Financial review Prima pagină a presei străine: Dispozitive explozive trimise lui Clinton, Obama și CNN. Unde și ce putem cumpăra cu 300.000 euro. Italia și Comisia Europeană în conflict. Comerţul cu arme al UE cu Arabia Saudită

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 25 octombrie 2018, 5:39 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: Dispozitive explozive trimise lui Clinton, Obama și la sediul CNN ● Les Echos: Imobiliare: Unde și ce putem cumpăra cu 300.000 euro? ● Handelsblatt: De ce prețul petrolului scade, iar aurul se scumpește ● The Times: Putin se va întâlni cu Trump pentru a discuta despre tratatul armamentului ● Le Point: Buget: Italia și Comisia Europeană intră în conflict ● Akșam: Comerţul cu arme al UE cu Arabia Saudită sub lupă. Lectură plăcută!
  • Financial Times: Dispozitive explozive trimise lui Clinton, Obama și la sediul CNN



Fostul președinte american Barack Obama și fostul secretar de stat Hillary Clinton au fost vizați miercuri de dispozitive explozive trimise prin poștă, în timp ce un pachet similar a fost primit la birourile CNN din New York.

Președintele Donald Trump a declarat că autoritățile efectuează o investigație majoră, după ce au fost interceptate cel puțin cinci bombe în New York, Washington și Florida, într-un efort de a identifica persoana sau persoanele din spatele acestor acte.

Dispozitivele par a fi îndreptate spre democrați și către CNN - ambele fiind subiecte frecvente ale atacurilor politice ale domnului Trump. Dar președintele a cerut americanilor să se unească pentru a trimite un mesaj că astfel de incidente nu vor fi tolerate.

"În aceste vremuri, trebuie să ne unim. Trebuie să trimitem un mesaj foarte clar, fără îndoială, că acțiunile sau amenințările de violență politică de orice fel nu își pot găsi locul în Statele Unite ale Americii ", a spus dl Trump.

Incidentele au avut loc cu două săptămâni înainte de alegerile intermediare din SUA și au urmat descoperirii luni, a unui dispozitiv exploziv la domiciliul lui George Soros.

Biroul Federal de Investigații a declarat că unul dintre cele cinci pachete suspecte descoperite a fost trimis lui Eric Holder, avocatul lui Obama, fostul președinte luând în calcul o posibilă candidatură în 2020.

Pachetul trimisă la CNN îi era adresat lui John Brennan, fost director al CIA în perioada Administraţiei Barack Obama și un critic ferm al domnului Trump. În august, Donald Trump, a decis revocarea autorizaţiei de securitate a lui Brennan, invocând comportamentul imprevizibil al acestuia și spunând că Brennan își utilizează accesul la informații sensibile pentru a valida atacuri politice.

Maxine Waters, o altă congresmană democratică, care a fost o țintă frecventă a atacurilor domnului Trump, a declarat că a fost informată de poliție că biroul ei era "ținta unui pachet suspect, preluat de FBI".

Într-o declarație, FBI a spus că este posibil ca pachete similare să fi fost expediate în alte locații. Christopher Wray, directorul FBI, a declarat că ancheta este "prioritatea numărul unu" pentru agenția federală.

"Am angajat toate resursele FBI și, împreună cu partenerii noștri din grupurile comune de acțiune în domeniul terorismului, vom continua să depunem eforturi pentru identificarea și arestarea celor responsabili”, a spus dl Wray. "Cerem oricui ar putea avea informații să contacteze FBI-ul. Nu ezitați să sunați; orice informație cât de mică ne poate ajuta în această anchetă ".

Într-un e-mail către membrii Congresului, văzut de Financial Times, Poliția Capitalei din SUA a avertizat parlamentarii să fie vigilenți în gestionarea pachetelor expediate către birourile lor.

Oamenii legii le recomandă aleșilor să părăsească imediat zona dacă primesc orice colet care li se pare suspect.

"Ceea ce am văzut astăzi aici a fost un efort de a institui teroarea, a spus primarul New York, Bill De Blasio.

Serviciul Secret al SUA a declarat că un pachet adresat dnei Clinton în statul New York a fost recuperat marți, în timp ce unul trimis lui Obama a fost interceptat la Washington, miercuri dimineața.  FBI a confirmat că investighează "un pachet suspect găsit în vecinătatea reședinței Clinton".

