​Analiză HotNews.ro

Creșterea economică bazată pe salarii, o strategie perdantă a Guvernului

de Florin Barbuta     HotNews.ro
Marţi, 16 octombrie 2018, 14:49 Economie | Finanţe & Bănci


S-au creat dezechilibre
Foto: Pixabay
Autoritățile au început în mod oficial, de anul trecut, cu un nou model de creștere economică bazată pe mărirea salariilor. Aceasta a pornit din zona publică, iar privatul a fost nevoit să se conformeze. Totuși, mare parte dintre specialiștii în economie, atât români cât și străini, nu sunt de acord cu acest model, pentru că duce la scăderea productivității, inflație, efecte negative pe exportul net și investiții.  Aceste efecte le vedem și astăzi. Cu alte cuvinte, este o strategie care te ajută pe termen scurt, dar creează dezechilibre pe termen lung.

Foarte pe scurt:
  • Studii: Există un efect pozitiv al acestei strategii în ceea ce privește consumul, dar pot fi efecte negative în exportul net și investiții
  • Cristian Socol, profesor și strateg economic al Guvernului, spunea recent că va continua implementarea strategiei wageledgrowth în următorii ani după 2018
  • Ionuț Dumitru: Deteriorează competitivitatea și perspectivele de creștere economică. Vorbim despre o creștere economică sustenabilă, nu de foc de paie.
  • Dacă creșterile de salarii sunt nesustenabile se vor întoarce împotriva ta ca un bumerang
  • O parte din creșterile salariale au mers către bunurile din import, au creat inflație
  • Deficitul de cont curent a urcat
  • Investițiile străine directe au scăzut
  • Codirlașu (CFA România): În lipsa unei creșteri echivalente de productivitate, care să conducă la majorarea ofertei interne, echilibrul dintre cerere și ofertă s-a reglat prin creșterea prețului (inflație) și/sau majorarea deficitului comercial

Economia României a crescut mult anul trecut, iar anul acesta ar putea înregistra peste 4%, Comisia Națională de Prognoză vede 5,5%. Avem una dintre cele mai mari rate de creștere din UE, iar autoritățile se laudă cu asta cu fiecare ocazie care se ivește.

Când ne uităm la creșterea economică, trebuie să vedem de unde vine aceasta. Să luăm ca exemplu anul trecut. Creșterea economică a fost de 6,9%. De unde a venit ea, putem vedea în acest grafic.


Grafic realizat pe baza datelor INS
Exportul net a avut o contribuție negativă de 0,8%

O privire mai în detaliu, pe consum, ne spune că cea mai mare parte a creșterii a venit de la populație – 6,2%. Administrațiile publice au avut o contribuție de 0,2%.

Dacă ne uităm la formarea PIB-ului total, de peste 858,3 miliarde lei, vedem că peste trei sferturi reprezintă consumul. Cheltuielile populației sunt de 61,8%. Investițiile reprezintă 22,6%, variația stocurilor – 1,8%, iar exportul net este, bineînțeles, negativ, din cauza importurilor.

Ce avem în prima jumătate din acest an nu diferă prea mult de anul trecut, doar că s-a redus creșterea economică. De unde? Consumul populației nu a putut avea aceeași creștere ca în primul semestru din 2017 (atunci a avut o contribuție de 7,4% la creștere, iar în S1 2018 de 5,4%), dar a avut o contribuție la fel de importantă la creșterea PIB. Măririle salariale din acest an nu s-au mai putut vedea în aceeași măsură în majorarea PIB-ului real.

Cu alte cuvinte, e ca și cum anul trecut am stat în fotoliu la TV, am mâncat și băut sucuri acidulate cu mult zahăr, iar anul acesta simt că nu mai suport atâta grăsime și zahăr, m-am îngrășat și am o senzație de "înțepare în inimă" din când în când. Mai mult, nu fac nimic pentru asta, ci îmi continui stilul de viață.


