Financial Times: Prințul moștenitor s-a întâlnit cu fiul lui Khashoggi ● The Guardian: Sadiq Khan avertizează UE că laburiştii vor fi siliţi să respingă planul lui May vizând Brexitul ● Handelsblatt: Italia, pusă la colț de UE. Trei scenarii posibile ● Les Echos: Neîncredere reciprocă între companii și Fisc ● The Times: Vladimir Putin se întâlneşte cu emisarul american John Bolton referitor la tratatul nuclear denunţat ● Le Point: Polonia, somată să-şi suspende legea cu privire la judecători. Lectură plăcută!

HotNews.roFoto: Hotnews

• Financial Times: Prințul moștenitor s-a întâlnit cu fiul lui Khashoggi

Bancherii aflați în sală, directorii executivi, dar și saudiții prezenți au aplaudat la unison momentul în care prințul Mohammed bin Salman a intrat la conferința anuală de investiții a Arabiei Saudite. Prințul Mohammed a petrecut doar 15 minute la eveniment, nu s-a adresat publicului și a plecat în lijlocul unui grup de admiratori saudiți. Organizatorii au declarat că el se va adresa miercuri audienței în cadrul unui panel în care e speaker.

"Aceste zile sunt dificile pentru regatul Arabiei Saudite. Trecem printr-o criză", a spus ministrul energiei, Khalid al-Falih. "Partenerii care sunt aici cu noi astăzi vor putea privi la un moment dat în urmă pentru a vedea cum au fost învățate lecțiile acestui incident".

Într-un semnal adresat celor care nu au dorit să participe la eveniment, el a adăugat că cei care participă vor afla, de asemenea, "cât de dedicat poate fi regatul saudit față de cei care îi sunt alături”. El a apreciat în mod special prezența lui Patrick Pouyanné, directorul executiv al grupului petrolier franțuzesc Total, pentru modul în care a știut să ia o decizie dificilă, aceea de a participa la conferință.

Derularea conferinței a fost afectată de retragerea unor executivi de vârf, de la Jamie Dimon, șeful băncii americane JPMorgan Chase, până la Joe Kaeser, șeful Siemens Germania.

Dar sala conferinței era arhiplină. Unii oameni au fost forțați să stea pe coridoare din lipsă de locuri. A existat o reprezentare mai mare din Africa, Asia și din alte părți ale Orientului Mijlociu.

Mulți dintre cei prezenți la hotelul Ritz-Carlton din Riyadh - locul în care au loc lucrările- erau lipiți de smartphone-uri pentru a urmări la știri ce va spune președintele turc Recep Tayyip Erdogan în legătură cu cazul Khashoggi. În plină desfășurare a evenimentului, domnul Erdogan a spus într-un discurs adresat parlamentarilor propriului partid că Khashoggi a fost victima unei crime "sălbatice" premeditate.

Agenția de știri saudită a publicat fotografii în care prințul Mohammed și tatăl său, regele Salman, se întâlnea cu fratele și cu fiul lui Khashoggi. În poze, prințul moștenitorul părea că se uită în ochii lor, cu o privire rece.

Bancherii spun că prințului Mohammed s-a compromis în ochii Occidentului pentru ani de zile sau chiar pentru decenii.

"Arabia Saudită a fost extrem de activă, în Qatar, Canada, Yemen - dar nu este suficient de bine pregătită pentru a face față acestei crize", a spus un bancher. El se referea la o serie de mișcări agresive de politică externă sub supravegherea prințului Mohammed, inclusiv blocada instituită asupra vecinului său din Golf, scandalul diplomatic dintre prințul moștenitor și Canada, dar și la conflictul din Yemen.

Unii participanți șușoteau că n-ar strica să fie aduși la curtea regală niște minți mai înțelepte în luarea deciziilor, după ce prințul - care are 33 de ani - a adunat aproape toată puterea în mâinile sale.

Forumu de investiții a demarat cu discursul lui Lubna Olayan, femeie de afaceri miliardară saudită, care descrie uciderea lui Khashoggi ca fiind "străină de cultura noastră și de ADN-ul nostru".

Aducând un omagiu lui Khashoggi, drept pentru care a primit o rundă de aplauze, doamna Olayan a spus că este "sigură că, cu sprijinul guvernului și al autorităților, adevărul va apărea".

Discuțiile ulterioare au fost dominate de sectorul petrolului și gazului, mai degrabă decât de planurile prințului Mohammed de a diversifica economia saudită.

