Financial Times: Erdogan amenință cu dezvăluiri ”complete" despre moartea lui Khashoggi ● Les Echos: Franța reia asaltul privind taxarea Gafa (Google, Apple, Facebook, Amazon) ● The Times: Trump se va retrage din tratatul nuclear ● Le Figaro: Brexit: sute de mii de manifestanți pentru un al doilea referendum. ● Il Messaggero: Salvini: "Migranţi descărcaţi la graniţă de către Franţa", Parisul dezminte: "Este o expulzare normală". ● Interviu: Matteo Salvini, despre manevra fiscală: "Gata cu scenariile, Di Maio ştia totul". Lectură plăcută!

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Financial Times: Erdogan amenință cu dezvăluiri ”complete" despre moartea lui Khashoggi

Liderii occidentali solicită Riyadului să vină cu mai multe amănunte legate de soarta jurnalistului saudit ucis

Arabia Saudită a recunoscut în cele din urmă, în acest week-end, că Jamal Khashoggi a fost ucis în consulatul regatului din Istanbul, după două săptămâni în care a negat vehement acest lucru. Oficialii saudiți au declarat că au fost reținute 18 persoane în legătură cu incidentul. Dar Riyadul și-a schimbat povestea de mai multe ori, iar afirmațiile recente potrivit cărora jurnalistul de 60 de ani ar fi fost ucis într-o luptă spontană au fost considerate ca fiind lipsite de credibilitate.

Oficialii turci au afirmat anterior că, în opinia lor, Khashoggi a fost ucis de o echipă formată de 15 oameni venită din Arabia Saudită, care ulterior, i-a dezmembrat corpul. Dl Erdogan, care a fost zgârcit în declarațiile pe acest subiect în ultimele două săptămâni, s-a referit ieri la această ipoteză.

"De ce au venit 15 oameni; de ce au fost reținute 18 persoane? "Toate acestea trebuie explicate în detaliu", a spus el. "Marți, aceste lucruri vor fi explicate într-un mod foarte diferit la întâlnirea noastră [a partidului de guvernământ al Turciei]. Voi intra atunci în detalii. "

Un oficial turc a declarat pentru Financial Times că Ankara a reușit cu succes să facă autoritățile saudite să-și recunoască vinovăția. "Avem, filmul complet al evenimentelor. Și respingem ipoteza că Jamal Kashoggi a murit într-o luptă iscată spontan”

Dacă Dl Erdogan dezvăluie marți datele despre moartea lui Khashoggi, acest lucru ar coincide cu deschiderea oficială a conferinței de investiții din Riyadh. O listă tot mai mare de miniștri și executivi guvernamentali occidentali s-au retras de la eveniment din cauza crizei provocate de moartea jurnalistului.

Riyadul, care se confruntă cu cea mai mare criză diplomatică de la atacurile din 11 septembrie 2001 asupra SUA, nu a oferit nici o dovadă în sprijinul ipotezelor lansate și nici nu a spus unde se află corpul lui Khashoggi.

Confruntat cu reacții tot mai vehemente din partea SUA, Adel al-Jubeir, ministrul de externe al Arabiei Saudite, a apărut pe Fox News pentru a-și apăra guvernul. El a numit moartea lui Khashoggi ca fiind "aberație" și un "act criminal" care a fost rezultatul unei "operațiuni a unor indivizi care și-au depășit atribuțiile și care apoi au încercat să acopere crima.”

El a mai spus că Mohammed bin Salman nu era la curent cu moartea jurnalistului.

Întrebat dacă știe unde se află rămășițele lui Khashoggi, el a spus: "Lucrăm la asta împreună cu colegii noștri turci”.

Într-o declarație comună duminică, miniștrii de externe ai Regatului Unit, Franței și Germaniei "au subliniat că sunt necesare mai multe eforturi din partea autorităților saudite și că așteaptă restabilirea adevărului în mod cuprinzător, transparent și credibil".

Declarația mai arată că "nimic nu poate justifica această crimă, pe care o condamnăm în termenii cei mai puternici".

Într-un semn că prințul Mohammed nu-și asumă nicio responsabilitate pentru criză, tatăl său, regele Salman, l-a numit pe prințul de 33 de ani la conducerea unei comisii de restructurare a serviciilor de informații.