Politică bazată pe salarii pentru a creștere economia sau așa-numita wage-led growth

O cercetare a lui Engelbert Stockhammer, profesor de economie la Universitatea Kingston din Marea Britanie, publicată în Social Europe, descria wage-led growth ca o strategie echitabilă pentru recuperare, care arată faptul că o creștere a salariilor poate sprijini cererea prin cheltuielile de consum ce pot duce la creșterea productivității. Mai departe, cresc investițiile și productivitatea induse de economie în zona forței de muncă datorită de schimbărilor tehnologice. Nu o recomandă pe termen lung și nu este suficientă pentru stabilizarea economiei.

Alte studii arată, de asemenea, că este o politică bună dacă există o stagnare economică, de aceea se folosește în cazul recuperării. Un efect pozitiv al creșterii salariilor este că poate forța firmele să implementeze mai multă tehnologie, dar să renunțe la unii angajați sau să-i folosească dacă se extinde compania. Revoluția industrială a avut loc în Anglia datorită salariilor mari, conform unei lucrări a lui Robert Allen din 2009.

Într-o lucrare a Bhaduri, Marglin (1990), există un efect pozitiv al acestei strategii în ceea ce privește consumul, dar pot fi efecte negative în exportul net și investiții, dar magnitudinea acestor efecte depinde de cadrul instituțional. Dacă efectul total este negativ este numit wage-led.


Viziunea Guvernului

La începutul acestui an, profesorul Cristian Socol, strateg economic al Guvernului, spunea în Ziarul Financiar, că România poate să atingă 6,1% creștere economică dacă miza va fi pusă pe investiții, atât publice cât și private.

„Pe partea de utilizare, anul 2018 va fi anul investiţiilor. Se va atinge 6,1% rată de creştere economică în 2018, doar dacă miza va fi pusă pe investiţii – atât publice cât şi private”, spunea Socol.

Referindu-se la anul trecut, când creșterea economică a fost de 6,9%, el preciza:

„Anul 2017 va consemna o rată de creştere economică cuprinsă în intervalul 7,1-7,4%. (...) Stimulate de programele guvernamentale şi accelerarea absorbţiei de fonduri europene, investiţiile (formarea brută de capital fix) vor creşte cu 7,9% în 2018 faţă de 2017, în creştere faţă de 3% anul trecut. Consumul va putea creşte cu 6,3% având în vedere continuarea strategiei wage led growth, dar îşi va tempera contribuţia la rata de creştere a PIB real”.

În luna mai, în Adevărul, a publicat un material cu titlul "#wageledgrowth. Creșterea care nu sărăcește."

El a spus că va continua implementarea strategiei wageledgrowth în următorii ani după 2018.

Potrivit acestuia, strategia se referă la un pachet de politici de creștere a veniturilor ce presupune mărirea ponderii alocate remunerării forței de muncă din beneficiile creșterii economice și alocarea uor surse consistente pentru prestațiile sociale, pentru ca nimeni să nu fie lăsat în urmă.

Cristian Socol nu a dorit să facă precizări pe această temă invocând motive medicale.


Dacă e o soluție bună, de ce nu o folosesc toate Guvernele?

„Dacă ar exista vreo soluție magică prin care să crească salariile și nivelul de trai și asta să fie soluția pentru a asigura creștere economică - cam asta spune wage-led growth, să crești salariile care să stimuleze creșterea economică, care este cea mai plăcută soluție posibilă - cred că toate țările din lume ar aplica. Dacă ai putea să ai creștere economică (sustenabilă n.r.) crescând salariile nu cred că un Guvern nu ar face lucrul acesta. Știm cu toții că nu poți să faci lucrul acesta”, a declarat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, pentru HotNews.ro.

Potrivit acestuia, salariul trebuie să fie rezultatul unei performanțe economice pentru că altfel creșterile sunt nesustenabile.