Surse apropiate tranzacțiilor spun că s-ar fi încheiat contracte de circa 50 de miliarde de dolari, dar multe dintre ele fuseseră anunțate anterior iar altele erau acorduri provizorii.

Aceste contracte vor include un acord preliminar pentru o fabrică de cupru, zinc și plumb și mai sunt de așteptate tranzacții cu Total, Hyundai, Norinco, Schlumberger, Halliburton și Baker Hughes.

• The Guardian: Sadiq Khan avertizează UE că laburiştii vor fi siliţi să respingă planul lui May vizând Brexitul

Înaintea întâlnirii de vineri cu Michel Barnier, primarul Londrei a trimis un mesaj organizaţiei

Sadiq Khan a trimis un mesaj Uniunii Europene, potrivit căruia, în opinia sa, Partidul Laburist va fi silit să se opună acordului "prost" pe tema Brexitului, aşa cum a reieşit el în urma negocierilor organizaţiei cu Theresa May.

Comentariile primarului Londrei survin înaintea întâlnirii sale din această săptămână cu negociatorul-şef din partea UE, Michel Barnier, întrevedere în cursul căreia Khan va pleda pentru nişte legături comerciale mult mai strânse. El îşi va susţine spusele pomenind şi marşul de sâmbăta trecută, desfăşurat sub sloganul "Votul Poporului", în opinia sa, evenimentul fiind o dovadă că opinia publică se pronunţă în favoarea unui vot, indiferent care ar fi acordul convenit cu Bruxelles-ul.

Khan, care, cu ocazia demonstraţiei de la sfârşitul săptămânii trecute, când aproape 700.000 de oameni au protestat în centrul Londrei, s-a alăturat celor care cer un al doilea referendum, se va întâlni cu Barnier în cursul zilei de vineri.

În timp ce Khan prezice că Partidul Laburist se va opune acordului final al dnei May pe tema Brexitului, conservatorii speră că îndeajuns de mulţi parlamentari laburişti vor putea fi convinşi să îl susţină pentru a-i contracara pe vajnicii rebeli conservatori. Potrivit unor surse din Bruxelles, se spune că, la o recentă întrevedere, Barnier i-ar fi spus lui Jeremy Corbyn că sprijinirea acordului nu va lega un viitor guvern "de mâini şi de picioare".

Dar în cadrul întâlnirii pe care o va avea, Khan va sublinia că laburiştii se vor opune acordului de liber schimb negociat la Bruxelles. În opinia primarului, un acord "în stil canadian" va crea bariere comerciale din cauza retragerii Regatului Unit de pe piaţa unică, ceea ce va afecta sectorul serviciilor financiare din City of London (centrul de afaceri al Londrei, n. red.)

Tranzacţiile acestor servicii reprezintă 40% din exporturile Regatului Unit către UE, ele incluzând servicii financiare, contabilitate şi profesiile din domeniul juridic. La rândul său, industria serviciilor reprezintă 92% din economia Londrei.

"În cadrul negocierilor, Theresa May nu a pus interesul naţional înaintea problemelor interne de partid, iar asta ne va duce fie spre un acord prost cu privire la Brexit sau, şi mai rău, la lipsa oricărui acord. Este o situaţie în care ambele părţi au de pierdut, ceea ce pune în pericol locurile de muncă, creşterea economică şi nivelul de trai. În calitate de primar, voi continua să ţin partea londonezilor, nu doar angajându-mă direct în discuţii cu Europa, ci şi exercitând presiuni asupra guvernului pentru a-l convinge să-şi schimbe această abordare defectuoasă a Brexitului şi să lupte pentru drepturile tuturor cetăţenilor din UE care au făcut din Londra căminul lor".

Cu ocazia vizitei sale în capitala belgiană, Khan urmează să se întâlnească şi cu comisarul european al securităţii, britanicul Julian King. "Mă aştept ca deplasarea mea la Bruxelles să fie una productivă. După cum a demonstrat şi marşul de sâmbătă de pe străzile Londrei, în Regatul Unit există încă o mare solidaritate cu Europa, atât cu cetăţenii din UE care trăiesc aici, cât şi cu prietenii şi aliaţii noştri europeni. Îndelungata noastră colaborare şi adâncile noastre legături îşi au rădăcina în interesul nostru reciproc şi în principiile noastre comune şi, indiferent de ce se va întâmpla cu Brexitul, mă voi asigura ca Londra să rămână un partener-cheie pentru Bruxelles şi pentru oraşele din Europa. Doresc ca toată lumea din Europa să şte că Londra va rămâne mereu deschisă afacerilor, turismului şi talentului".