  • Les Echos: Franța reia asaltul privind taxarea Gafa (Google, Apple, Facebook, Amazon)

Nu putem să-l învinovățim pentru lipsa spiritului combativ (pugnacité, in original). Bruno Le Maire, ministrul economiei, își va înteți eforturile în această săptămână pentru a convinge Uniunea Europeană să adopte până la sfârșitul anului proiectul lansat de Franța și prezentat în martie Bruxelles ului. "Este o prioritate de top", insistă Le Maire. Marți, el va fi prezent în Parlamentul European de la Strasbourg, unde va fi audiat la cererea sa, de către comisiile de fiscalitate. El va participa apoi la o discuție cu Margrethe Vestager, comisarul european pentru concurență, devenit simbol al unei luptei împotriva abuzurilor Gafa (Google, Apple, Facebook, Amazon).

O scrisoare deschisă va fi publicată în presă, înainte ca Le Maire să se deplaseze apoi la Berlin la sfârșitul săptămânii pentru a încerca să-i convingă pe germani, aceștia opunându-se taxării GAFA de teama măsurilor pe care SUA ar putea să le ia contra UE, mai ales în privința unei posibile taxări a exporturilor auto.

Miniştrii europeni de finanţe au dezbătut în martie 2018 pentru prima dată acest proiect care prevede instituirea rapidă a unei taxe în UE pe cifra de afaceri a giganţilor internetului, precum Facebook şi Amazon, Google și Apple. Însă unele ţări, printre ele Malta, Irlanda şi Luxemburg, acestea din urmă fiind de altfel şi cele acuzate că profită de pe urma condiţiilor fiscale avantajoase pe care le oferă unor asemenea societăţi, şi-au manifestat rezervele faţă de iniţiativa Franţei.

La fel au procedat Suedia, Danemarca, Finlanda, Lituania, precum şi Marea Britanie, care înainte se declarase favorabilă proiectului.

”Trebuie să discutăm cu americanii, pentru că dacă UE acţionează singură această taxă va fi foarte ineficientă şi dăunătoare pentru economia europeană”, a indicat ministrul luxemburghez de finanţe, Pierre Gramegna. El a vorbit şi despre riscul înrăutăţirii relaţiilor cu SUA, deja tensionate pe plan comercial după ce preşedintele Donald Trump a ameninţat că de la 1 mai va aplica şi blocului comunitar taxele instituite pe importurile de oţel şi aluminiu.

”Nu este o taxă împotriva GAFA (Google, Apple, Facebook, Amazon), nu este o taxă împotriva SUA (...) Ea este în interesul tuturor europenilor”, i-a răspuns comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici.

Ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire a fost vehement împotriva reticenţelor manifestate de unele ţări faţă de această taxă pe care preşedintele Macron a inclus-o printre priorităţile sale.

”Este Europa în stare să se arate puternică ? (...) Când am fost cu preşedintele Macron în SUA am aflat un lucru: americanii nu vor respecta decât demonstraţiile de forţă”, a spus ministrul francez, conform relatării respectivei surse neprecizate. ”Dacă veţi merge până la alegerile europene de anul viitor cu mesajul: am vorbit mult, am dezbătut mult, dar nu am luat nicio decizie, vă urez succes !”, a încheiat el.

Propunerea Franţei a fost sprijinită la această reuniune de Spania, Portugalia, Polonia, Slovacia, Bulgaria şi Italia. În afara celor opt deja enunţate care s-au exprimat împotriva, celelalte state membre ale UE au avut o poziţie ambiguă.

Propunerea formulată de Comisia Europeană are în vedere, pentru început, taxarea cu 3% a veniturilor obţinute de companiile din sectorul digital a căror cifră de afaceri pe an la nivel mondial este mai mare de 750 de milioane de euro şi ale căror venituri obţinute în UE sunt de peste 50 de milioane de euro. Ulterior, în urma unei revizuiri ample a normelor privind impozitarea societăţilor comerciale, Comisia Europeană ar urma să vină cu o altă propunere cu aplicare pe termen lung pentru ca statele membre UE să poată taxa pe teritoriile lor aceste companii, chiar dacă ele nu sunt prezente fizic acolo.

  • The Times: Trump se va retrage din tratatul nuclear

Preşedintele Trump a confirmat că America se va retrage din tratatul privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF), invocând "încălcarea" de către Rusia a acordului şi acumularea de arme chineze în Pacific, drept motive ale deciziei sale.

