Îmbătrânirea populaţiei Europei riscă să antreneze recesiuni mai lungi şi reveniri mai slabe, ceea ce ar ridica noi constrângeri în materie de politică monetară, a avertizat miercuri economistul şef al Băncii Centrale Europene (BCE), Peter Praet, potrivit Reuters. Există o relație strânsă între structura de vârstă și inflație: o creștere a populației dependente este în general asociată cu o inflație mai mare”, se arată într-un studiu recent, publicat de Banca Reglementelor Internaționale (BIS), care analizează legătura dintre inflație și îmbătrânirea populației în 22 de state, de-a lungul a 150 de ani.

Imbatranirea populatiei se resimte tot mai acutFoto: sxc.hu

Relația dintre inflație și structura pe vârstă este robustă, fiind prezentă atât în perioada de dinainte de război (1870-1913), cât și în cea interbelică (1922-1938), postbelică (1950-1989) și se confirmă și în ultimii ani (1990-2016).

Practic, economistul şef al Băncii Centrale Europene vine să mai confirme încă o dată acest lucru. ”Evoluţiile demografice din Europa au dus deja la diminuarea ratei dobânzilor, ceea ce a privat BCE de o parte din puterea sa convenţională şi a făcut mai dificil atingerea obiectivului de inflaţie”, a explicat Praet într-o conferinţă organizată la Madrid.

"Ar trebui să fim prudenţi. Dacă până acum instrumentele neconvenţionale de politică monetară au fost eficiente, aşa-numită dobânda neutră a scăzut semnificativ pe măsură ce îmbătrânirea populaţiei a dus la creşterea economiilor, la o mai mică creştere a productivităţii şi o creştere a proporţiei pensionarilor în raport cu muncitorii activi”, a mai arătat acesta.

În opinia lui, îmbătrânirea populației are și alte efecte secundare: "Recesiunile ar putea să dureze mai mult iar fazele de revenire ar putea fi mai lente şi puţin profunde, cu un risc mai mare de ratare a obiectivului", spune Peter Praet.

El a sugerat ca soluții posibile majorarea vârstei de pensionare şi politici care să încurajeze participarea la forţa de muncă printr-o mobilitate crescută sau programe de pregătire profesională.

Într-un alt studiu, găsim modul în care contează pentru politica monetară diverse canale de transmisie în funcție de cum arată demografia societății (click pentru mărirea imaginii)

Presiunea inflaționistă venită din creșterea ponderii bătrânilor nu este încă suficient de puternică pentru a compensa presiunile dezinflaționiste din partea tinerilor în vârstî de muncă”, mai spun autorii studiului.

Utilizarea metodelor de estimare a populației viitoare sugerează că presiunile inflaționiste vor crește substanțial în deceniile următoare din cauza îmbătrânirii populației. Iar aceste presiuni vor fi dificil de distins de efectele relaxării monetare fără precedent în UE.

sau

Dar, important e asta: Scăderea populației și îmbătrânirea ei produc trei efecte economice majore: încetinirea creșterii economice, menținerea dependenței României de capitalurile străine și creșterea presiunii asupra bugetului de stat pe termen lung.

Restul sunt povești.