Financial review Prima pagină a presei străine: Partea întunecată a Arabiei Saudite. Dizgrația băncilor europene. Cum spionează China, Franța. Guvernul populist italian sfidează zona euro

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 23 octombrie 2018, 5:25 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Handelsblatt: Partea întunecată a Arabiei Saudite ● Les Echos: Salariile de pe Wall Street urcă din nou, depășindu-le pe cele de dinaintea crizei ● Dizgrația băncilor europene ● Le Figaro: Cum spionează China, Franța ● Financial Times: Guvernul populist italian sfidează zona euro. E pentru prima dată când un membru al Eurozonei ignoră un avertisment oficial venit de la Bruxelles. Lectură plăcută!

  • Handelsblatt: Partea întunecată a Arabiei Saudite



Între Miliarde și Morală, economia se îndepărtează cu greu de Arabia Saudită. Saudiții au nevoie de companiile internaționale, iar acestea au nevoie la rândul lor de Arabia Saudită. Doar că moartea jurnalistului Khashoggi resetează tot acest sistem.

Anul trecut pe vremea aceasta, în grupuri restrânse, lideri globali din politică și business se strângeaula hotelul Ritz-Carlton din Riyad în jurul prințului moștenitor Mohammed bin Salman, care se plimba ca un pop-star printre oameni. Puternicul MBS anunța că va crea viitorul oraș Neom cu jumătate de miliard de dolari și promitea un Islam moderat.

MBS, care este și președintele fondului suveran din Arabia Saudită a organizat și în acest an conferința, anunțând că va dota Fondul cu încă două trilioane de dolari, bani din care multe companii ar vrea să se înfrupte.

Numai că în acest an, cei mai mulți oameni de afaceri și-au anulat participarea. Și asta ca urmare a morții, acum trei săptămâni, a jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, ucis în ambasada saudită din Istanbul.

Șeful Siemens, Joe Kaeser, a ezitat până în ultima secundă să participe la conferința lui MBS.  Cu doar o zi înainte de începerea lucrărilor, șeful Siemens a decis să își anuleze participarea planificată de mult timp. "Siemens a fost un partener de încredere al Arabiei Saudită de zeci de ani și sprijină marile proiecte cum sunt " Vision 2030 "," a spus Kaeser. "Dar trebuie restabilit adevărul și să se facă dreptate".

Siemens speră să obțină miliarde de euro din proiectele care se vor derula în Arabia Saudită, cum ar fi construcția viitorului oraș Neom de 500 de miliarde de dolari sau programul de investiții "Vision 2030".

Pe lângă Kaeser, lista celor care au anulat participarea este lungă: printre ei se numără și CEO-ul Roland Berger, precum șeful HSBC John Flint sau Christian Sewing de la Deutsche Bank.

Refuzurile managerilor de top sunt un semnal puternic, spune Urs Müller, lector în etica afacerilor la ESMT Berlin. În principiu, participarea la astfel de conferințe este "inacceptabilă".

Acesta a fost și argumentul lui Kaeser, care a susținut luni că respingerea a fost "cea mai normală și legitimă decizie".

În plus, prin proiectul "Vision 2030" al regelui Salman și al moștenitorului Mohammed bin Salman, economia și societatea saudită , în prezent aproape total dependentă de petrol, vor fi modificate în mod fundamental . Dezvoltarea noilor industrii - producție, agricultura, medicina - toate vor arăta altfel. Iar pentru asta Arabia Saudită caută potențiali investitori occidentali.

Prințul MBS are deja consultanți germani în proiectele sale. Un german conduce proiectul Neom: e fostul CEO al Siemens, Klaus Kleinfeld, în prezent consilier personal al Prințului.

Fostul manager Rheinmetall , Andreas Schwer, a fost plasat în fruntea nou-inființatei industrii militare a Arabiei Saudite (SAMI). SAMI ar trebui să producă arme în regat, cu ajutorul companiilor americane și europene.

Presupusa crimă a jurnalistului Khashoggi a pus multe guverne în situații politice dificile. Guvernul american reacționează ezitant, Franța la fel. Cancelarul Angela Merkel a anunțat abia recent stoparea temporară a exporturilor de arme către saudiți.

