Financial review Prima pagină a presei străine: Noile riscuri privind creșterea economică. Teama pentru profit.  Trump admite că ”se pare”, Khashoggi a fost ucis. Planurile B ale susţinătorilor Brexitului sunt nişte fantezii

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 19 octombrie 2018, 5:02 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei în presa occidental
Foto: sxc.hu
Les Echos: Noile riscuri privind creșterea economică ● Handelsblatt: Teama pentru profit ● Financial Times: Merkel avertizează UE și Regatul Unit cu privire la abordarea ”rigidă” a negocierilor ● Trump admite că ”se pare că”, probabil, Khashoggi a fost ucis ● The Times: Planurile B ale susţinătorilor Brexitului sunt nişte fantezii care nu rezolvă problema frontierei irlandeze ● La Repubblica: Conte la Bruxelles: "Nu există nicio marjă de schimbare a manevrei fiscale" . Lectură plăcută!
  • Les Echos: Noile riscuri privind creșterea economică



Creșterea franceză pare să fi început destul de bine în 2019, determinată în special de investiții și de consumul casnic. Economiștii Observatorului Francez al Condițiilor Economice (OFCE) se așteaptă la o creștere de 1,8% din PIB anul viitor, o estimare apropiată de cea a guvernului.

Doar că, în ultimele săptămâni, riscurile au crescut dramatic. Iar aceste riscuri vin în primul rând pe canalul extern. Prețul combustibililor, foarte volatil, dacă va continua să crească, va reduce puterea de cumpărare a gospodăriilor.
Apoi, după ce a taxat exporturile chineze, președintele SUA, Donald Trump, ar putea ataca Germania, ceea ce ar afecta și activitatea din Franța. Creșterea viitoare a dobânzilor în Statele Unite poate, de asemenea, să destabilizeze economiile emergente.

Asta ca să nu mai vorbim de perspectiva unui Brexit dur și de criza datoriilor italiene (chiar dacă, deocamdată, nu vedem un efect de contagiune).

Institutul Rexecode evidențiază dificultățile de recrutare ale companiilor franceze și anticipează o creștere de numai 1,3% anul viitor.

Două viziuni se confruntă în prezent : una prudent-optimistă, care mizează pe o creștere de aproximativ 1,7% anul viitor, în linie cu guvernul. Optimiștii mai cred că șomajul va scădea în continuare, iar activitatea economică va continua să crească. Observatorul economic francez (OFCE) face parte din acest grup.

A doua viziune este ceva mai pesimistă și anticipează o creștere mai mică, explicând că economia se poticnește. Aici îi întâlnim pe economiștii de la Rexecode, mai apropiați de mediul de afaceri și de economia reală, care nu văd o creștere mai mare de 1.3% pentru anul următor, această cifră exprimând de fapt și potențialul de creștere al Franței. ”La această vreștere, vom vedea deficitul întorcându-se anul viitor la 3% din PIB cu perspective de creștere ale dobânzilor externe, ceea ce va face ca finanțarea datoriei publice să se facă cu dificultate sporită” explică Emmanuel Jessua, Director de Studii Rexecode.

Institutul de Politici Publice a calculat că reforma fiscală a lui Macron va afecta un sfert din cele mai sărace gospodării și una din cinci dintre cele mai bogate familii.

Vârful pieței construcțiilor rezidențiale a fost probabil depășit, mai crede Jessua, iar companiile vor trebui să își majoreze investițiile cu aproximativ 3% anul viitor pentru a nu crește șomajul.

Potrivit lui Mathieu Plane, economist la OFCE, șomajul va ajunge la 8,7% din populația activă până la sfârșitul anului 2019, în comparație cu 8,9% în 2018.

Pe plan internațional, de asemenea, riscurile sunt numeroase. În primul rând, prețul petrolului. „În cazul în care prețul petrolului merge până la 100 $ față de 80 în prezent și rămâne la acel nivel timp de 6 luni, după calculele noastre, creșterea globală va scădea cu 0,6 puncte procentuale, iar inflația ar fi mai mare cu 0,4 puncte procentuale ", explică François Cabau, economist la Barclays.” Apoi, mai avem tensiunile comerciale ale lui Donald Trump, vare azi se referă la China, care ar putea viza mâine Germania și surplusul ei record de cont curent. Dacă SUA va impune tarife vamale Germaniei, creșterea economică va scădea cu 0,6 puncte procentuale“, avertizează economistul. Germania fiind principalul partener comercial al Franței, un astfel de eveniment va avea repercusiuni negative asupra Franței.Înăsprirea politicii monetare în Statele Unite va afecta, de asemenea, finanțele globale.