Surse apropiate lui Khan au subliniat că la fel de important este ca Barnier să afle şi opiniile altor lideri din Regatul Unit care nu fac parte din tabăra susţinătorilor Brexitului.

Luni, Barnier s-a întâlnit cu fostul ministru britanic al muncii şi pensiilor, Iain Duncan Smith, cu fostul ministru al mediului, Owen Paterson, şi cu fostul lider al Partidului Unionist din Ulster, David Trimble, al cărui sprijin a fost esenţial pentru Acordul din Vinerea Mare.

Duncan Smith a respins acuzaţiile celor care spun că acest grup încearcă să submineze demersurile premierului, care vrea din răsputeri să-şi convingă cabinetul să-i sprijine planul. "Premierul se bucură de întregul meu sprijin. Şi cu asta, punct", a spus el. Grupul i-a prezentat lui Barnier o serie de "idei constructive". Din grup au mai făcut parte Hans Maessen, un expert olandez în probleme vamale care a fost consilier al Grupului pentru Cercetări Europene, liderul acţiunii pentru un Brexit dur, Jacob Rees-Mogg, şi Shanker Singham, directorul Institutului pentru Afaceri Economice (IEA).

Într-un raport al IEA, prezentat luna trecută, se arată că Regatul Unit ar trebui să renunţe la "planul de la Chequers" al dnei May în favoarea unui acord comercial mult mai relaxat cu UE. Grupul a refuzat să comentze discuţiie purtate cu Barnier.(RADOR)

• Handelsblatt: Italia, pusă la colț de UE. Trei scenarii posibile

Italia se aștepta la pedeapsa Bruxellesului. Cel puțin încă de joia trecută, când ministrul Economiei și Finanțelor Giovanni Tria a primit personal plicul albastru în care se afla scrisoarea vicepreședintelui UE, Pierre Moscovici.

Comisia se plângea de "încălcarea deosebit de gravă a dispozițiilor bugetare ale Pactului de stabilitate și de creștere". Tria a răspuns scrisorii luni, reluând ceea ce conținea și scrisorile anterioare: ținta deficitului bugetar pentru 2019 rămâne la 2,4% și nu va fi schimbată.

Comisia a răspuns marți, mult mai devreme decât era de așteptat. Bruxelles respinge propunerea de buget a Italiei și arată cu degetul către nivelul ridicat al datoriei. Roma are acum trei săptămâni pentru a revizui proiectul.

Ce urmează? Sunt posibile trei scenarii:

1. Italia nu schimbă nimic

În cazul în care guvernul italian nu trimite un nou proiect la Bruxelles în termenul limită, va fi inițiată o procedură oficială de deficit împotriva Italiei. Pentru asta însă e nevoie de timp. Cu toate acestea, miniștrii de finanțe ai UE pot impune sancțiuni financiare pentru încălcări persistente ale regulilor de stabilitate. Aceasta ar fi o premieră, întrucât nu s-a mai făcut niciodată în istoria UE. În 2016, UE a fost mult mai îngăduitoare cu Spania și Portugalia în ciuda încălcărilor semnificative ale aceluiași Pact.

Probabilitate: scăzută

2. Italia își îmbunătățește bugetul

Roma a făcut deja primele modificări la proiectul de buget. Potrivit ministrului Tria, Italia intenționează să fixeze deficitul pentru 2020 la 2,1% și la 1.8% în 2021. Potrivit italienilor,

Guvernul va finanța creșterea prin creșterea consumului. Prognoza guvernului privind creșterea economică de anul viitor este de 1,5%, dar este pusă la îndoială de către economiști.

Probabilitate: medie

3. Italia va negocia un compromis

"Dacă Bruxelles-ul nu acceptă, ne așezăm la masă și discutăm pe marginea lui", a declarat primul ministru Giuseppe Conte, luni. Guvernul vrea să explice mai detaliat proiectul de buget.

Turbulențele de pe piețele financiare încep să își facă simțite presiunile. Ratingul Standard & Poor's va fi publicat în această săptămână. Dacă agenția downgradează Italia și piețele continuă să reacționeze, țara s-ar putea confrunta rapid cu probleme masive. Rezultatul? O nouă criză a datoriilor.