Luni, Merkel a numit incidentele de la consulatul Arabiei Saudite din Istanbul drept o "monstruozitate".
 
  • Les Echos: Salariile de pe Wall Street urcă din nou



Salariile directorilor de pe Wall Street urcă iar, depășind 400.000 de dolari. Sumele le depășesc pe cele de dinaintea crizei din 2008.

Criza de atunci este acum o amintire îndepărtată. În 2017, salariul mediu  (incluzând bonusurile) al unui "angajat" (comerciant, manager de active, analist, șamd) a depășit nivelul din 2007, potrivit unui raport din New York. A crescut în 2018 cu 13% până la 422.500 de dolari (367.400 de euro), față de 400.000 de dolari în 2007. În 2009, salariile de pe Wall Street au scăzut la 310.000 de dolari , iar în anii care au urmat coborâseră la circa 350.000 USD.

Bonusul mediu al unui executiv de la Wall Street din New York City a fost anul trecut de 184.220 $, o creștere de 17%, comparabilă cu creșterea pieței bursiere (+ 19,4%).

Bonusul mediu a fost de 175.000 $ în 2007 și doar 100.000 $ în anul următor, la începutul crizei. "Sistemul de salarizare de dinainte de criză a încurajat asumarea de riscuri excesive", se arată în raport. Acum, "salariile de bază sunt mai mari, iar bonusurile sunt împărțite și colectate pe parcursul mai multor ani și pot fi reduse dacă obiectivele de performanță nu sunt atinse".

Wall Street a creat 10.600 de locuri de muncă între 2010 și 2017, ajungând la 176.900. Acestă cifră este mai mică cu circa 7% față de recordul atins înainte de criza financiară. Unul din cinci locuri de muncă din industria financiară americană lucrează acolo, iar statul New York își bazează 18% din venituri pe cele plătite de firmele de pe Wall Street.

Alte titluri din Les Echos de marți:
  • Dizgrația băncilor europene
De la începutul anului, investitorii par absenți în băncile europene, care acumulează cea mai mare parte a neperformanței pieței bursiere. Indicele Euro STOXX Banks, care include principalele bănci din zona euro, a scăzut cu peste 24% de la începutul anului, în timp ce în aceeași perioadă, indexul zonei euro (toate sectoarele combinate) a scăzut cu doar 8,8%.

În SUA, indicele Dow Jones al marilor bănci din SUA a scăzut cu numai 7% de la începutul anului. Un alt indicator al acestei rușine, raportul "price to book ratio" - care raportează valoarea de piață a unei companii la valoarea sa contabilă - este mai mic de 1 pentru nume mari din sectorul bancar european. Cu alte cuvinte, în ochii piețelor, băncile nu se ridică nici măcar la nivelul valorii activelor lor nete!

Această dezamăgire își are rădăcinile în mediul economic al dobânzilor reduse datorat politicii monetare foarte generoase a Băncii Centrale Europene (BCE) și care ar putea continua până cel puțin în vara anului 2019, potrivit semnalelor trimise de BCE. Aceste rate scăzute acționează ca o otravă lentă pentru bănci: ele apasă atât asupra marjelor creditelor, dar și asupra veniturilor încasate ca urmare a rambursării împrumuturilor.

La aceste cauze principale se adaugă o listă de întrebări care au apărut în ultimele luni, la care băncile vor răspunde în curând, odată cu publicarea rezultatelor trimestriale. Deutsche Bank și Barclays deschid balul miercuri.

Monedele principalelor economii emergente (Turcia și Brazilia în frunte) s-au prăbușit în raport cu dolarul, provocând inflație și incidente de plată în rândul debitorilor. Datoriile ”rele” au crescut cu 37% în Turcia de la începutul anului.