Toată lumea avertizează: anul 2019 nu va fi o apă limpede și lină!


  • Handelsblatt: Teama pentru profit



 Din ce în ce mai multe companii germane își reduc prognozele anuale privind creșterea economică, din cauza dependenței tot mai mare de comerțul cu economiile străine. Furnizorul de servicii medicale Fresenius și-a redus prognoza, de asemenea grupul de materiale de constructii Heidelberg Ciment. De asemenea, Henkel, producătorii de automobile BMW și Daimler sau compania Continental se așteaptă la cifre în scădere uitându-se la mersul economiei.

Diminuarea anticipată deja de economiști devine tot mai reală. "Aerul devine tot mai subțire", avertizează directorul executiv al Camera de Comerț și Industrie a Germaniei (DIHK), Martin Wansleben, vorbind despre sondajul de toamnă în rândul membrilor asociației sale care numără 27 000 de companii. Pentru 2018, DIHK se așteaptă acum la doar 1,8% creștere. La începutul anului Asociația estima o dinamică a economiei de 2,7% .

În 2019, va fi bine dacă se obține o creștere de 1,7%. Unul dintre motive: așteptările în ceea ce privește exporturile au devenit cele mai sumbre din ultimii patru ani.

DIHK a cerut politicienilor să îmbunătățească condițiile-cadru pentru a face posibilă o creștere economică mai mare. "Avem nevoie de reforme structurale pe întreaga zonă economică", a cerut Wansleben.

Dacă vor exista probleme care să ducă la lipsa unui acord privind Brexit, economia germană ar putea suferi și mai mult, a spus Wansleben.

În ciuda tuturor riscurilor, DIHK nu se teme de recesiune. Economia Germaniei a crescut continuu din 2010 - o perioadă neobișnuit de lungă. În timp ce situația actuală a mediului economic este evaluată relativ satisfăcătoare de către majoritatea firmelor, exportatorii sunt deja alarmați.

 DIHK se așteaptă la o creștere a exporturilor de 2,8% în acest an. Până acum, a fost de 5%. În 2019, plusul ar trebui să fie chiar mai mic, de numai 2,5%. Incertitudinea e tot mai mare, iar disputele comerciale ale președintelui Donald Trump au contribuit semnificativ la acest lucru. CFO-ul BMW Nicolas Peter estimează că acest război comercial a costat compania 300 Milioane de euro în acest an.

  • Financial Times: Merkel avertizează UE și Regatul Unit cu privire la abordarea ”rigidă” a negocierilor




La cina care a urmat summitului UE și apoi în comentariile publice, cancelarul german Angela Merkel și-a exprimat îngrijorarea cu privire la diferendul privind granița irlandeză, care a devenit cea mai mare problemă a negocierilor.

Trei diplomați au declarat pentru FT că, la cina de miercuri, dna Merkel a sugerat ca UE și Republica Irlanda ar trebui să-și regândească abordarea în ceea ce privește problema irlandeză pentru a evita un conflict fundamental.

Dna Merkel și-a semnalat preocupările în cadrul unei conferințe de presă joi, subliniind că dacă Marea Britanie va părăsi UE fără un acord, o graniță pentru Irlanda de Nord ar putea fi inevitabilă.

"Dacă nu aveți un acord, nu aveți nici un răspuns satisfăcător [la chestiunea frontierei ielandeze]", a spus ea.

Theresa May, premierul britanic, a menționat că doamna Merkel a spus că "unde există o voință, există în mod normal și o cale".

Vorbind după summit, doamna May a insistat că Marea Britanie ar putea obține un acord ”bun” în privința Brexit, dar a recunoscut că există "probleme considerabile", subliniind perspectiva unor "momente dificile" în negocieri.
Ea a confirmat că Marea Britanie are în vedere un acord de tranziție mai lung, care să se extindă dincolo de decembrie 2020, pentru a oferi ambelor părți mai mult spațiu de negociere.

"Ceea ce a apărut acum este o opțiune de prelungire a perioadei de implementare", a spus doamna May. "Ar putea fi o soluție suplimentară”, a mai spus ea.