"Pachetele au fost imediat identificate în timpul procedurilor de screening de rutină ca potențiale dispozitive explozive", a declarat Serviciul Secret, adăugând că destinatarii vizați "nu au primit pachetele și nu au fost expuși riscului de a le primi".

Dna Clinton, aflată în Florida, a declarat miercuri:  "Suntem mulțumiți de oamenii din Serviciul Secret. . . În fiecare zi le suntem recunoscători pentru serviciul și angajamentul lor. Și, evident, astăzi cu atât mai mult. E îngrozitor ce se întâmplă, nu-i așa?”

John Miller, comisarul adjunct al serviciilor de informații și contra-terorism din Departamentul de Poliție New York, a declarat că pachetele trimise domnului Soros, doamnei Clinton și lui Obama păreau similare. "Se pare că un individ sau un grup de indivizi au trimis mai multe pachete similare", a spus el.

În timp ce republicanii și democrații își intensifică atacurile reciproce înainte de alegerile intermediare, domnul Trump îi descrie pe oponenții săi ca pe o "gloată". Trump l-a acuzat pe dl Soros, investitorul născut în Ungaria, că a plătit protestatarii, însă fără a aduce vreo dovadă. Însă  acuzațiile sale s-au dovedit a fi foarte populare la mitingurile politice.

În Montana, săptămâna trecută, domnul Trump a susținut că cei care au protestat la Washington- în timpul controversei despre Brett Kavanaugh, care a fost confirmat de curând de Curtea Supremă de Justiție- au fost finanțat de dl Soros.

NYPD a spus în jurul prânzului că a eliminat în siguranță dispozitivul suspect de la Time Warner Center din New York, unde se află studiourile CNN Manhattan TV, după ce fusese chemat să investigheze un pachet cu două ore mai devreme.

Atât Ivanka Trump, fiica președintelui, cât și Chelsea Clinton, fiica fostului președinte,au mulțumit Serviciului Secret. "Condamn cu tărie tentativele de violență împotriva președintelui Obama, a familiei Clinton, a @CNN și a altora. Nu există nici o scuză", a declarat doamna Trump.

  • Les Echos: Imobiliare: Unde și ce putem cumpăra cu 300.000 euro?


Diferențele de preț sunt considerabile, când vine vorba de orașele importante ale lumii. Un studiu al rețelei Century 21 compară mărimea apartamentelor care pot fi achiziționate în 26 de țări cu un buget de 300.000 de euro. Au fost luate în clacul 35 de capitale sau orașe mari din 26 de țări diferite. Dacă acești bani vă permit să vă luați o vilă luxoasă de 600 de metri pătrați (m2) în Cape Town, cu aceeași sumă, în Lodra vă puteți cumpăra un studio de 18 m2.

Capitala pariziană confirmă din nou prețurile sale ridicate. După Londra (18 m²), New York (20 m²) și San Francisco (28 m²), Paris ocupă locul patru cu o suprafață achiziționată de numai 31 m². Piatra pariziană este în creștere și probabil nu se va opri la acest nivel. În cele mai recente estimări, notarii anticipează un preț mediu de 9.570 de euro pe metru pătrat în noiembrie 2018, în creștere cu 3% față de luna august.

În căutarea unei alternative, francezii ar avea să se îndrepte spre Spania, Germania, Portugalia sau Belgia. Același buget de 300.000 de euro le-ar permite să devină proprietari ai unui apartament de 70 m² în Barcelona și Berlin, 85 de metri pătrați în Lisabona sau chiar 97 m² în Porto.

 Bruxelles, capitala europeană, pare foarte accesibilă, cei 300.000 de euro asigurând un apartament de 100 m². "Prețul mediu de la Bruxelles este de aproximativ 3.200 de euro pe metru pătrat", explică Isabelle Vermeir, manager Benelux pentru Century 21, care este și așa cu 25-30% mai scump decât restul orașelor Belgiei."


  • Handelsblatt: De ce prețul petrolului scade, iar aurul se scumpește




A fost nevoie de numai câteva cuvinte ale lui Khalid Al-Falih pentru ca prețul petrolului să scadă. OPEC a trecut la sloganul ”produ cât de mult poți", a declarat ministrul saudit al energiei la o conferință privind investițiile, la Riyad. El a mai anunța că Arabia Saudită își va extinde producția de la 10,7 milioane de barili pe zi până la 12 milioane de barili. Sancțiunile SUA împotriva Iranului, a spus el, nu ar trebui să afecteze aprovizionarea cu petrol la nivel mondial.

