Discuția nu e doar în România, ci în întreaga Europă. Fiecare bancă centrală speră la ce e mai bun, dar se pregătește pentru ce e mai rău. În Polonia, băncile trebuie să fie atente la creditele ipotecare nou acordate persoanelor fizice cu grad de îndatorare de peste 40% (dacă aceşti debitori au venitul sub venitul mediu al regiunii). În Slovenia, gradul de îndatorare (DSTI) maxim e de 50% pentru debitorii cu un venit lunar mai mic de 1700 euro. Pentru debitorii cu venit de peste 1700 euro, DSTI de 50% până la nivelul de 1700 de euro din respectivul venit și DSTI maxim de 67% pentru restul venitului.

Mugur Isarescu, Guvernatorul BNR, urmareste ca inflatia sa nu depaseasca anul acesta 3,5%Foto: BNR

Mai jos aveți un tabel comparativ european:

În tabelul de mai jos aveți cerinţele privind analize de senzitivitate şi/sau de testare la stres pentru gradul de îndatorare aplicate de ţări europene, altele decât România

Prin urmare, Isărescu se uită la ce fac cecelalte țări și sugerează măsuri macroprudențiale similare. Că vor fi fiind ele necesare acum sau mai târziu, doar istoria va putea judeca.

  • De ce era necesară măsura?

Banca Centrală ne spune ( și trebuie să o credem) că îndatorarea populației a depășit pragul de semnal, potrivit normelor europene. Mai ales pe segmentul categoriilor populației cu venituri mici, explică șeful Direcției de Stabilitate, Eugen Rădulescu.

"Ceea ce e preocupant cu adevarat este gradul de indatorare al debitorilor si in special al celor cu venituri scazute, care pentru creditul ipotecar au o rata a indatorarii- indicatorul numit de noi Debt Service To Income (DSTI) - care a ajuns la o medie de 65%. La o crestere de 1 punct procentual al dobanzii acest indicator va creste cu 10 puncte procentuale. Cum o sa fie atunci cand acei oameni vor ajunge la 75% indatorare din venit, nu vreau sa-mi imaginez. Deocamdata nu e cazul unei asemenea cresteri, dar nu se stie ce va urma", spune Rădulescu.

Iar cert e că dobânzile au luat o turnură ascendentă, aflată abia la început. Vor urma alte majorări care ar putea duce la vulnerabilizarea unui segment al populației.

  • De ce NU era necesară măsura?

În Parlament există un pachet de legi promovate de senatorul ALDE Daniel Zamfir, care- în ipoteza în care trec- vor stopa oricum creditarea. E vorba în principal de legile privind plafonarea dobânzilor și de cea a răscumpărării creanțelor cesionate. Dacă aceste legi trec în forma actuală, băncile își vor re-calibra politicile de credit iar o perioadă de timp vor fi foarte reticente în a mai împrumuta.

Un alt motiv e legat de faptul că împrumuturile imobiliare sunt în prezent motorul creditării. Dacă pui frână acestora, pui frână motorului principal care împinge intermedierea financiară, aflată și așa la cote foarte discrete în țara noastră, ca să nu spun că suntem la coada Europei.