„Dacă crești salariile mai mult decât poate să ducă economia nu știu dacă ajungi undeva. În niciun caz nu stimulează creșterea economică. Ba dimpotrivă, deteriorează competitivitatea și perspectivele de creștere economică. Vorbim despre o creștere economică sustenabilă, nu de foc de paie. Discutăm de o creștere care să poată fi susținută pe un orizont mai lung de timp, nu un stimulent care să se stingă foarte rapid”, a precizat președintele Consiliului Fiscal.

El este de părere că poți folosi strategia pe termen scurt, dar nu poate să fie o politică de stimulare pe termen mediu - lung.

„Nu poți să crești salariile atâta timp cât ai justificare sau susținere la nivel de productivitate care să-ți dea sustenabilitate acelei creșteri. Altfel, dacă creșterile de salarii sunt nesustenabile, se întoarce împotriva ta ca un bumerang. Îți deteriorează competitivitatea și în loc să ajute creșterea economică pe termen mediu și lung, are un efect nefavorabil asupra creșterii pe termen mediu și lung”, a precizat Dumitru.

Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în sectorul bugetar, spune el, pentru că de fapt de acolo au venit, creșterile cele mai mari de salarii sunt în sectorul bugetar.

„Suntem deja la un decalaj sector public – sector privat la maxime istorice. Diferența între ceea ce se plătește în sectorul public ca salariu mediu și ce se plătește în privat este foarte mare. Niciodată nu a fost mai mare ca acum. Factura de salarii în sectorul bugetar este la maxim istoric. Anul acesta o să avem undeva la 9,5% din PIB. Înainte de criză atinsesem un nivel în jur de 9,3-9,4% din PIB. Nu cred că mai avem spațiu de a utiliza această pârghie de creștere a salariilor în condițiile în care bugetul este sub presiune și structura cheltuielilor bugetare este una nefavorabilă creșterii economice pe termen mediu și lung. Compoziția cheltuielilor bugetare în ultimii ani s-a schimbat puternic în favoarea cheltuielilor sociale și în defavoarea cheltuielilor din investiții. Din perspectiva structurii cheltuielilor bugetare avem o structură mai nefavorabilă creșterii economice pe termen mediu și lung”, a explicat Ionuț Dumitru.


Unde a dus această politică în România?

Creșterile salariale din sectorul public au îmbogățit celelalte țări. Așa cum menționam mai sus, creșterea economică s-a bazat pe consumul realizat în urma creșterilor salariale și a contextului economic pozitiv internațional. Această creștere economică nu a prea îmbogățit România, ci mai mult partenerii externi, în special cei europeni. Cum? Prin comerț. 75% din comerțul României este cu țările membre UE. Creșterile salariale au mers în importuri, în principal. Trebuie menționat faptul că mărirea salariilor în sectorul public a pus presiune pe cei din privat care, la rândul lor, au fost nevoiți să aplice astfel de măsuri, mai ales în condițiile deficitului de pe piața forței de muncă.


Sursa: INS

Datele privind comerțul internațional vorbesc de la sine. Importurile au urcat mult mai mult decât exporturile, iar deficitul comercial s-a adâncit.

În primele opt luni luni din acest an exporturile au crescut cu 9,7%, iar importurile cu 10,4%. Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada ianuarie-august 2018 a fost de 8,978 miliarde euro, mai mare cu 1,105 miliarde euro decât cel înregistrat în perioada similară din 2017.

Anul trecut, creșterea a fost mult mai mare. Exporturile şi importurile au crescut cu 9,1%, respectiv cu 12,2%, comparativ cu anul 2016.

Ce mai vedem anul acesta. A crescut deficitul contului curent al balanței de plăți, potrivit datelor Bă ncii Naționale a României, cu 37,8%, la 5,83 miliarde euro, în primele opt luni din acest an, în special din cauza comerțului.

În teorie, ar fi trebuit ca această strategie, wage-led growth, să ducă la investiții mari și mai multe.  Tot datele BNR arată că în primele opt luni au scăzut investițiile străine directe cu 3%, la 2,86 miliarde euro. Datele ONRC arată o scădere a numărului de investitori străini care vin în țară. Numărul noilor firme care intră pe piața românească se află la jumătate față de acum 10 ani. Vezi mai multe aici

Investițiile publice par că stagnează de câteva luni, dacă ne uităm la execuția bugetară și este posibil ca anul să se încheie cu o scădere în această zonă.