După un miting electoral desfăşurat în Nevada, Trump a spus presei că va pune capăt tratatului semnat cu 31 de ani în urmă de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov, în ultimii ani ai Uniunii Sovietice. Acordul, care interzice rachetele lansate de la sol cu o rază de acţiune de până la 3.500 de mile, a semnalat un dezgheţ în războiul rece şi a pus capăt acumulării de rachete nucleare americane şi sovietice în Europa.

Trump a spus: "Rusia a încălcat acordul. Noi nu le vom permite să încalce un acord nuclear şi să facă arme care nouă nu ne sunt permise". A adăugat: "Noi va trebui să dezvoltăm aceste arme, cu excepţia cazului în care Rusia vine la noi şi China vine la noi şi vin cu toţii la noi să ne spună 'haideţi să fim realmente inteligenţi şi nimeni dintre noi să nu dezvolte aceste arme', dar dacă Rusia face asta şi China face asta, iar noi respectăm acordul, este inacceptabil".

Rusia este acuzată de încălcarea acordului din 2014, prin faptul că a pus la punct racheta de croazieră cu lansare de la sol 9M729 care are o rază de acţiune estimată a depăşi limitele stabilite prin acord, permiţând Rusiei să lanseze un atac nuclear împotriva unor ţări NATO cu un preaviz scurt.

Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui, John Bolton ar urma să informeze oficialităţile ruse despre această decizie în cursul unei deplasări pe care o face la Moscova, săptămâna aceasta. Se spune că dl Bolton, adept al unei atitudini agresive în timpul războiului rece, i-ar fi recomandat această iniţiativă dlui Trump în pofida preocupărilor manifestate de unele personalităţi de la Casa Albă.

Tratatul INF de referinţă a netezit de asemenea calea spre convenirea tratatului privind reducerea armelor strategice, START, acord referitor la arme de felul ogivelor nucleare şi bombardierelor grele cu care Rusia şi America se puteau lua drept ţintă una pe alta. Acel acord, semnat de preşedintele Obama şi de preşedintele Medvedev în 2010, urmează să expire în 2021.

Pactul INF a împiedicat de asemenea America să desfăşoare rachete de orice fel ca element de intimidare a Chinei care lucrează la cimentarea unei poziţii strategice dominante în Pacific.

Nefiind semnatară a tratatului din 1987, China nu a avut de respectat niciun fel de limite asupra dezvoltării de rachete nucleare cu rază medie de acţiune.

Kremlinul nu a comentat încă, dar Franz Klintsevich, membru al Comisiei de apărare a camerei superioare a Parlamentului, a spus că decizia lui Trump nu este surprinzătoare. "Dar noi am sperat până la capăt că bunul simţ va prevala", a spus el.

Dl Klintsevich a negat că Rusia ar fi încălcat tratatul şi a sugerat că ruperea acordului face parte din planul SUA de a submina regimul preşedintelui Putin, silind Kremlinul să amplifice cheltuielile militare. "Ei vor să ne forţeze să intrăm într-o cursă a înarmării, cum au făcut cu Uniunea Sovietică. Dar nu va merge", a spus dl Klintsevich. Încercările sovieticilor de a ţine pasul cu cheltuielile SUA pentru arme nucleare au provocat daune economiei Moscovei şi au fost considerate drept una din cauzele prăbuşirii statului comunist.

O oficialitate de la Ministerul de Externe al cărei nume nu a fost precizat a spus pentru presa de stat că ruperea tratatului de către dl Trump este o dovadă a dorinţei Washington-ului de dominaţie mondială. "Principalul motiv este visul unei lumi unipolare. Se va realiza? Nu", a spus oficialitatea, adăugând că Moscova a denunţat frecvent tentativele Washington-ului de a "desfiinţa acordul nuclear".

Săptămâna trecută, preşedintele Putin a spus că Rusia nu va amplasa vreodată arme nucleare decât drept represalii. "Noi nu avem niciun concept de atac preventiv", a spus el la un forum de la Soci. "Agresorul va trebui să înţeleagă că represaliile sunt inevitabile, că va fi distrus şi că noi, în calitate de victime ale agresiunii, în calitate de martiri, ne vom duce în Rai. Ei vor muri pur şi simplu, pentru că nu vor avea nici măcar timpul de a se căi".

Analiştii spun că tratatul INF avea dificultăţi de ceva vreme. Rusia a susţinut în 2016 că activarea de către NATO a scutului antirachetă din România ar fi încălcat tratatul. NATO a spus că scutul avea drept obiectiv împiedicarea atacurilor nucleare venite din partea unor state "tâlhăreşti" precum Iranul şi Coreea de Nord.