Doamna Merkel a descris negocierile de la Brexit ca fiind blocate, adăugând că este "solicitant din punct de vedere intelectual" să conciliezi ordinea juridică a UE cu cerințele Acordului din Vinerea Mare (detalii despre Acord, aici)care a încheiat decenii de violență în Irlanda de Nord.
Unii lideri au ramas însă nedumeriti de intentiile cancelarului german, până în prezent, guvernul german susținând ferm abordarea Comisiei Europene.

Bruxelles-ul spune că, în cazul în care nu vor apărea alte soluții, Irlanda de Nord ar trebui să rămână în cadrul uniunii vamale a UE și a pieței unice.
Oficialii britanici au fost ușurați că Summit-ul de la Bruxelles a fost în general constructiv, iar negocierile au avansat față de summit sumbru de luna trecută din Salzburg.

Liderii britanici și germani urmau să se întâlnească și joi seara târziu, pentru a mai discuta modelități de abordare a Brexitului.

În cursul cinei de miercuri, doamna Merkel a mai spus că negocierile privind Brexitul ar putea dura până în 28 martie, lucru care l-a făcut pe un diplomat senior să spună în glumă că probabil, în calitate de om de știință, d-na Merkel vede lucrurile diferit ”în timp și spațiu".

Întrebat cum ar reacționa Dublinul în ipoteza unui Brexit fără acord, Leo Varadkar, premierul irlandez, a declarat că lucrurile ar deveni "foarte dificile". "Nici nu vrem să ne gândim la acest scenariu. Lucrăm zi și noapte ca să ne asigurăm că va exista un acord", a adăugat el.

La cină, domnul Varadkar le-a arătat liderilor europeni p pagină dintr-un ziar irlandez care cuprindea un interviu cu fiica unei persoane ucise într-un post vamal în anii 1970. "Asta se întâmplă dacă o să ajungem să punem vămi în Irlanda", a spus Varadkar. "Vreau doar să mă asigur că știți că nu am exagerat atunci când am vorbit despre riscul real  al revenirii violenței", a adăugat el.

Trump recunoaște că "arată ca" Khashoggi este mort
Președintele Donald Trump a declarat joi că presupune că jurnalistul Jamal Khashoggi este mort și că răspunsul SUA la Arabia Saudită va fi probabil "foarte sever", dar că totuși dorește să ajungă la fondul a ceea ce s-a întâmplat mai exact, relatează Reuters.

În Istanbul, anchetatorii turci au percheziţionat pentru a doua oară consulatul din Arabia Saudită unde Khashoggi, rezident american și cronicar al cotidianului The Washington Post, care a fost un puternic critic al lui prinţului moştenitor Mohammed bin Salman, a dispărut pe 2 octombrie, căutând indicii despre incidentul care a provocat o criză internațională.

Alte titluri din FT:
  • Trump admite că ”se pare că”, probabil, Khashoggi a fost ucis

"Aşa mi se pare. Este foarte trist", a declarat Trump reporterilor înainte de a se îmbarca în aeronava prezidenţială pentru o călătorie în interes politic.

Trump a vorbit la câteva ore după o discuţie purtată cu secretarul de stat Mike Pompeo cu privire la rezultatele întrevederilor pe care acesta le-a avut cu autorităţile din Arabia Saudită și Turcia.

Pompeo a declarat că l-a sfătuit pe Trump că Arabiei Saudite ar trebui să i se acorde mai multe zile pentru a finaliza ancheta asupra dispariției lui Khashoggi. Oficialii turci au declarat că sunt de părere că jurnalistul saudit a fost ucis în incinta consulatului, iar corpul său a fost dezmembrat şi eliminat.

Trump a spus că așteaptă rezultatele, astfel încât "să ajungem la fondul a ceea ce s-a întâmplat foarte curând" și că va face o declarație despre acest lucru la un moment dat.

Întrebat care ar fi consecințele pentru Arabia Saudită, Trump a spus: "Ei bine, vor trebui să fie foarte severe. Adică, e rău, sunt chestii urâte. Dar vom vedea ce se întâmplă".

Arabia Saudită a negat orice implicare în dispariția jurnalistului.

Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei Statelor Unite, s-a alăturat și el listei crescânde de oameni de afaceri și alți oficiali care se retrag din cadrul conferinței Inițiativa pentru investiții viitoare, care va avea loc săptămâna viitoare, în Riyad, conferința fiind găzduită de prințul Mohammed bin Salman. Domnul Mnuchin s-a retras având sprijinul domnului Trump în luarea acestei decizii.

Renunțarea dlui Mnuchin de la conferință semnalează o recunoaștere tot mai accentuată în cadrul Casei Albe a acuzațiilor la adresa Arabiei Saudite, a cărei imagine internațională a fost afectată puternic de incident.

"Dacă ceea ce se vehiculează se va dovedi adevărat, dacă un jurnalist și-a pierdut viața în urma unor violențe, asta înseamnă o amenințare la adresa unei prese libere și independente și vor exista consecințe ", a declarat Mike Pence, vicepreședinte al SUA, joi.

Decizia dlui Mnuchin de a nu zbura spre Riyad după ce Liam Fox, ministrul britanic însărcinat cu Comeţul Internaţional al Regatului Unit a declarat că nu va participa la conferința de investiții.

Bruno Le Maire, ministrul francez al finanțelor, și omologul său olandez Wopka Hoekstra au confirmat și ei că nu intenționează să se mai deplaseze la Riyad.
Fox Business Network, partener media al evenimentului s-a retras joi, la fel ca și Financial Times, celălalt partener media. La fel au procedat Dina Powell, executiv al Goldman Sachs și fost membru al administrației Trump.

Oficialii americani au declarat pentru Financial Times că se așteaptă ca Arabia Saudită să anunțe în curând că dl Khashoggi a murit.

Vladimir Putin, președintele Rusiei, a declarat că nu există niciun motiv pentru a ”diminua” relațiile Moscovei cu Arabia Saudită fără dovezi clare că regatul e responsabil pentru moartea domnului Khashoggi. "Din câte știu, jurnalistul care a dispărut trăia în SUA. El nu a trăit în Rusia. În această privință, și SUA are o anumită responsabilitate. . . ce altceva pot să spun?", a declarat Putin. "În funcție de dovezile care vor apărea vom lua și noi deciziile corespunzătoare".

Anchetatorii au petrecut cinci ore inspectând clădirea, grădina și vehiculele diplomatice ale consulatul saudit de la Istanbul, potrivit ziarului turc Milliyet. Aceeași echipă a petrecut anterior nouă ore percheziționând locuința consulului saudit.

Oficialii turci spun că domnul Khashoggi a fost ucis la consulat de o echipă de saudiți care l-au torturat și l-au ucis iar apoi i-au dezmembrat corpul, care nu a mai fost recuperat.

Anchetatorii au descoperit în timpul perchezițiilor o serie de materiale ADN iar acum solicită familiei domnului Khashoggi alte probe de ADN pentru a vedea dacă se potrivesc cu cele găsite, a afirmat canalul de știri CNN Turk, citând oficialii anonimi.

  • The Times: Planurile B ale susţinătorilor Brexitului sunt nişte fantezii care nu rezolvă problema frontierei irlandeze






 Singurul lucru cu care toţi cei implicaţi în problema Brexitului vor fi cu siguranţă de acord e faptul că orice înţelegere cu care Theresa May s-ar întoarce de la Bruxelles va fi o umilinţă de ordin naţional. Chiar dacă premierul primeşte tot ceea ce cere, şi nimeni nu crede că se va întâmpla aşa, Marea Britanie va continua să se supună unor reglementări ale UE asupra cărora nu se va mai putea pronunţa fără să aibă o politică comercială independentă, izbindu-se mereu de negocieri mulţi ani de-acum încolo.

Nu e de mirare că mulţi se îndoiesc că dna May va putea să-şi convingă cabinetul şi parlamentul să susţină orice acord convenit de ea cu Bruxelles-ul, dacă va putea ajunge vreodată la aşa ceva, şi că va putea alunga spectrul dezastrului pe care l-ar provoca lipsa unui acord. Se caută în continuare cu frenezie un plan B.