Ce a făcut creșterea salariilor

Adrian Codirlașu, președinte CFA România, spune, într-o lucrare pentru AAFBR, referindu-se la Balassa-Samuelson, că economia este împărțită în două sectoare economice: cel al bunurilor și serviciilor ce pot fi tranzacționate (importate/exportate) extern (sectorul tradables) și sectorul bunurilor și serviciilor ce nu pot fi tranzacționate extern (sectorul non-tradables). Exemple de bunuri și servicii tradables: industrie, sector IT, servicii de transport, agricultura. Exemple de bunuri și servicii non-tradables: servicii de utilități, sectorul public.

Creșterea mai rapidă de productivitate în sectorul tradables decât în sectorul non-tradables conduce la creșterea salariilor în primul sector. Datorită mobilității angajaților, salariile în sectorul non-tradables vor tinde să se egalizeze cu cele din sectorul tradables, conducând la creșterea cheltuielilor de producție și implicit a prețului bunurilor non-tradables. Ca urmare, o creștere a productivității în sectorul tradables conduce la o majorare a prețurilor în sectorul non-tradables, a preturilor relative și implicit a preturilor de consum (pe baza prețurilor non-tradables).

Ei bine, realitatea arată că în România este pe dos.

„Majorarea accelerată (ne-bazată pe majorarea productivității) a salariilor în sectorul public (non-tradables) a fortat majorarea salariilor în întreaga economie (atât tradables cât și non-tradables). Aceasta majorare a salariilor, nebazată pe o creștere a productivității muncii a avut ca efect atât o creștere a cererii interne, cât și o creștere a prețurilor bunurilor și serviciilor produse local. În lipsa unei creșteri echivalente de productivitate, care să conducă la majorarea ofertei interne, echilibrul dintre cerere și oferta s-a reglat prin creșterea prețului (inflație) și/sau majorarea deficitului comercial”, a spus Codîrlașu.

Cum majorarea de salarii în sectorul tradables nu a fost susținută de creșterea productivității în acest sector, ci doar pe competiția din piața muncii, competitivitatea externa a acestui sector a scazut. De aici rezulta deprecierea monedei naționale și deteriorarea contului curent, fenomene care s-au manifestat în Romania în ultima perioadă.

Ca urmare, în aceasta perioadă, datorita faptului că majorarea de salarii nu a fost determinata de creștere de productivitate, ci de măsuri administrative, efectul Balassa-Samuelson s-a manifestat în România prin:
  • Creșterea ratei inflației
  • Deprecierea leului față de euro și implicit deteriorarea contului curent
Câțiva economiști, într-o discuție, îmi spuneau că impactul direct în inflație a creșterilor salariale este 1,5-2 puncte procentuale. Pe lângă impactul direct, mai există efecte datorate creditării, care au venit din această zonă a măririi veniturilor.


Citeste mai multe despre   









2612 vizualizari

  • +6 (12 voturi)    
    iresponsabilitate (Marţi, 16 octombrie 2018, 15:49)

    DrIon [utilizator]

    Perdanta pentru cine?
    Dintotdeauna romanul voteaza pe cel care-i da. Un mic , o bere , un ajutor social un salariu nemeritat.
    De unde?
    Ne imprumutam.
    Cine va plati imprumuturile?
    Generatiile viitoare cind noi nu vom mai fi , iar cei care vor ramina vor vinde munti , cimpii , ape si ce va mai fi de vinzare prinprejur. De altfel vinzarea a inceput iar Romania a fost intotdeauna o tara bogata.
    Din pacate citiva s-au infruptat din bogatia ei. Restul s-au multumit cu firimituri. Ca acum. Un mic , o bere , un ajutor social!
    • -2 (8 voturi)    
      fii nerecunoscatori (Marţi, 16 octombrie 2018, 17:56)

      Je__ [utilizator] i-a raspuns lui DrIon

      Eu nu va inteleg pe unii.