Probabilitate: mare

Context:

Decizia Comisiei Europene de a respinge proiectul de buget al Italiei pentru anul 2019 ”nu schimbă nimic”, a asigurat marţi vicepremierul italian Matteo Salvini.

”Ei nu atacă un guvern, ci un popor. Astfel de lucruri nu fac decât să stârnească şi mai mult mânia italienilor, iar apoi ne mai plângem de ce popularitatea Uniunii Europene a ajuns atât de jos”, a adăugat Salvini despre decizia Bruxelles-ului privind bugetul propus de guvernul său.

La rândul său, Luigi Di Maio, şi el vicepremier în guvernul de la Roma şi de asemenea lider al partidului antisistem Mişcarea 5 Stele, a cerut Comisiei Europene să manifeste ”respect” faţă de italieni şi faţă de guvernul lor. ”Acesta este primul buget italian care nu este pe placul UE. Nu sunt surprins. Este primul buget italian care a fost scris la Roma şi nu la Bruxelles”, a menţionat Di Maio într-un mesaj pe Facebook, conform agenţiilor Reuters şi EFE, el promiţând că guvernul din care face parte nu se va ”preda” în faţa Bruxelles-ului, pentru că acest guvern nu doreşte noi politici de austeritate.

Pentru prima dată în istoria UE, Comisia Europeană a respins marţi proiectul de buget al Italiei pentru anul viitor, invocând criteriile europene privind deficitul şi datoria publică.

Chiar dacă deficitul bugetar de 2,4% din PIB propus în acest proiect este în limita de 3% din PIB prevăzută în tratate, Comisia Europeană a cerut un deficit mai mic pentru Italia, astfel încât această ţară să poată să îşi reducă povara datoriei. În prezent, datoria publică a Italiei este una dintre cele mai mari din Europa, în termeni absoluţi, şi a doua ca mărime după cea a Greciei, ca procent din PIB.

Conform regulilor europene, Italia are acum la dispoziţie trei săptămâni pentru a prezenta un buget conform cu exigenţele Bruxelles-ului, în caz contrar Comisia Europeană putând iniţia procedura pentru deficit excesiv ce poate să conducă în final la sancţiuni financiare care, teoretic, ar corespunde unui procent de 0,2% din PIB, respectiv circa 3,4 miliarde de euro în cazul Italiei.

În practică însă, marja de manevră a Comisiei Europene ar putea fi mai limitată, ea fiind acum în situaţia de a împăca atât fermitatea, pentru a-şi susţine credibilitatea, cât şi nevoia de a tempera tensiunile, pentru a evita un conflict deschis cu guvernul de la Roma ce s-ar resimţi pe pieţe.

• Les Echos: Neîncredere reciprocă între companii și Fisc

"Ideea noastră este să inversăm clepsidra, dar nu vom reuși în 18 luni". În fața unei săli pline de profesioniști adunați în sediul Direcției Regionale a Finanțelor Publice, Maïté Gabet, directorul departamentului de control fiscal, a recunoscut că va mai dura un timp până când neîncrederea care există între companii și administrație va dispărea. „Acest lucru va însemna schimbări în organizația noastră, în resursele alocate acestei ținte dar și o schimbarea culturii noastre organizaționale“, a declarat și Bruno Parent, șef al Direcției Generale a Finanțelor Publice (DGFIP).

Astăzi, munca unui inspector este ca, în baza unor semnale primite, să verifice dacă o firmă comite vreo neregulă fiscală. Și, în baza încrederii în acea companie, si invite acționarii să revină pe drumul cel bun. Acesta e modelul folosit de anglo-saxoni dar care nu întotdeauna e utilizat și în Franța. Bruno Parent este precaut cu privire la o transformare radicală a Fiscului: modelul britanic nu va fi ”modelat” peste noapte în Franța. "Putem să învățăm dintr-un model străin, dar trebuie, bineînțeles, să ne adaptăm la particularitățile legii noastre", spune el.

Această evoluție va necesita, de asemenea, o schimbare culturală din partea companiilor care, foarte des, ezită să aibă încredere în Fisc. Încă îbazate pe o logică de tipul: Să trăim fericiți, dar ascunși”, firmele se tem să aducă lupul în stână. Experimentul privind relația de încredere, lansat în 2013, este încă o dovadă a acestui lucru. DGFIP a avut dificultăți până și în găsirea candidaților pentru a participa la experiment.