Aşa cum stau în prezent lucrurile, două planuri B se vehiculează prin Westminter, niciunul nefiind absolut convingător. Susţinătorii Brexitului au susţinut un acord de genul Canada-plus, adică, un acord de liber schimb care, în opinia lor, ar relua termenii conveniţi cu Canada în privinţa accesului la pieţe şi care ar apela la o tehnică vamală de ultimă oră pentru a reduce eventuale fricţiuni frontaliere cu UE şi ar permite Marii Britanii să-şi urmeze propria politică comercială independentă. Un alt plan, susţinut cu fervoare de fostul ministru Nick Boles, este deja cunoscut sub numele de "Norvegia, ulterior Canada".

Acest plan ar permite Marii Britanii să rămână membră a Zonei Economice Europene pentru o perioadă interimară, cu acces la piaţa unică de felul celui convenit cu Norvegia, până când se va negocia un acord pe termen lung asemănător celui convenit cu Canada. Dl Boles afirmă că astfel, Marea Britanie va putea părăsi oficial UE în luna martie, scăpând de atât de nepopulara politică agricolă comună, de cea legată de pescuit şi de jurisdicţia Curţii Europene de Justiţie cu perturbări minime pentru lumea afacerilor.

Cea mai evidentă obiecţie adusă ambelor planuri este faptul că niciunul dintre ele nu scapă Marea Britanie de hopul irlandez în faţa căruia e blocată dna May. Susţinătorii Brexitului vor pur şi simplu ca problema să dispară. Ei afirmă că cererea Europei, legată de un prag care să garanteze un comerţ fără probleme peste graniţa irlandeză indiferent care ar fi viitorul relaţiilor Uniunii Europene cu Marea Britanie, nu e altceva decât o stratagemă pusă la cale de Dublin şi de Bruxelles pentru a menţine Regatul Unit în uniunea vamală. Şi totuşi, ipoteză susţinută de ei, potrivit căreia orice fricţiuni ar fi eliminate prin tehnologie, nu ţine cont de faptul că în toată lumea nu există nicio frontieră vamală care să funcţioneze fără vreun control frontalier şi fără să aibă infrastructura necesară.

Pe de altă parte, dl Boles speră să evite problema irlandeză propunând ca Marea Britanie să accepte să rămână membru temporar al uniunii vamale, eliminându-se astfel necesitatea unui prag. Dar asta este exact ce a propus dna May şi ceea ce a respins vehement UE. E foarte greu de văzut în ce condiţii ar renunţa Bruxelles-ul şi Dublinul la cererea lor legată de prag: în definitiv, în opinia lor, guvernul britanic a acceptat nu o dată, ci de trei ori - în decembrie, în martie şi în textul convenit ca proiect al acordului de retragere - un prag care să asigure o frontieră lejeră în orice împrejurări. Mai mult ca orice altceva, se pune astfel problema dacă Regatul Unit poate fi crezut pe cuvânt.

Dar chiar lăsând la o parte problema frontierei irlandeze, ambele planuri B propuse suferă din cauza altor defecte. După cum sublinia săptămâna trecută Sir Ivan Rogers, fost ambasador la UE, problema cu acordul Canada-plus al susţinătorilor Brexitului e aceea că UE va avea idei foarte diferite de ceea ce ar însemna pentru ea acest plus. În schimbul unui asemenea acces la pieţe, UE s-ar aştepta ca Marea Britanie să accepte un mare număr de reglementări şi o marjă de manevră pentru alte domenii, cum ar fi locurile de muncă, mediul şi ajutoarele de la stat, ceea ce i-ar reduce din capacitatea de a putea promova o politică comercială independentă. Un acord de tip Canada-plus ar provoca perturbări de ordin economic pentru nişte avantaje pe termen lung limitate or, tocmai de aceea, cea mai mare parte a lumii afacerilor respinge un asemenea plan. Dar cel puţin el ar fi relativ uşor de negociat.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre propunerea dlui Boles legată de planul "Norvegia, ulterior Canada". În realitate, pentru a se alătura Zonei Economice Europene venind din afara UE, Marea Britanie va trebui mai întâi să depună o cerere la Asociaţia Europeană a Comerţului Liber (EFTA, asociaţie din care fac parte Islanda, Norvegia, Liechtenstein şi Elveţia, n. red.), care va trebui aprobată de toţi cei patru membri ai săi şi de însăşi Uniunea Europeană. Dar nu va fi tocmai uşor să aduci o ţară de talia Marii Britanii într-o organizaţie care în prezent serveşte interesele a patru ţări mai mici. De exemplu, s-ar putea ca Uniunii Europene să nu-i convină să permită Marii Britanii ca ea să beneficieze de marja de urgenţă vizând libera circulaţie a forţei de muncă, creată în beneficiul Liechtensteinului. S-ar putea totodată ca Bruxeles-ul să vrea ca instanţa EFTA să respecte şi mai strict hotărârile Curţii Europene de Justiţie pentru a împiedica Marea Britanie să devină un competitor avantajat.