      Si generatiile anterioare au muncit, au facut ce stiau ele mai bine pentru copii si viitor, au construit fabrici, uzine, drumuri, infrastructura asa cum a fost. Ti=a permis tie copil sa mergi in pantaloni la scoala si sa cresti mare corporatist educat.

      Acum tu vii si zici...sa moara saraci in mizerie...ca nu merita nimic...nici o pensie...medicament...nimic.

      Mai bine du=te direct la maica-ta/bunica-ta si dai o flegma intre ochi ca te-au crescut, decat sa expui elucubratii inteligente pe forumuri
      • +1 (5 voturi)    
        generatiile anterioare... (Marţi, 16 octombrie 2018, 21:47)

        opinius [utilizator] i-a raspuns lui Je__

        Daca e sa facem comparatii, sa le facem pana la capat:

        In timpul generatiilor anterioare (care au muncit, fara indoiala) Ceausescu investea taxele din salarii in fabrici, uzine, spitale, drumuri. Pensii dadea foarte putin. Generatiile anterioare au avut spitale la standardele socialiste ... Generatia actuala ce are? In baza investitiilor care se faceau in infrastructura, in dezvoltarea tarii, generatiile anterioare aveau reprezentarea faptului ca vor putea ajunge din urma tarile dezvoltate (asa sperau ei...). Generatia actuala ce sperante are?

        Le-a dat pensionarilor (sa zicem, in medie)100 RON in plus pe luna * 5.2 mil pensionari * 12 luni) : 4.68 = aprox 1.3 miliarde EUR Adica o autostrada destul de lunguta.


        Ce-au facut pensionarii cu acea 100 de lei? Nimic datorita inflatiei generate de aceasta marire si de restul maririlor de salarii.

        Foarte bine puncteaza articolul: mai stim vreo tara (una macar) care sa fi ajuns sus in baza acestor masuri? Dar tari care sa fi ajuns jos?
    • +4 (4 voturi)    
      e chiar mai grav (Marţi, 16 octombrie 2018, 19:47)

      Dedalus [utilizator] i-a raspuns lui DrIon

      Nu muntii si campiile sunt vandute. Nici macar petrolul din Marea Neagra nu e vandut, oricum in curand va fi nevoie de din ce in ce mai putin petrol.

      Ceea ce vindem noi acum este tineretul tarii. Acesta pleaca din tara pentru ca este cu mult mai intelept decat parintii si bunicii si nu doresc pur si simplu sa o duca prost degeaba.

      Populatia Romaniei se imputineaza si imbatraneste. Nu vor mai fi tineri care sa plateasca imprumuturile acestea hazardate.

      Problema nu e ca sunt imprumuturi mari. Si alte tari se imprumuta mult. Problema noastra e ca nu avem cum da banii inapoi.

      Ne imprumutam pentru consum iar consumul nu produce dezvoltare. Este o mare iluzie aceasta crestere bazata pe pomparea salariilor. De fapt chiar si numele este clar, pentru cine vrea sa vada: este vorba despre crestere, nu despre dezvoltare.
  • -6 (20 voturi)    
    sa vina boc sa taie salariile (Marţi, 16 octombrie 2018, 15:50)

    premierul grivco [utilizator]

    asta merita tara asta, sa mai treaca boc tara prin criza!
    • +1 (1 vot)    
      o sa vina Boc daca mai continua PSD cu pomenile (Miercuri, 17 octombrie 2018, 11:25)

      aramos [utilizator] i-a raspuns lui premierul grivco

      astia nu stiu sa guverneze, stiu doar sa fure si sa cheltuie banii facuti de altii.
  • +5 (9 voturi)    
    NICI...NICI... (Marţi, 16 octombrie 2018, 15:52)

    jidanul [utilizator]