BBVA este considerat cea mai expusă, urmată de italienii UniCredit, ING, BNP Paribas și HSBC. Rănile sunt încă deschise Situația politică italiană a făcut ca piețele bursiere să treacă prin toate stările cu putință. În luna mai, alianța fără precedent dintre Ligă și mișcarea de 5 stele (M5S) a provocat o scădere semnificativă a băncilor italiene dar și ai celor mai activi jucători europeni, cum ar fi BNP Paribas și Crédit Agricole. Mai recent, au izbucnit câteva scandaluri de spălare de bani la ING și la Banca Danske.  În cazul Danske, investigațiile sunt doar în fază incipientă, dar banca daneză a pierdut deja 22% din valoare.
Pentru a ieși din această stare de neîncredere, o soluție ar fi să reînceapă consolidarea sectorului. Planetele s-au aliniat- evaluările sunt foarte scăzute, iar finanțările sunt ieftine. Prin urmare, zvonurile persistente ale unei fuziuni între Societe Generale și UniCredit sau între Deutsche Bank și Commerzbank continuă să fie alimentate. Dar faptele rămân fapte: operațiunile de M & A încetinesc în sectorul bancar.

  • Le Figaro: Cum spionează China, Franța



Potrivit informațiilor noastre, nu mai puțin de 4.000 de persoane au fost "abordate" prin intermediul rețelelor sociale profesionale, în special LinkedIn. JULIE (numele a fost modificat din motive lesne de înțeles), o angajată în vârstă de 37 de ani din cadrul Ministerului Economiei, este contactată prin rețeaua socială profesionistă de către Shawn. Acest tânăr director executiv asiatic pare un profesionist. Profilul său indică faptul că lucrează pentru Global Views Strategic Consulting, o firmă din domeniul pharma. Shawn o acoperă pe Julie de laude și o momește cu o ofertă atractivă de colaborare. Julie acceptă o primă întâlnire în China, cu corespondentul său enigmatic, după care cei doi fac o vizită ”de lucru” într-o destinație turistică paradisiacă din Asia de Sud. Acolo, după un prim interviu de două ore, ei petrec restul celor patru zile facând scufundări și vizitând mici insule pierdute. Departe de monotonia din minister, Julie cade sub influența lui Shawn.

Charles, un voluntar din cadrul unei ambasade franceze din Asia, este contactat de mai multe firme de recrutare și think-tank-uri din China în decurs de doar trei luni. În mod ciudat, mesajele de invitație primite au același tipar. Mai întâi e lăudat pentru munca sa de voluntariat, apoi i se propun între 300 și 500 de dolari pentru a scrie un raport foarte general despre relațiile dintre Franța și China în ajunul summitului G20. Nu contează dacă informațiile sunt toate disponibile pe net și că nu e nevoie să angajezi pe cineva pentru asta, important e ca tânărul să muște momeala. Și de regulă, o mușcă.

Aceste exemple, care ar putea fi foarte bine desprinse dintr-o carte a lui John Le Carré, sunt foarte reale. După cum Le Figaro arată, ele sunt doar vârful unei campanii de spionaj extraordinare, condusă de China în Franța. Misiunea? Accesul la date sensibile. Potrivit surselor ziarului francez, ofițerii din cadrul Direcției Generale de Securitate Internă (RPS) și omologii lor din securitatea externă (DGSE) au stabilit că nu mai puțin de 4000 de directori și angajați din serviciile publice, dar și influenceri au fost astfel "abordați" prin intermediul rețelelor sociale profesionale, în special LinkedIn,și, într-o mai mică măsură, Viadeo.

Pe rețelele online, chinezii poartă măști de tineri, plăcuți la înfățișsare, dacă nu chiar atrăgători, talentați și absolvenți ai celor mai bune universități din China. Pozițiile lor, cu titluri greu de tradus, care de care mai sorăitor cu peste 1000 de abonați fiecare, dau impresia unor oameni foarte serioși.

