vor creşte cu 7,9% în 2018 faţă de 2017, în creştere faţă de 3% anul trecut. Consumul va putea creşte cu 6,3% având în vedere continuarea strategiei wage led growth, dar îşi va tempera contribuţia la rata de creştere a PIB real”.

În luna mai, în Adevărul, a publicat un material cu titlul "#wageledgrowth. Creșterea care nu sărăcește."

El a spus că va continua implementarea strategiei wageledgrowth în următorii ani după 2018.

Potrivit acestuia, strategia se referă la un pachet de politici de creștere a veniturilor ce presupune mărirea ponderii alocate remunerării forței de muncă din beneficiile creșterii economice și alocarea uor surse consistente pentru prestațiile sociale, pentru ca nimeni să nu fie lăsat în urmă.

Cristian Socol nu a dorit să facă precizări pe această temă invocând motive medicale.

Dacă e o soluție bună, de ce nu o folosesc toate Guvernele?

„Dacă ar exista vreo soluție magică prin care să crească salariile și nivelul de trai și asta să fie soluția pentru a asigura creștere economică - cam asta spune wage-led growth, să crești salariile care să stimuleze creșterea economică, care este cea mai plăcută soluție posibilă - cred că toate țările din lume ar aplica. Dacă ai putea să ai creștere economică (sustenabilă n.r.) crescând salariile nu cred că un Guvern nu ar face lucrul acesta. Știm cu toții că nu poți să faci lucrul acesta”, a declarat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, pentru HotNews.ro.

Potrivit acestuia, salariul trebuie să fie rezultatul unei performanțe economice pentru că altfel creșterile sunt nesustenabile.

„Dacă crești salariile mai mult decât poate să ducă economia nu știu dacă ajungi undeva. În niciun caz nu stimulează creșterea economică. Ba dimpotrivă, deteriorează competitivitatea și perspectivele de creștere economică. Vorbim despre o creștere economică sustenabilă, nu de foc de paie. Discutăm de o creștere care să poată fi susținută pe un orizont mai lung de timp, nu un stimulent care să se stingă foarte rapid”, a precizat președintele Consiliului Fiscal.

El este de părere că poți folosi strategia pe termen scurt, dar nu poate să fie o politică de stimulare pe termen mediu - lung.

„Nu poți să crești salariile atâta timp cât ai justificare sau susținere la nivel de productivitate care să-ți dea sustenabilitate acelei creșteri. Altfel, dacă creșterile de salarii sunt nesustenabile, se întoarce împotriva ta ca un bumerang. Îți deteriorează competitivitatea și în loc să ajute creșterea economică pe termen mediu și lung, are un efect nefavorabil asupra creșterii pe termen mediu și lung”, a precizat Dumitru.

Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în sectorul bugetar, spune el, pentru că de fapt de acolo au venit, creșterile cele mai mari de salarii sunt în sectorul bugetar.

„Suntem deja la un decalaj sector public – sector privat la maxime istorice. Diferența între ceea ce se plătește în sectorul public ca salariu mediu și ce se plătește în privat este foarte mare. Niciodată nu a fost mai mare ca acum. Factura de salarii în sectorul bugetar este la maxim istoric. Anul acesta o să avem undeva la 9,5% din PIB. Înainte de criză atinsesem un nivel în jur de 9,3-9,4% din PIB. Nu cred că mai avem spațiu de a utiliza această pârghie de creștere a salariilor în condițiile în care bugetul este sub presiune și structura cheltuielilor bugetare este una nefavorabilă creșterii economice pe termen mediu și lung. Compoziția cheltuielilor bugetare în ultimii ani s-a schimbat puternic în favoarea cheltuielilor sociale și în defavoarea cheltuielilor din investiții. Din perspectiva structurii cheltuielilor bugetare avem o structură mai nefavorabilă creșterii economice pe termen mediu și lung”, a explicat Ionuț Dumitru.

Unde a dus această politică în România?

Creșterile salariale din sectorul public au îmbogățit celelalte țări. Așa cum menționam mai sus, creșterea economică s-a bazat pe consumul realizat în urma creșterilor salariale și a contextului economic pozitiv internațional. Această creștere economică nu a prea îmbogățit România, ci mai mult partenerii externi, în special cei europeni. Cum? Prin comerț. 75% din comerțul României este cu țările membre UE. Creșterile salariale au mers în importuri, în principal. Trebuie menționat faptul că mărirea salariilor în sectorul public a pus presiune pe cei din privat care, la rândul lor, au fost nevoiți să aplice astfel de măsuri, mai ales în condițiile deficitului de pe piața forței de muncă.