    Nici cu salariile din prezent, romanii nu pot sa traiasca dar, nici fara investitii si cresterea productivitatii in toate domenile, Romania nu se va dezvolta si nu va progresa. Ecilibrul trebuie pastrat si sustinut. Acestea sunt cele doua elemente de baza pe care orice guvern din Romania trebuie sa le aplice. In domeniul salarizarii trebuie echilibrate salariile, fara privilegii salariale acordate unor grupe socio-profesionale pentru ca aceste privilegii provoaca discriminari si abuzuri impotriva celorlalte categorii socio-profesionale. In cea ce priveste pensiile, in sistemul bugetar (parlamentari, judecatori, s.a.m.d.), pensiile speciale si cumulul salariu-pensie (ori salariu, ori pensie) trebuie eliminate definitiv.
  • +5 (11 voturi)    
    Abordarea demand-led growth nu merge in ziua azi (Marţi, 16 octombrie 2018, 16:11)

    Habermas [utilizator]

    Deoarece nu facem decat sa creem cerere (demand) pentru cei care produc ce vrem noi, iar daca ce vrem noi se livreaza prin importuri atunci nu facem decat sa ne crestem datoria nationala ca sa creem crestere economica in tarile din care importam.

    Pe de alta parte, raul facut este facut. Sa vedem cum am putea transforma asta in avantaj. Iar raspunsul meu este, evident: urmarind logica.

    Deci am avut parte de un experiment national care a constat in stimularea cresterii cererii. Devine interesant sa observam care sunt bunurile si serviciile a caror cerere a crescut ca urmare a cresterii bruste a salariilor, si sa investim (ca tara) in capacitatea de productie a exact acelor bunuri si servicii. Cele furnizate deja din Romania vor putea deveni un atuu (in sensul cresterii economicii endogene), si atunci merita sustinute investitiile in acele sectoare / tipuri de bunuri si servicii. Cele furnizate din importuri trebuie privite astfel: cum am putea produce acele bunuri si servicii in Romania? Mai ales cele produce in tarile mai bogate (cu salariile mai mari) sunt interesante: cat timp Romania inca este mai saraca decat tarile din care importam, putem beneficia de diferentialul de costuri cu mana de lucru pentru a incepe sa producem acele bunuri si servicii importante in Romania, si mai ieftin deci mai competitiv deci oamenii vor cumpara ce este mai ieftin (in plus, exista spatiu pentru inovare), deci cererea totala va contribui astfel mai mult la cresterea economica a noastra (nu a altora).

    Mai departe, este interesant de vazut in tarile in care putem exporta usor (de exemplu in UE), care sunt bunurile si serviciile a caror cerere (in acele tari) creste, si sa incepem sa investim in producerea precis a acelor bunuri si servicii si sa le exportam in acele tari. Asta ar fi o politica logica de dezvoltare, care ar trebui sigur sa includa inca si mai mult decat ce am scris mai sus - dar am vrut sa ma refer strict la utilitatea experimentului Romanesc cu demand-led growth
    • +2 (6 voturi)    
      o perspectiva neoliberala (Marţi, 16 octombrie 2018, 18:26)

      Dedalus [utilizator] i-a raspuns lui Habermas

      Toata discutia a pornit de la 2 premise gresite:

      a) faptul ca avem o economie inchisa sau semi-inchisa, ori Romania este stat membru UE

      b) faptul ca avem o piata libera - ori nu e libera decat 25%, piata muncii e mai mult decat blocata iar piata bunurilor si serviciilor este manipulata de guverne, cu un interventionism feroce pe de o parte si cu un marxism fatis sau ascuns.