În plus, nişte negocieri vizând intrarea în EFTA n-ar putea începe până când Marea Britanie nu devine o ţară din afara UE. Asta înseamnă că până şi un asemenea aranjament de tranziţie va avea nevoie de propriul acord, ceea ce, după cum UE a subliniat deja clar, nu va fi posibil decât dacă Marea Britanie acceptă un acord de retragere care să includă pragul irlandez. De ce s-ar chinui UE să negocieze un acord interimar propus de o coaliţie de parlamentari fără o idee clară despre rezultatul final şi care nu rezolvă problema-cheie care a îngreunat până acum realizarea acordului?

Adevărul e că, legal şi politic vorbind, ambele planuri B sunt imposibile. Asta naşte întrebarea: de ce atâţia politicieni se agaţă de aceste alternative fanteziste?

Un răspuns ar fi acela că ei nu vor să recunoască nici faţă de ei înşişi şi nici în faţa populației crudul adevăr: şi anume, că singurele alternative reale la orice ar fi capabilă să aducă de la Bruxelles dna May sunt fie lipsa unui acord, fie un a doilea referendum, care ar putea duce la anularea Brexitului. E timpul să nu ne mai prefacem că nu vedem asta. (RADOR)

  • La Repubblica: Conte la Bruxelles: "Nu există nicio marjă de schimbare a manevrei fiscale"






Imediat după ce a sosit la Bruxelles, premierul italian i-a răspuns comisarului Oettinger cu privire la legea bugetară, dar excluzând modificările.
Oficial, în agenda de la summitul european nu se află legile bugetare ale ţărilor membre, ci migranţii, securitatea internă şi Brexit-ul. Dar se ştie că manevra fiscală italiană este observată special la Bruxelles. Astfel, premierul Giuseppe Conte, odată ajuns la Consiliul European şi înainte de întâlnirea bilaterală cu Angela Merkel, a fost nevoit să răspundă la o întrebare: "Există o marjă de schimbare a manevrei fiscale? Noi am studiat-o foarte bine, deci aş spune că nu există", a spus preşedintele Consiliului de Miniştri.

Cuvinte care par un răspuns indirect dat comisarului Oettinger şi anunţului său: "Manevra italiană va fi respinsă". Premierul italian îndulceşte, apoi, mesajul, invocând dialogul cu UE: "Eu cred într-un dialog constructiv. Cu siguranţă vom primi observaţii, critici şi ne vom confrunta". Oettinger este aproape, din punct de vedere politic, de cancelarul Angela Merkel. Şi tocmai cu Merkel, Conte a avut miercuri o întâlnire bilaterală înainte de cina cu şefii de stat şi de guvern. O întâlnire cu cancelarul german, schimbând programul prevăzut, fără delegaţii, dând astfel ideea că vrea să vorbească la "tu per tu" cu şeful guvernului italian. Joi, alte întâlniri bilaterale. Conte se va întâlni - pe marginea summitului - cu premierul olandez Rutte şi cu preşedintele francez Macron, şeful de stat cel mai criticat de Matteo Salvini.

Pe de altă parte, însuşi Salvini a respins miercuri după-amiază ideea unor modificări ulterioare ale manevrei fiscale, invitat la Confindustria rusească de la Moscova: "Suntem convinşi de manevra fiscală, nu o vom schimba. Încetaţi şi lăsaţi ca guvernul italian să lucreze pentru italieni", le-a transmis Salvini liderilor europeni. Iar Di Maio a adăugat: "Oettinger să îşi muşte limba de trei ori înainte să vorbească". Să nu mai vorbim de insultele adresate de Beppe Grillo, pe blogul său, la adresa preşedintelui Comisiei Europene, Juncker: "Unul care bea şi îşi iese din minţi".

Conte, însă, se descurcă bine la summit, în timp ce în Italia explodează polemica dintre M5S şi Ligă pe tema decretului fiscal. (RADOR)


Citeste mai multe despre   









2127 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version