Fondurile de investiții din România reprezintă 4,9% din PIB, în condițiile în care în urmă cu 10 ani reprezenta 2,5%, dar se află în urma celorlalte țări europene, a declarat Mihai Purcărea, CEO BRD Asset Management, într-o conferință de presă.

Imagine din timpul evenimentuluiFoto: Hotnews

„Deși suntem în urma celorlalți, avem mult de recuperat. Acum suntem destul de puțin în urma cehilor. Asta înseamnă că am recuperat rapid. Slovenii sunt la 6,2%, polonezi și ungurii mai avansați, în jur de 15%. Undeva la 130% este media europeană, în momentul în care încorporăm Germania, Franța, Marea Britanie. Marea Britanie are 300% din PIB, Franța – peste 100% și trag foarte mult în sus”, a spus Purcărea.

Industria Fondurilor de Investiții are 40 de miliarde lei în administrare.

"11 miliarde lei sunt investiți în acțiuni cotate. Cea mai mare pondere o reprezintă acțiunile de la bursă. Acțiuni necotate reprezintă încă 8,7 miliarde lei. Investim 5,5 miliarde lei în obligațiuni corporative din afara României. De ce? Nu avem destul de multe oportunități în piața locală și ne-am dori să fim mai prezenți. Investim și 7 miliarde în titlulri de stat emise de MFP. 3% din totalul datoriei este deținut de fondurile de investiții, atât lei cât și valută", a explicat reprezentantul BRD Asset Management.

80% din industria locală reprezintă exclusiv fonduri de obligațiuni.

"Suntem foarte expuși pe partea de venit fix, de obligațiuni. Este normal. Primul pas când începem să investim avem depozitele bancare, apoi ne familiarizăm cu titlurile de stat, fonduri de venit fix. Este un pas oarecum normal. Din păcate, clienții nu pot să prindă și mare parte din creșterea economică a României. Aceasta nu este dată neapărat de instrumentele cu venit fix, ci de partea de acțiuni. În Europa, ca medie, principalele investiții sunt în fonduri cu componentă de acțiuni, atât fonduri de acțiuni cât și cele diversificate, care tot acțiuni au în mare parte în componență", a mai arătat Purcărea.

Potrivit Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF), 7% din capitalizarea bursiera a BVB este deținută de fondurile de investitii și reprezintă 29% din capitalizarea indicelui BETPlus. Acestea dețin 24% din valoarea totală a obligațiunilor municipale & corporative, 3% din datoria publică emisă (internă & externă) și 1% din activele bancare.

Reprezentanții AAF au declarat în cadrul evenimentului că 2 miliarde lei au ieșit din fondurile de investiții, de la începutul anului.

"În depozite nu se duc. Probabil intră în economia reală, precum real-estate. (...) Noi am făcut un sondaj în rândul clienților noștri care în ultimile trei luni au încercat să iasă sau au ieșit din fondurile noastre. I-am sunat și am întrebat ce au de gând să facă cu banii respectivi. Majoritatea au răspuns. Vă pot spune că există două componente: una imobiliară și una deconsum. Ei au spus că au multe alternative. Unii chiar spun: Vreau să iau un Porsche Cayenne. Încercăm să nu-i lăsăm chiar așa, poate vor totuși Renault Zoe", au spus aceștia.

Ei susțin că sectorul imobiliar este principala alternativă la orice fond.

"E mai palpabil apartamentul, garsoniera pe care o închiriezi care îți generează chirie. Chiar dacă îți scade chiria, e ok, dar ai acolo niște bani", au mai arătat reprezentanții AAF.

Dacă s-ar desființa Pilonul II, fondurile de investiții ar recupera ce s-ar pierde în circa 100 de ani

Radu Hanga, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri, crede că există înțelegere cu privire la importanța sistemului de pensii private.

"Ne uităm la industria noastră, la Bursa de Valori București. Cred că ceea ce se întâmplă acum și tendința pe care o vedem că lucrurile se liniștesc îmi arată că există înțelegere cu privire la importanța sistemului de pensii pentru piala locală. Exemplul pe care l-am dat era chiar simplu. Noi avem undeva la 320 – 330 milioane euro (în acțiuni n.r.), bani pe care i-am adunat în 25 de ani. Industria Fondurilor de pensii are investit în acțiuni undeva la 1,8 miliarde euro. Nouă, ca industrie, ca să înlocuim ceea ce a făcut industria fondurilor de pensii în cei 10 ani ne-ar trebui, în ritmul de până acum, în jur de 100 de ani", a spus Hanga.

Cam acesta ar fi impactul care s-ar simți la nivelul pieței locale, spune el.