      Si perspectiva este dupa parerea mea profund viciata: nu ar trebui sa vorbim despre ce facem "noi", ce anume e bine pentru "noi", ci de cat este de libera initaitiva privata, prin excelenta individuala. Nu statul trebuie sa isi bata capul cu "ce e bine pentru noi". Statul trebuie sa se asigure ca initiativa privata, intreprinderea libera sunt garantate. Chestii care, vorba lui nenea Iancu, sunt sublime dar lipsesc cu desavarsire in tarisoara "noastra" :-)
  • -11 (19 voturi)    
    Nu e buna cresterea salariilor (Marţi, 16 octombrie 2018, 16:15)

    salvatore [utilizator]

    Trebuie sa ramanem cu cele mai mici salarii din Europa ca sa nu amplificam inflatia, sa creasca dividendele actionarilor si sa diminuam deficitul comercial, nu-i asa? De tembeli nu ducem lipsa, avem multi, mult prea multi.
    • +5 (7 voturi)    
      Pai ia incearca si da-ti 5000 de euroi salar (Marţi, 16 octombrie 2018, 17:19)

      Dalinar [utilizator] i-a raspuns lui salvatore

      Pt frecat buha la birou la cafea si vezi unde ajungi. Buba e ca ceri salar mare pt Nimic in schimbi, daca intelegi ce vreau sa spun.
    • +3 (5 voturi)    
      ar.metica (Marţi, 16 octombrie 2018, 18:29)

      Dedalus [utilizator] i-a raspuns lui salvatore

      Cand produci de 2 lei si incasezi 3 lei este de-a dreptul aberant sa iti doresti sa incasezi 4 lei.

      Salariile nu se "dau" (decat la stat, din pacate) ci se castiga.

      Iar daca un salariat ar incasa mai mult decat patronul, cine naiba ar mai vrea sa fie patron?!

      Din pacate de comunism de piata eu unul inca nu am auzit (in afara de China, dar nu prea am auzit de emigranti din Romania in China, si am senzatia ca nu din cauza limbii :-))
    • +4 (6 voturi)    
      Băi, neuron stingher, (Marţi, 16 octombrie 2018, 18:39)

      prec [utilizator] i-a raspuns lui salvatore

      Problema este că s-au mărit salariile celor inutili, dăunători societății, bugetarii. Ăștia trebuie să beneficieze ultimii de creșteri salariale.
  • +8 (16 voturi)    
    Rețeta "de succes" Venezuela (Marţi, 16 octombrie 2018, 16:22)

    reiand [utilizator]

    Se numește punerea carului înaintea boilor, rețeta Grecia sau, mai dramatic, Venezuela. Dar cei care n-au învățat nimic din ultima criză și votează în continuare politicieni care promit creșteri nesustenabile de pensii și salarii, își merită soarta.
  • -10 (24 voturi)    
    Vrem salarii de 100 de euro!!! Maxim!!! (Marţi, 16 octombrie 2018, 16:28)

    holinessdani [utilizator]

    Toata lumea stie: tarile bogate sunt bogate pentru ca oamenii sunt saraci si traiesc cu salarii de 100 de euro.
    Si lumea mai stie si ca nu e buna cresterea economica mare. Doar toate tarile bogate au ajuns bogate pentru ca au avut crestere economica mica.
    Dar ceea ce stie sigur toata lumea e ca in tarile bogate nimeni nu consuma nimic. Tarile bogate sunt bogate pentru ca oamenii au facut economii, n-au cheltuit nimic, n-au imprumutat nimic niciodata bani si n-au facut niciodata credite.
    Exemplele cele mai evidente: SUA si UK.
    Unii vor spune ca de fapt aceste tari au imprumuturile si datoriile cele mai mari, dar ca au si cel mai mare nivel de bunastare, dar sa nu-i credeti, cei care spun asta sigur sunt psd-isti!.
    • +3 (7 voturi)    
      hehe (Marţi, 16 octombrie 2018, 18:09)

      transpenibilus [utilizator] i-a raspuns lui holinessdani

      Doar PSD stie ca poti da salarii si pensii oricat de mari ca doar nu dai de la tine ci de la buget. Basca ca te poti scoate din mlastina tragandu+te de par. De asemenea, rusii, veneyuelenii si PSD stiu cum sa faca o tara BOGATA intr+o tara de saraci

      https://www.bbc.com/news/av/world-latin-america-45868268/venezuela-crisis-hits-food-markets-and-a-morgue

      De fapt daddy stie, ca el e singurul paznic al PROGRAMULUI DE GUVERNARE PSD. hehe
    • 0 (4 voturi)    
      simplu (Marţi, 16 octombrie 2018, 18:30)

      Dedalus [utilizator] i-a raspuns lui holinessdani

      Tarile bogate sunt bogate pentru ca saracii sunt saraci si bogatii sunt bogati.