Era un semnal puternic. Marți seara, prețul petrolului s-a mișcat cu aproape cinci procente . De asemenea miercuri, prețul Brent a scăzut la 76 de barili pe baril. Iar cotatia WTI ( West Texas Intermediate ) s-a ieftinit până la aproximativ 66 de dolari pe baril.

În schimb, aurul a crescut între timp la maximul ultimilor trei luni, cotația fiind deasupra pragului de 1.230 $ pe uncie. După ce prețul metalelor prețioase părea să rămână o bună bucată de vreme sub valoarea de 1.200, el a crescut în patru săptămâni cu 3,5%.

Cu numai câteva săptămâni în urmă, petrolul părea să atingă valoarea de 100 de dolari pe baril. Multe bănci și-au majorat semnificativ previziunile pentru prețul de la sfârșitul anului. Asta în vreme ce aurul părea să-și fi pierdut statutul de valoare de refugiu.

Încă o dată, s-a dovedit că politica mondială dictează prețul petrolului. Retorica Arabiei Saudite s-a schimbat și ea. Chiar și după ce președintele american Donald Trump a amenințat saudiții cu o "pedeapsă severă" la jumătatea lunii octombrie, tonul apropiaților lui Mohammed bin Salman a devenit mai beligerant. ”Arabia Saudită joacă un rol influent și vital în economia globală", au spus saudiții - referindu-se fără discuție la rezervele de petrol ale țării .

Neliniștea în piețe au crescut pe măsură ce bănuielile că saudiții își vor folosi petrolul ca pe o pârghie politică, creșteau. Dar ministrul energiei Al-Falih a eliminat această temere, spune Frank Klumpp, expert în resurse la LBBW.  Analistul Commerzbank Eugen Weinberg are și o explicație: "Arabii vor să demonstreze că rămân un partener de încredere. "

Prețul petrolului este, de asemenea, sub presiune din cauza preocupărilor că cererea globală  ar putea încetini. Dacă economia globală încetinește, se consumă mai puțin petrol. Opec și Agenția Internațională pentru Energie au revizuit recent în scădere estimările privind creșterea economică globală și cererea de petrol. "Se adună norii peste economia globală", a spus șeful Opec Mohammed Barkindo acum două săptămâni. "Vânzarile mari de pe piețele bursiere este, de asemenea, o expresie a temerilor economice", spune expertul LBBW Klumpp.

Pentru investitorii care pariază atât pe petrol, cât și pe aur, tendința opusă a celor două produse este o veste bună: câștigurile pariului  pe unul din mărfuri vor compensa pierderile din pariul pe celălalt, așa încât diversificarea portofoliului își va spune cuvântul.
  • The Times: Putin se va întâlni cu Trump pentru a discuta despre tratatul armamentului




Preşedinţii Putin şi Trump au convenit să se întâlnească în Franţa, luna viitoare, pentru a discuta despre retragerea Washingtonului din tratatul vizând armele nucleare.
Dl Trump a spus în cursul weekendului că SUA se vor retrage din Tratatul privind forţele nucleare intermediare INF, semnat în 1987 de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov, din cauza presupuselor încălcări de către ruşi şi a acumulării de arme de către China. Kremlinul a avertizat că demersul va "face lumea un loc mai periculos".

Înainte de convorbirile de la Moscova cu consilierul pentru securitate naţională american John Bolton, dl Putin a sugerat organizarea unei întâlniri cu dl Trump la Paris, pe marginea evenimentului din 11 noiembrie de comemorare a sfârşitului primului război mondial. Se aşteaptă participarea a mai mult de 60 de lideri naţionali. Dl Bolton a confirmat ulterior că se fac aranjamente pentru un astfel de summit în Franţa.

Dl Bolton, care se opune de mult timp acordurilor privind armamentul semnate cu Moscova, a respins ceea ce a numit răspunsul "supraîncălzit" al Kremlinului la denunţarea tratatului INF.
"Acesta este un tratat bilateral din zilele războiului rece. Tehnologia s-a schimbat. Realitatea geostrategică s-a schimbat şi ambele noastre ţări trebuie să se confrunte cu aceasta", a spus el pentru BBC în timp ce depunea o coroană la podul unde a fost ucis prin împuşcare Boris Nemţov, critic al Kremlinului, în 2015.