Cea mai recentă retragere de răsunet a Americii dintr-un tratat nuclear a avut loc în 2002, când George W. Bush a anulat tratatul bilateral cu Rusia privind rachetele antibalistice. Conform termenilor tratatului INF, retragerea SUA va putea intra în vigoare peste şase luni.

Deşi în timpul preşedinţiei dlui Obama au sporit preocupările legate de acest acord, el a ţinut cont de îngrijorările manifestate de ţări europene - în special de Germania - că retragerea ar încuraja declanşarea unei curse a înarmării.(RADOR)

  • La Stampa: Fostul senator Marcello Dell’Utri a fost achitat în apel

Curtea de apel din Milano l-a achitat pe fostul senator Marcello Dell'Utri de acuzaţiile de faliment şi fraudă fiscală în valoare de 43 de milioane de euro. Apărătorii fondatorului partidului Forza Italia, Francesco Centonze şi Francesco Bordiga, au contestat lipsa cererii de extrădare pentru Dell'Utri, după ce clientul lor a stat în Liban, imediat după sentinţa Curţii de Casaţie care îl condamnase la 7 ani de închisoare pentru pentru colaborare cu mafia.

Pentru povestea din Milano, Dell'Utri a fost condamnat de judecătorul Sacco din Milano la 4 ani de închisoare. Conform investigaţiilor Procuraturii din Milano, între 2005 şi 2011 Dell'Utri, ar fi fraudat trezoreria neplătind TVA-ul la o cifră de peste 43 de milioane de euro. Fraudă realizată prin intermediul unor spaţii comerciale vândute de dealerii (care nu au fost anchetaţi) Publitalia 80 pentru Mediaset şi Sipra pentru reţelele Rai, prin intermediul unei companii şi prin facturi inexistente în valoare de aproximativ 258 de milioane.(RADOR)

  • Le Figaro: Brexit: sute de mii de manifestanți pentru un al doilea referendum

Între 500.000 și 700.000 de persoane, potrivit organizatorilor, au manifestat pentru a cere un nou vot pentru Brexit, sâmbătă, la Londra, susținute de politicieni din toate partidele.

Cea mai mare manifestație de până acum contra Brexit s-a desfășurat sâmbătă pe străzile Londrei. Peste o jumătate de milion de persoane, potrivit organizatorilor, au venit din toată țara pentru a cere un nou referendum, botezat “People's Vote”. După trei ore de la începutul marșului, manifestanții tot nu părăsiseră punctual de plecare, la Hyde Park, sub un soare de toamnă. Este una din cele mai mari manifestații din capitala britanică de la cele împotriva războiului din Irak, de acum 15 ani.

Mai multe figuri politice de toate culorile, printre care primarul laburist al Londrei, Sadiq Khan, susțineau mișcarea. “Ne vom aminti ziua de astăzi că un moment istoric al democrației noastre”, a lansat edilul din piața Parlamentului. “Un moment în care, cu miile, oamenii din toată țara și din toate păturile societății ies în stradă pentru a-și face auzită vocea”. Deputata conservatoare pro-europeană Anna Soubry, participantă la toate manifestațiile anti-Brexit, s-a felicitat pentru amploarea mobilizării. “Când s-a lansat campania pentru “People's Vote” în aprilie, nu eram decât câțiva, astăzi este clar că noi suntem masele”, a declarat ea. Liderii Verzilor, liberal-democraților și primul ministru naționalist scoțian, Nicola Sturgeon, s-au alăturat manifestației.

”Brexit mi-a furat viitorul”

În fruntea cortegiului, o mie de tineri care nu erau încă majori la referendumul din iunie 2016, în care britanicii au votat în proporție de 51,8% pentru a părăsi Uniunea Europeană. Cu părul vopsit în roz, cu piercing în nas, Holly Hilton, studentă de 18 ani, arborează pe tricou: ”Brexit mi-a furat viitorul”. Eu nu m-am putut pronunța acum doi ani. Generația mea a fost sacrificată de referendum. Vreau să pot vota acum când știm cu adevărat la ce să ne așteptăm, ceea ce nu era posibil la vremea aceea”, asigură ea.