      Tarile sarace sunt sarace pentru ca toti sunt saraci.
    • +1 (3 voturi)    
      Da, la bugetari, la 80% dintre ei, e suficient (Marţi, 16 octombrie 2018, 18:41)

      prec [utilizator] i-a raspuns lui holinessdani

      Sau chiar prea mult.
  • +6 (6 voturi)    
    Evitarea descreșteriii (Marţi, 16 octombrie 2018, 17:11)

    Omics [utilizator]

    Și cum rezolvăm deficitul de forță de muncă? Pleacă toți în U.E., ultimul stinge lumina. E gargară cu creștere prin salariii. Este evitarea descreșterii grave prin părăsirea țării de către populația calificată.
  • +2 (4 voturi)    
    vorbeste lumea ... (Marţi, 16 octombrie 2018, 17:41)

    ABCd...etc [utilizator]

    pe cine oare mai intereseaza din decidenti ....??? au burtile pline, isi aranjeaza familiile... in rest, da-i in ma-sa de prostanaci, nu ...???
  • -3 (7 voturi)    
    ha ha ha (Marţi, 16 octombrie 2018, 17:50)

    Je__ [utilizator]

    Nu credeam ca mai face cineva comentarii si pertinente si hazlii

    Tot corporatistul vrea salarii mari doar pentru ei, restu sa moara lin pe 100 EUR. Bineineltes 100 sa fie in valuta forte EUR sau $, nu plastic printat de BNR. La schimb sa dam munca sirguincioasa, materii prime si disponibilitatea de a sta ghiocel daca ni se cere.
    • 0 (0 voturi)    
      ai o grija f mare pentru salariile corporatistilor (Miercuri, 17 octombrie 2018, 16:17)

      AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui Je__

      Ca si cum le-ai plati tu.
      De unde stii ca acel corporatist vrea ca restul sa moara? unde ai vazut tu salariu de 100 de Euro cand in Bucuresti nu gasesti o femeie de servici/curatenie fara 1500 de lei iar salariul minim Olgutiano/Dragnian este de 1162 lei in mana ceea ce este cam 200+ euro.
      Salariul ala minim se presupune ca il primeste un necalificat cu 8 sau 1o clase. Ti se pare putin?
      Corporatistul ala are cel putin o facultate, stie cel putin o limba straina si ia incepand cu 500 de euro. Ti se pare mult?
  • -4 (10 voturi)    
    A devenit plictisitor (Marţi, 16 octombrie 2018, 18:54)

    CalinMircea [utilizator]

    Deja știe toată lumea că toate creșterile făcute de PSD sunt nesănătoase, oribile, etc. iar scăderile/tăierile celorlalți sunt geniale.
    • +2 (2 voturi)    
      PSD nu stie decat socialism (Miercuri, 17 octombrie 2018, 11:11)

      tordz [utilizator] i-a raspuns lui CalinMircea

      PSD are crestere datorita reformelor din timpul lui Basescu, dupa dezmatul lui Tariceanu. PSD n-a facut niciodata ceva bun, a dat doar pomeni fara nici o logica economica. Dupa asta vor veni alte taieri si vor tipa postacii pesedisti ca PSD da si altii taie.
    • 0 (0 voturi)    
      Care taieri musiu? (Miercuri, 17 octombrie 2018, 16:20)

      AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui CalinMircea

      De criza din 2018 ai auzit?
      In momentul cand Boc a plecat salariile bugetarilor deja isi luasera inapoi 12,5 % din aia 25%. Si erau banii si pentru a doua revenire facuta de Ponta.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version