Într-un interviu pentru ziarul rus Kommersant, dl Bolton a spus că Washingtonul este preocupat de încălcarea de către Moscova a pactului nuclear, prin dezvoltarea rachetelor de croazieră 9M729 care ameninţă aliaţii NATO şi au o rază de acţiune care s-ar părea că depăşeşte limitele stabilite prin tratat. El a adăugat că ar fi nerealist să ne aşteptăm ca Beijingul, care nu a semnat tratatul INF, să accepte limitările acestuia asupra dezvoltării armamentului propriu. Rusia argumentează că scutul defensiv cu rachete NATO amplasat în România în 2016 încalcă acordul.

Dl Putin a spus că relaţiile Rusia-SUA nu au reuşit să se ridice la nivelul aşteptărilor create de summitul lui cu dl Trump, de la Helsinki din iulie. "Aceasta a fost o discuţie utilă şi, pe alocuri, destul de dură, dar în cele din urmă constructivă", a spus dl Putin. "De aceea, uneori este surprinzător să vezi că SUA adoptă măsuri neprovocate, din cele pe care noi nu le putem califica drept amicale, în relaţie cu Rusia".

Dl Bolton a pus problema intervenţiei ruseşti în alegerile americane. El a argumentat că acestea s-au întors împotriva Moscovei, dând o lecţie Kremlinului: "Nu vă jucaţi cu alegerile americane". Dl Putin i-a pus o întrebare oaspetelui lui: "Din câte îmi amintesc, stema americană prezintă un vultur care pe o parte ţine 13 săgeţi şi pe cealaltă o ramură de măslin cu 13 măsline. Iată întrebarea: Vulturul a mâncat deja toate măslinele şi i-au mai rămas doar săgeţile?" Dl Bolton a replicat: "Să sperăm că voi avea câteva răspunsuri pentru dvs. Dar nu am mai adus măsline." (RADOR)


  •  Le Point: Buget: Italia și Comisia Europeană intră în conflict






Conform tratatelor, guvernul Conte, al cărui buget a fost respins de Bruxelles, are la dispoziţie trei săptămâni pentru a-l revizui. Puţin probabil...

Comisia Europeană, gardian al tratatelor, nu a avut de ales decât să respingă proiectul de buget italian din cauza diferențelor sale "semnificative" față de normele comune în vigoare. Nu a fost vorba despre o mică derivă "borderline", potrivit expresiei folosite de comisarul Pierre Moscovici, însărcinat cu monitorizarea bugetului, ci despre o "abatere clară, netă, asumată și, de către unii, chiar revendicată". Matteo Salvini, care odinioară propovăduia ieșirea italiană din zona euro, se va recunoaște în asta...

Potrivit tratatelor, Italia are acum la dispoziţie peste trei săptămâni pentru a prezenta o nouă versiune a bugetului, care să ia în considerare comentariile Comisiei, care este îngrijorată de creșterea ulterioară a datoriei deja mari a Italiei (131,2% din PIB sau 37.000 de euro de persoană). În aceste trei săptămâni, se așteaptă ca guvernul lui Giuseppe Conte şi Comisia Europeană să mențină un dialog animat. Totuşi, acesta riscă să eşueze, având în vedere declarațiile făcute, luni, la Roma, de către președintele Consiliului: "Nu suntem o bandă de fanatici. Dacă am fi adoptat o lege financiară diferită, am fi intrat în recesiune".

Aceasta este prima dată când Comisia s-a aflat într-o astfel de situație. Litigiul cu Italia nu are legătură cu amânarea acuzațiilor sau cu o cerere de atenuare a normelor, așa cum s-a întâmplat în trecut, când Franța a cerut un timp suplimentar pentru a reveni sub 3%. De data aceasta, este vorba despre o repunere în cauză a regulilor tratatelor, despre filosofia lor, pe care populiştii italieni le contestă, deoarece Luigi di Maio și Matteo Salvini consideră că presiunea bugetară suferită de țara lor este cauza creșterii sale foarte slabe din ultimii zece ani.
"Guvernul italian este legitimat să guverneze această țară, fie că este vorba despre relansarea investițiilor, fie despre lupta împotriva sărăciei", admite Pierre Moscovici. (...) Comisia nu va interveni în niciun fel în alegerile sale interne și legitime. Pe mine mă preocupă altceva. Impactul bugetar al acestor politici asupra cetățenilor, asupra poporului, și acasta este mai presus de opinia pe care tocmai am adoptat-o. Și Comisia insistă: Italia trebuie să își reducă datoria publică, care este "inamicul economiei și inamicul popoarelor europene".