Sursa: INS

Datele privind comerțul internațional vorbesc de la sine. Importurile au urcat mult mai mult decât exporturile, iar deficitul comercial s-a adâncit.

În primele opt luni luni din acest an exporturile au crescut cu 9,7%, iar importurile cu 10,4%. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada ianuarie-august 2018 a fost de 8,978 miliarde euro, mai mare cu 1,105 miliarde euro decât cel înregistrat în perioada similară din 2017.

Anul trecut, creșterea a fost mult mai mare. Exporturile şi importurile au crescut cu 9,1%, respectiv cu 12,2%, comparativ cu anul 2016.

Ce mai vedem anul acesta. A crescut deficitul contului curent al balanței de plăți, potrivit datelor Bă ncii Naționale a României, cu 37,8%, la 5,83 miliarde euro, în primele opt luni din acest an, în special din cauza comerțului.

În teorie, ar fi trebuit ca această strategie, wage-led growth, să ducă la investiții mari și mai multe. Tot datele BNR arată că în primele opt luni au scăzut investițiile străine directe cu 3%, la 2,86 miliarde euro. Datele ONRC arată o scădere a numărului de investitori străini care vin în țară. Numărul noilor firme care intră pe piața românească se află la jumătate față de acum 10 ani. Vezi mai multe aici

Investițiile publice par că stagnează de câteva luni, dacă ne uităm la execuția bugetară și este posibil ca anul să se încheie cu o scădere în această zonă.

Ce a făcut creșterea salariilor

Adrian Codirlașu, președinte CFA România, spune, într-o lucrare pentru AAFBR, referindu-se la Balassa-Samuelson, că economia este împărțită în două sectoare economice: cel al bunurilor și serviciilor ce pot fi tranzacționate (importate/exportate) extern (sectorul tradables) și sectorul bunurilor și serviciilor ce nu pot fi tranzacționate extern (sectorul non-tradables). Exemple de bunuri și servicii tradables: industrie, sector IT, servicii de transport, agricultura. Exemple de bunuri și servicii non-tradables: servicii de utilități, sectorul public.

Creșterea mai rapidă de productivitate în sectorul tradables decât în sectorul non-tradables conduce la creșterea salariilor în primul sector. Datorită mobilității angajaților, salariile în sectorul non-tradables vor tinde să se egalizeze cu cele din sectorul tradables, conducând la creșterea cheltuielilor de producție și implicit a prețului bunurilor non-tradables. Ca urmare, o creștere a productivității în sectorul tradables conduce la o majorare a prețurilor în sectorul non-tradables, a preturilor relative și implicit a preturilor de consum (pe baza prețurilor non-tradables).

Ei bine, realitatea arată că în România este pe dos.

„Majorarea accelerată (ne-bazată pe majorarea productivității) a salariilor în sectorul public (non-tradables) a fortat majorarea salariilor în întreaga economie (atât tradables cât și non-tradables). Aceasta majorare a salariilor, nebazată pe o creștere a productivității muncii a avut ca efect atât o creștere a cererii interne, cât și o creștere a prețurilor bunurilor și serviciilor produse local. În lipsa unei creșteri echivalente de productivitate, care să conducă la majorarea ofertei interne, echilibrul dintre cerere și oferta s-a reglat prin creșterea prețului (inflație) și/sau majorarea deficitului comercial”, a spus Codîrlașu.

Cum majorarea de salarii în sectorul tradables nu a fost susținută de creșterea productivității în acest sector, ci doar pe competiția din piața muncii, competitivitatea externa a acestui sector a scazut. De aici rezulta deprecierea monedei naționale și deteriorarea contului curent, fenomene care s-au manifestat în Romania în ultima perioadă.

Ca urmare, în aceasta perioadă, datorita faptului că majorarea de salarii nu a fost determinata de creștere de productivitate, ci de măsuri administrative, efectul Balassa-Samuelson s-a manifestat în România prin:

  • Creșterea ratei inflației
  • Deprecierea leului față de euro și implicit deteriorarea contului curent

Câțiva economiști, într-o discuție, îmi spuneau că impactul direct în inflație a creșterilor salariale este 1,5-2 puncte procentuale. Pe lângă impactul direct, mai există efecte datorate creditării, care au venit din această zonă a măririi veniturilor.