Au existat chiar federații patronale care le-au recomandat companiilor membre să nu se angajeze în acel experiment.

"Când administrația dorește să facă un asemenea efort, ar fi bine să ne deschidem și noi porțile. Pentru a juca, trebuie să existe două tabere ", spune Claire Goudet, fosta directoare financiară a Yves Rocher.

Fiscul a învățat cel puțin o lecție din această întâlnire. Dacă dorește încredere, trebuie să înființeze un serviciu dedicat firmelor, independent de controlul fiscal. "S-ar putea ca astfel, companiile să coopereze mai bine cu noi”, mai spun autoritățile.

• The Times: Vladimir Putin se întâlneşte cu emisarul american John Bolton referitor la tratatul nuclear denunţat

John Bolton, consilierul american pentru securitate naţională, va discuta astăzi cu preşedintele Putin despre securitatea nucleară, după ce preşedintele Trump a anunţat retragerea Washington-ului din acordul de neproliferare.

Dl Bolton urma să se întâlnească cu Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, înaintea convorbirilor cu dl Putin, astăzi la Moscova. Ieri, oficialităţile ruse au încercat să califice demersul dlui Trump de retragere din Tratatul privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune, INF - semnat în 1987 de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov -, drept o ameninţare la adresa securităţii internaţionale. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al dlui Putin, a spus că retragerea Washington-ului va "face lumea un loc mai periculos" şi va sili Moscova să adopte măsuri de retorsiune pentru a-şi asigura securitatea proprie.

"Dacă sunt dezvoltate aceste sisteme, atunci este necesar ca alte ţări, în acest caz Rusia, să ia măsuri pentru a restabili echilibrul în această sferă", a spus el.

Dl Trump a respins ameninţarea, cu o seară înainte, spunând: "Noi avem de departe mai mulţi bani decât oricine altcineva, noi vom acumula până când îşi vor da seama de realitate".

Unii analişti spun că în spatele uşilor închise, dl Putin va saluta decizia dlui Trump de a denunţa tratatul deoarece eliberează Rusia de restricţiile privind modalităţile şi locurile unde putea amplasa rachete nucleare cu rază medie de acţiune. Tratatul interzicea producerea de rachete lansate de la sol cu o rază de acţiune de 3.500 mile şi a diminuat tensiunile din perioada războiului rece, punând capăt desfăşurării de rachete nucleare americane şi sovietice în Europa.

Washington-ul spune că Moscova a încălcat acordul prin faptul că a dezvoltat sistemul de rachete de croazieră cu lansare de la sol 9M729 care ameninţă aliaţii NATO din Europa, cu raza de acţiune care se pare că depăşeşte limitele stabilite prin tratat. Rusia spune că scutul defensiv cu rachete amplasat de NATO în România în 2016 încalcă pactul. Dl Peskov a spus că Moscova va încerca să clarifice intenţiile Washington-ului în cursul vizitei dlui Bolton, cel care ar fi recomandat ieşirea Washington-ului din tratatul INF.

Vladimir Frolov, expert în politică externă, a scris pe website-ul Republic: "Aceasta este o mare realizare diplomatică a lui Vladimir Putin, la care el a lucrat aproape în toţi anii de când este conducătorul ţării. Pentru complexul militaro-industrial al Rusiei, pentru elita din domeniul securităţii, tratatul INF a fost mereu un steag roşu, simbolizând înfrângerea ţării în războiul rece".

În martie, dl Putin a reliefat ceea ce el a descris drept noile arme nucleare "invincibile" ale Rusiei, inclusiv rachete de croazieră avansate şi sisteme de transport nuclear, în privinţa cărora s-a lăudat că pot penetra toate sistemele occidentale de apărare cu rachete. Discursul lui a fost însoţit de o prezentare video animată, transmisă în direct la televiziune, care arăta bombardarea Floridei cu ogive ruseşti.

Steven Pifer, expert în controlul armelor şi fostă oficialitate la Departamentul de Stat, a spus: "În condiţiile în care Rusia încălca tratatul, SUA nu puteau rămâne la nesfârşit în acesta. Însă o strategie mai inteligentă ar fi fost aplicarea unor presiuni militare şi politice mai mari pentru a încuraja Moscova să revină la respectarea (acordului)".(RADOR)

• Le Point: Polonia, somată să-şi suspende legea cu privire la judecători

Vicepreședintele Curții de Justiție a UE ordonă Varșoviei să suspende imediat legea privind numirea judecătorilor Curții Supreme.