În mulțime, calmă și jovială, pancarte “Exit Brexit”, “Brexshit”, “Opriți nebunia asta”, nori de drapele albastre cu stele sau băști în culorile Europei. Wendy Cooke, pensionară venită din Stockport, din nord-vestul țării, arborează o pălărie cu flori galbene, copie a celei a reginei Elizabeta de la deschiderea unei sesiuni parlamentare, interpretată atunci ca un simbol pro-european. “Theresa May nu are sprijinul nimănui. Ea este într-o poziție extrem de dificilă și va decide poate până la urmă că soluția este de a vota din nou”, speră ea. Deocamdată, prim-ministrul exclude categoric această idee, repetând că “a fost deja un vot popular, pe 23 iunie 2016, și poporul britanic a votat pentru ieșire”.

Dar mai mulți aleși din tabăra ei s-au raliat opțiunii unei noi consultări a poporului. Fostul ministru al justiției tory, Dominic Grieve, a anunțat că va refuza să voteze pentru orice acord cu Bruxellesul care ar fi supus Parlamentului. “De mai multe luni, am devenit conștient că ne îndreptăm spre un impas. Confruntați cu această problemă, singura soluție este de a ne întoarce spre popor pentru a-l întreba: chiar asta vreți?”.

În acest timp, Nigel Farage, fostul lider al UKIP (United Kingdom Independence Party), aduna 1200 de persoane la Harrogate, în Yorkshire, sub lozinca “Leave means leave” (a pleca înseamnă a pleca). Potrivit sondajelor, o mică majoritate dintre britanici susține un nou referendum și rămânerea în Europa ar fi dorită de 51% față de 53%. Departe de o răsturnare masivă a opiniei, susceptibilă să rezolve problema definitiv. (RADOR)

  • Il Messaggero: Salvini: "Migranţi descărcaţi la graniţă de către Franţa", Parisul dezminte: "Este o expulzare normală"

Franţa dezminte declaraţiile făcute de Matteo Salvini şi neagă existenţa unui nou caz de migranţi transportaţi în Italia de agenţii de poliţie francezi. Înregistrarea video postată vineri de ministrul de interne Salvini cu migranţii lăsaţi la frontiera italo-franceză "arată o procedură de neadmitere la frontieră, pe deplin compatibilă cu practica convenită între poliția franceză și poliția italiană, precum și cu legislația europeană", scrie în comunicatul transmis de prefectura regiunii franceze Hautes-Alpes.

Practic, Parisul explică că imaginile apărute în înregistrarea video postată de Salvini nu sunt altceva decât o expulzare normală.

Prefectura din Hautes-Alpes explică faptul că cei trei migranţi lăsaţi "pe linia exactă de demarcaţie a frontierei franco-italiene pe RN 94", după cum se vede în înregistrarea video postată de Salvini, "au fost controlaţi la punctul de trecere autorizat de la Montgenèvre, 500 de metri mai departe de RN 94. Proveniţi direct din Italia şi fără documente de călătorie, au primit notificare de refuz de intrare pe teritoriul francez. Conform procedurii, comisariatul din Bardonecchia a fost imediat informat". (RADOR)

Alte articole din Il Messaggero:

  • Interviu: Matteo Salvini, despre manevra fiscală: "Gata cu scenariile, Di Maio ştia totul"

Matteo Salvini este supărat. Ba chiar plictisit. "Acest teatru durează prea mult. Şi ne face pe toţi să ne pierdem vremea. Vor să schimbe decretul fiscal? Nicio problemă. Dar să o facem imediat şi o dată pentru totdeauna. Nu se pot schimba lucrurile în fiecare zi. Efectul devine psihedelic. Iar, apoi, prietenul meu Di Maio merge din nou la emisiunea lui Bruno Vespa? Este nevoie de puţină seriozitate. Să dai, în toate aceste zile, un spectacol de scandaluri, în care M5S se ceartă cu mine, în timp ce eu nu mă cert cu nimeni, este ceva ce ar trebui să se evite pentru cetăţenii italieni, care vor mai multe locuri de muncă şi mai puţine taxe".

Reporter: Prin urmare, sunteţi de acord să se schimbe decretul fiscal?

Matteo Salvini: Să îl schimbăm, desigur. Dar pe mine nu mă interesează nimic de amnistia fiscală. Doar să nu începem, apoi, cu capcane. Azi, de la Consiliul de Miniştri va ieşi un nou text. Am câteva propuneri. Vreau să reduc taxele pentru toţi, începând de la artizani, de la cei mici, şi să nu îi amnistiem pe cei care nu le plătesc.