În 2017, dobânda datoriei italiană a reprezentat 65 de miliarde de euro (deci de rambursat), adică echivalentul bugetului educației din Italia. "Prin urmare, reducerea acestui munte de datorii trebuie să fie o prioritate strategică pentru Italia", adaugă Moscovici. Cu toate acestea, creșterea deficitului structural italian (+ 0,8%) va afecta și mai mult gradul de îndatorare a peninsulei. Ipotezele optimiste de creștere prezentate de guvernul Conte (1,5% în 2019 față de 1% prevăzut de majoritatea observatorilor, inclusiv FMI ) nu au convins Comisia.

Bruxelles se apără de acuzaţia că i-ar fi strangulat pe italieni care, potrivit Comisiei, au beneficiat de toate flexibilitățile tratatelor bugetare (30 de miliarde de euro) pentru a ține seama de cutremure sau de amenințarea teroristă. În plus, Italia este cel de-al doilea beneficiar al planului Juncker pentru un total de 8,5 miliarde de euro. Peninsula este, de asemenea, al doilea beneficiar al fondurilor europene pentru perioada 2014-2020 (în medie, 45 de miliarde de euro pe an). Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că Italia este un contribuitor net la bugetul UE, până la punctul în care Luigi di Maio a amenințat, vara trecută, în momentul afacerii cu nava de migranţi "Diciotti", că va suspenda plățile italiene la bugetul UE.

"Ușa noastră este deschisă guvernului italian", nu se teme să spună Pierre Moscovici. Ce se va întâmpla dacă guvernul Conte nu va asculta și își va menține bugetul? "Atunci vom intra în necunoscut", spunea cineva din cadrul Comisiei. Acum încrederea piețelor în economia italiană este cea care va decide, în cele din urmă, soarta guvernului italian prin reacția lor, mai rapidă decât procedurile tratatelor bugetare...(RADOR)

  • Akșam: Comerţul cu arme al UE cu Arabia Saudită sub lupă






După asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi, cererile privind oprirea comerţului cu arme al ţărilor membre UE cu Arabia Saudită s-au înmulţit.

În numele ţărilor membre UE, Înaltul Reprezentant al UE pentru Relaţii Externe şi Politica de Securitate, Federica Mogherini, a lansat un apel pentru "continuarea unei investigaţii cuprinzătoare, credibile şi transparente legată de asasinarea lui Khashoggi şi cei care sunt vinovați să răspundă", iar oficialii din ţările membre s-au concentrat pe comerţul cu arme cu Arabia Saudită.
Punându-şi semnătura pe o premieră între ţările membre UE, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a anunţat că "în condiţiile actuale" nu vor mai fi vândute arme Arabiei Saudite.
Ministrul de externe al Germaniei, Heiko Maas, susţinând-o printr-o declaraţie pe Angela Merkel, a afirmat că până când Germania nu va primi mult mai multe informaţii privind detaliile morţii lui Khashoggi, nu va exporta arme în Arabia Saudită.

Şi ministrul de finanţe al Germaniei, Olaf Scholz, şi ministrul economiei şi energiei al Germaniei, Peter Altmaier, au precizat că susţin decizia guvernului de a opri comerţul cu arme.
Iar în Olanda, premierul Mark Rutte a lansat un apel ţărilor membre UE să aplice ca şi ţara sa "sistemul de export restricţionat" faţă de Arabia Saudită, rezoluţia propusă adoptării de către Parlament pentru stoparea vânzării de arme fiind adoptată cu majoritate de voturi.
Şi în Franţa se discută despre stoparea comerţului cu arme cu Riadul. Însă preşedintele Emmanuel Macron a susținut că pentru ţara sa Arabia Saudită nu reprezintă un cumpărător important.