Este o decizie potențial explozivă cea pe care tocmai a luat-o Rosario Silva de Lapuerta, vicepreședinte al Curții Europene de Justiție (CEJ), cu privire la Polonia și la controversata reformă a Curții Supreme. De fapt, Varșoviei i se ordonă, în temeiul articolului 160 din Regulamentul Curții, să suspende imediat această legislație care obligă la pensionare pe judecătorii constituționali de peste 65 de ani, cu excepția cazului în care li se acordă autorizație discreționară a președintelui Republicii. În acest caz, Andrzej Duda, membru al PiS (Lege și justiție), partidul ultraconservator la putere care încearcă să-și impună oamenii în sistemul judiciar în numele unei vânători de comuniști.

Conform acestui articol, CJEU nu are nici măcar nevoie să audă partea poloneză, deoarece măsurile urgente pot preveni prejudicii grave și ireparabile la adresa intereselor Uniunii.

Cum va reacționa Polonia lui PiS, unul dintre cele mai eurosceptice partide conservatoare de pe harta politică, la acest ordin judecătoresc? Mai ales după luni și luni de dialog infructuos între Comisie și autoritățile poloneze cu privire la această lege care subminează independența sistemului judiciar și a statului de drept. Majoritatea statelor membre, în afară de Ungaria lui Viktor Orbán, monitorizează reacția Varșoviei, țara care, amintiți-vă, primește cele mai multe fonduri europene pentru a-şi redresa economia. Așa cum spune adesea Emmanuel Macron, Europa nu poate fi un carnet de cecuri dacă valorile europene, înscrise în tratate, nu sunt respectate.

În acest caz extrem de politizat, ordonanța provizorie a Curții de Justiție răspunde în mod favorabil tuturor solicitărilor Comisiei în cadrul acțiunii privind încălcarea dreptului comunitar inițiată de Bruxelles pe 2 octombrie 2018. Prin urmare, Varșovia trebuie să suspende reducerea vârstei judecătorilor Curții Supreme, să ia toate măsurile necesare pentru a asigura menținerea și independența judecătorilor vizați de limite de vârstă și să se abțină de la recrutarea noilor judecători care i-ar înlocui.

De la venirea sa la putere, în 2015, PiS a contestat controlul constituționalității legilor și a subminat fundamentele independenței sistemului judiciar printr-un set de patru legi conferindu-i ministrului Justiției competențe de numire și concediere fără obligația de motivare. În prezent, Consiliul Superior al Magistraturii (KRS) depinde de numirile Dietei (Parlamentul Polonez), care alege cei 15 judecători (nominalizați anterior de colegii lor). Drept urmare, KRS a devenit o instanţă politizată cu consecințe în cascadă în întreg lanțul judiciar. Totul contribuie la plasarea justiției poloneze în mâinile PiS.

Polonia lui Kaczynski, președintele PiS și omul forte al regimului, este plasată la poalele zidului: fie renunţă la ordonanţă și rămâne în legalitatea europeană, fie nu ascultă Curtea și intră într-un conflict dur care va merge foarte repede dincolo de cadrul juridic pentru a deveni politic. Niciodată până acum, un stat nu a îndrăznit să pună în discuţie supremaţia deciziilor Curţii Europene de Justiţie, piatra de temelie a contractului social al Uniunii Europene.

Legătura de încredere a început, de asemenea, să slăbească față de Polonia atunci când un judecător al Înaltei Curți de Justiție din Irlanda a refuzat, în martie 2018, să extrădeze o persoană în Polonia, în ciuda unui mandat european de arestare. Înalta Curte a Irlandei a profitat de faptul că justiția poloneză nu mai are toate garanțiile de independență.

Artur Celmer, în vârstă de 31 de ani, căutat pentru trafic de droguri organizat, a scăpat de o extrădare automată între statele membre. Acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată în Uniune! Membrii săi trebuie să-şi acorde încredere reciproc. Pe 25 iulie 2018, Curtea Europeană de Justiție a aprobat decizia Înaltei Curți de Justiție de la Dublin.

Bineînțeles, Polonia a primit foarte prost decizia irlandeză. Mass-media poloneză l-a atacat violent pe judecătorul irlandez, Aileen Donnelly, mai ales din cauza homosexualității sale asumate. (RADOR)