Cu imaginea ei de femeie tânără, prezentată într-o fustă neagră și o jachetă chic, Joan Li era deja conectată la alți 342 de factori de decizie, se prezenta ca director executiv la "D & R Human Resources Consulting Company" din Hangzhou, Zhenjiang. Profilul ei fals o descria ca fiind "harnică și deschisă, cu un sentiment puternic al responsabilității și un solid spirit de echipă”. Pe scurt, o parteneră de afaceri pe care mulți ar visa-o. Sau Jeffery Wang, un bărbat tânăr, arătos și bine îmbrăcat, executivu al unei companii cu sediul presupus în Beijing. Se prezintă ca senior manager al Global View Strategic Consulting. Are mai bine de 500 de contacte, la fel ca și Chenping Tao sau Wang Chen, o figură de intelectual, care pretinde a fi secretar general al "Centrului de dezvoltare pentru studiile chino-europene". Conform surselor Le Figaro, serviciile speciale chineze gestionează cel puțin 500 de profiluri false de acest tip, active în rețeaua LinkedIn. La fel este și China W., Theron C., secretar adjunct al unei asociații obscure pentru comerțul internațional, știință și tehnologie sau Robinson Z., al cărui profil este asociat cu o companie din Hong Kong.

  • Financial Times: Guvernul populist italian sfidează zona euro. E pentru prima dată când un membru al Eurozonei ignoră un avertisment oficial venit de la Bruxelles



Guvernul populist italian a sfidat luni autoritățile zonei euro, refuzând să reducă intențiile de creștere accentuată a cheltuielilor publice și insistând asupra faptului că încălcarea normelor fiscale ale UE nu ar amenința stabilitatea uniunii monetare.

Giovanni Tria, ministrul economiei, a scris într-o scrisoare adresată Comisiei Europene că este nevoie de noile cheltuieli pentru a restabili creșterea economică în cea de-a treia economie a zonei euro după un deceniu de stagnare economică.

Refuzul Italiei reprezintă o premieră: e pentru prima dată când un membru al Eurozonei ignoră un avertisment oficial venit de la Bruxelles.

De asemenea, decizia guvernului plasează Roma într-o situație de conflict deschis cu Comisia Europeană, care ar urma să-i retrimită marți proiectul de buget pentru a fi re-analizat de autoritățile italiene, o mișcare fără precedent din partea oficialilor din zona euro.

Dacă Italia nu reușește să se conformeze, ea se confruntă cu amenzi de milioane de euro. Comisia a refuzat să comenteze situația.

Investitorii au urmărit evoluția discuțiilor, costurile datoriei italiene revenind luni la maximele ultimilor patru ani.

Giuseppe Conte, premierul italian, a declarat într-o conferință de presă că nu își dorește o confruntare cu Bruxelles-ul, insistând asupra faptului că speră ca tensiunile dintre Roma și UE să fie rezolvate prin dialog.

"În nici un fel nu punem la îndoială rolul Comisiei Europene. Vrem doar să ne explicăm de ce dorim ca bugetul nostru să arate astfel”, a spus el, adăugând că guvernul nu se gândește în nici un fel la părăsirea monedei euro. Read my lips: pentru Italia, nu există nici cea mai mică intenție de a ieși din zona euro".

Bugetul prevede creșteri masive ale cheltuielilor, mai ales pe zona asistenței sociale , precum și reducerea vârstei de pensionare.

Roma a insistat că bugetul său va stimula creșterea economică, un punct pe care dl Tria l-a reiterat în scrisoarea sa, precizând că bugetul nu va afecta "stabilitatea financiară a Italiei sau a celorlalte țări ale Uniunii Europene".

El a declarat că guvernul este încrezător că "recenta creștere a randamentelor obligațiunilor de stat va fi absorbită atunci când investitorii vor cunoaște toate detaliile măsurilor prevăzute de legea bugetului".

Moody's a redus ratingul Italiei până la limita nivelului speculativ sau "junk", după ședința de tranzacționare de vineri. Agenția și-a restabilit perspectiva la stabilitate, de la negativ.

Politica bugetară a Italiei a fost criticată și de austriacul Sebastian Kurz, cancelar federal, care a declarat luni că Bruxelles ar trebui să respingă planurile Romei.

"Austria nu este pregătită să suporte datoriile altor state, în timp ce acestea contribuie activ la incertitudinea pieței", a declarat dl Kurz. UE "trebuie să demonstreze că a învățat ceva din criza din Grecia", a spus el.

Austria deține președinția rotativă a UE. Hartwig Löger, ministrul de finanțe al Austriei, a declarat că politica populistă italiană ar semăna cu o ”luare de ostatic a UE” dacă Bruxelles nu  acționează.


Citeste mai multe despre   









3764 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version