Un apel puternic al opoziţiei din Marea Britanie

În Marea Britanie, ţară care exportă cel mai mult arme în Arabia Saudită din rândul ţărilor membre UE, presiunea vine din partea opoziţiei.
Liderul Partidului Laburist, principalul partid de opoziţie, Jeremy Corbyn, şi-a exprimat satisfacţia faţă de condamnarea asasinării lui Khashoggi şi a lansat întrebarea: "Condamnarea nu este suficientă. Guvernul va bloca vânzarea de arme către Arabia Saudită?"
Ministrul de externe al guvernului din umbră al Partidului Laburist, Emily Thornberry, îl consideră responsabil de asasinarea lui Khashoggi pe prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammad bin Salman.

"Prinţul moştenitor îi consideră proşti pe aliaţii lor. Crede că minciunile lui vor fi crezute. De data aceasta nu s-a întâmplat aşa" a declarat Thornberry şi a lansat un apel guvernului britanic de a aplica sancţiunile Magnitsky oficialilor saudiţi şi să stopeze vânzarea de arme către această ţară.
Şi purtătorul de cuvânt al Partidului Naţional din Scoţia în Parlament, deputatul Ian Blackford, a spus: "A venit timpul să acţionăm împotriva Arabiei Saudite. Opriţi vânzarea de arme către Arabia Saudită. Faceţi asta chiar astăzi!"

"Germania ar trebui luată drept exemplu"
În Spania, Partidul Podemos exercită presiuni pentru stoparea comerţului cu arme. Liderul partidului, Pablo Iglesiasi, a anunţat că va cere încă o dată guvernului să oprească vânzarea de arme către Arabia Saudită din cauza asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi.
Iglesiasi a cerut "susţinerea deciziei Germaniei şi mare atenţie în colaborările cu dictatorii însetaţi de sânge" şi a adăugat: "Ceea ce noi spunem de multă vreme, spune acum Germania. Ţările membre UE ar trebui să pună capăt vânzărilor de arme către Arabia Saudită".

În Belgia, vicepremierul Alexander De Croo a fost cel care a ridicat vocea în ceea ce priveşte comerţul cu arme cu Arabia Saudită.
De Croo, care a declarat că deciziile privind comerţul cu arme sunt adoptate de parlamentele regionale şi că în această privinţă nu are niciun fel de autoritate, a spus că Belgia ar trebui să aibă o atitudine "etică şi umană" şi, luând Germania drept exemplu, să oprească vânzarea de arme către Arabia Saudită.

Comerţul cu arme al ţărilor europene cu Riadul

Conform datelor Institutului Internaţional de Cercetare asupra Păcii de la Stockholm (SIPRI), Arabia Saudită este ţara din lume care a importat cele mai multe arme anul trecut.
SUA sunt ţara cu care Arabia Saudită are cele mai mari contracte de achiziţie de armament. Datele ne arată că Statele Unite au realizat în perioada 2013-2017, 18% din comerţul cu arme cu Arabia Saudită.
Pe de altă parte, nu trebuie să ignorăm nici comerţul cu arme al ţărilor europene cu puterea de la Riad.

Conform datelor SIPRI în perioada 2013-2017, Marea Britanie a fost ţara de la care Arabia Saudită a achiziţionat cea mai mare cantitate de arme.
Marea Britanie a realizat 48,8% din comerţul său cu arme cu Arabia Saudită, fiind în fruntea listei ţărilor care exportă arme în această ţară.

După Marea Britanie urmează Belgia (32%), Suedia (12,8%), Slovacia (11,8%), Spania (8,3%), Austria (7,7%), Italia (6,3%), Finlanda (5,5%), Franţa (5,5%), Bulgaria (5,4%), Germania (3,1%) şi Olanda (2,4%). (RADOR)


Citeste mai multe despre   









2119 vizualizari

  • +6 (6 voturi)    
    mda... (Joi, 25 octombrie 2018, 12:09)

    marius67 [utilizator]

    Fostul președinte american Barack Obama și fostul secretar de stat Hillary Clinton au fost vizați miercuri de dispozitive explozive trimise prin poștă, în timp ce un pachet similar a fost primit la birourile CNN din New York.
    Dispozitivele par a fi îndreptate spre democrați și către CNN - ambele fiind subiecte frecvente ale atacurilor politice ale domnului Trump. Dar președintele a cerut americanilor să se unească pentru a trimite un mesaj că astfel de incidente nu vor fi tolerate.

    https://i.redd.it/nrb4p84k87u11.png
    https://i.redd.it/d141n1hzr7u11.jpg
    https://i.imgur.com/yHSzIRS.jpg


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version