Reporter: De ce M5S a rupt textul pe care l-aţi făcut împreună?

Matteo Salvini: L-au făcut mai mult ei decât eu.

Reporter: Şi l-au anulat pentru că sondajele nu premiază M5S, pentru că azi este sărbătoarea purităţii griulline la Roma sau să vă facă un rău dumneavoastră?

Matteo Salvini: Habar n-am. Întrebaţi-i pe ei, dacă vor reuşi să vă explice. Văd doar că sunt confuzi, ar trebui să se clarifice între ei în loc să ne amestece pe noi care nu avem nicio legătură cu această poveste şi din care vrem să ieşim imediat. Să ne spună cum şi suntem pregătiţi.

Reporter: Grillo, Fico, Casaleggio îl presează pe Di Maio, să nu cedeze prea mult în faţa lui Salvini, altfel alegătorii M5S îi taxează pe toţi?

Matteo Salvini: Problema lor. Fico ar trebui să se ocupe de preşedinţia Camerei Deputaţilor şi să ne lase să guvernăm. Şi oricum, dacă ai presiuni, nu înseamnă să nu ai seriozitate. Eu ştiu doar un lucru. Vă povestesc o scenă. La Palatul Chigi, eu eram în mijloc, tăcut şi încrezător. Şi, în jurul meu, Conte citea textul şi Di Maio îl transcria. Unul dicta şi celălalt scria. La Palatul Chigi este originalul acelui decret, mergeţi să îl vedeţi, şi nu veţi găsi urmă de mână a Ligii. L-a scris Di Maio. Eu sunt dispus la orice, pentru a-l reface şi pentru a merge mai departe: dar să fiu luat drept idiot, nu.

Reporter: Di Maio vă atacă?

Matteo Salvini: Ce spuneţi! Sa terminăm cu lucrurile acestea. Nu interesează pe nimeni.

Reporter: Ei spun că vina îi aparţine în special lui Giorgetti.

Matteo Salvini: Nu este adevărat. Nici nu era Giancarlo. Plecase. I-am ascultat întotdeauna pe diferite teme pe cei din Mişcarea de 5 Stele, iar acest prag privind Flat Tax şi cealaltă o amânăm, un dubiu aici, un dubiu dincolo, şi tot aşa. O mare răbdare din partea noastră, iar ei se comportă în această manieră. Nu mă aşteptam.

Reporter: Ce îi veţi spune lui Di Maio în Consiliul de Miniştri?

Matteo Salvini: Voi spune aşa: prieteni 5 stele, oamenii ne plătesc să muncim, nu să facem polemici. Haideţi să încetăm şi să guvernăm aşa cum am demonstrat că ştim să facem. Să privim înainte. Eu o spun în toate modurile: nu vreau criză de guvern şi nu va exista.

Reporter: O vor ei, poate pentru a guverna în restul legislaturii cu PD, lauda Europei şi a multor puteri italiene?

Matteo Salvini: Dacă ar fi aşa, mult noroc. Ceea ce acum, în timp ce guvernăm împreună şi am făcut în câteva luni mai multe lucruri decât guvernele precedente, ceea ce nu se poate face este acest "dans" de genul: tunelul din Brenner, care se face deja, îl fac? Nu, nu îl fac. Podul îl fac? Nu, nu îl fac. Gazoductul îl fac? Nu îl fac, sau poate da, sau poate cine ştie. Şi punctul de trecere? Idem. Se poate să îţi schimbi ideea, dar nu un minut după.

Reporter: Dumneavoastră spuneţi că se merge înainte, dar nu mi se pare...

Matteo Salvini: Vorbind, se rezolvă totul. În timp ce scriau decretul fiscal care nu v-ar fi plăcut, puteau să mă bată pe umăr şi l-am fi schimbat. În schimb, s-a creat tot acest tămbălău. Care le face plăcere doar vulturilor europeni. Nu trebuie să le facem cadoul de a ne diviza.

Reporter: Dumneavoastră spuneţi că se poate merge mai departe în armonie, dar în cazul Ischia sau în cazul apărării legitime sunteţi rigid. Sau nu?

Matteo Salvini: Legitima apărare este în contract. Iar în privinţa decretului de siguranță e normal ca opoziţia să facă ceea ce opoziţia face. Cele 81 de amendamente. Sunt necesare pentru a pierde timpul. Dar am răbdare şi nu mă opresc.(RADOR)