Les Echos: O apropiată a lui Macron, numită rector al Academiei după ce regulile au fost schimbate ● Financial Times: Sir Philip Green, miliardar, ajuns în mijlocul unui scandal legat de posibile hărțuiri sexuale ● The Guardian: Fiul cel mare al jurnalistului Jamal Khashoggi, a părăsit Arabia Saudită ● Plus alte știri pe scurt. Lectură plăcută!

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Les Echos: O apropiată a lui Macron, numită rector al Academiei după ce regulile au fost schimbate

Charline Avenel a fost numită în funcția de rector al Academiei Versailles, cea mai mare academie din Franța. Decizie a fost luată miercuri în Consiliul de Miniștri și publicată joi în Jurnalul Oficial.

La vârsta de 40 de ani, Charline Avenel este o apropiată a președintelui Emmanuel Macron, alături de care a studiat la ENA.

În plus, numirea sa a fost posibilă prin extinderea profilurilor compatibile cu noua sa poziție. Practic, s-a mărit procentul de la 20% la 40% al rectorilor care pot fi numiți deși nu au titluri de doctor în științe.

Deși au fexistat mai multe voci care au denunțat noua numire, guvernul se apără spunând că dorește "diversificarea modului de recrutare a rectorilor, pentru a răspunde mai bine noilor cerințe ale profesiei".

Charline Avenel a fost responsabilă în Guvern de bugetul învățământului superior.

În timpul campaniei electorale, Emmanuel Macron nu și-a ascuns niciodată dorința de a aduce sânge nou în administrație, spunând că își dorește o cultură mai bună a managementului pentru a maximiza eficiența serviciilor de stat.

  • Financial Times: Sir Philip Green, miliardar,ajuns în mijlocul unui scandal legat de posibile hărțuiri sexuale

Sir Philip Green, miliardar, președintele grupului Arcadia, a ajuns în mijlocul unui scandal legat de posibile hărțuiri sexuale, numele lui fiind făcut public de Lordul Peter Hain, fost președinte al Camerei Comunelor.

Lordul Hain a spus că a simțit "datoria" de a-și folosi privilegiul parlamentar pentru a-l aduce în fața opiniei publice pe magnatul al cărui imperiu include lanțul de modă Topshop.

Cinci angajați ai companiilor deținute de Sir Philip l-ar fi acuzat pe acesta de comportament neadecvat, comportament care include hărțuire sexuală și abuz rasial.

Sir Philip a emis o declarație spunând că neagă "categoric și în totalitate" orice asemenea acuzații.

"Arcadia și eu personal luăm foarte în serios acuzațiile și nemulțumirile venite din partea angajaților, iar acolo unde există suspiciuni, asemenea comportamente duc la anchete temeinice”, a spus Sir Philip, adăugând că astfel de reclamații nu sunt ceva neobișnuit în interiorul companiilor mari.

"În unele cazuri, acestea sunt soluționate cu acordul părților", a adăugat el.

Inovatorul sloganului "ieftin și chic" era de mult timp o figură controversată în cercurile britanice de afaceri, mai ales după prăbușirea în 2016 a BHS, lanțul de magazine care l-a făcut miliardar.

El a fost criticat pentru că a lăsat lanțul să se prăbușească după ce a scos sute de milioane de lire sterline în dividende. Prăbușirea BHS a costat 11.000 de locuri de muncă probleme privind contribuțiile la pensii ale acestora. Green a plătit în cele din urmă 363 de milioane de lire sterline pentru rezolvarea situației

Au existat chiar solicitări ca lui Sir Philip să i se retragă titlul nobil.

Lordul Hain a spus în Camera Lorzilor că "puternicul om de afaceri" a folosit "acorduri de nedivulgare și plăți substanțiale pentru a ascunde adevărul despre hărțuirea sexuală repetată, abuzul rasist”

Lordul Hain, care a servit în cabinetele lui Tony Blair și Gordon Brown, a adăugat că el consideră că dezvăluirea sa este "în mod clar în interes public".

Aceste acorduri de nedivulgare au fost criticate pentru că sunt de regulă utilizate de cei bogați și puternici pentru a cumpăra tăcerea victimelor lor.

Miercuri, premierul britanic Theresa May a declarat că este "clar" că unii angajatori le foloseau în mod "neetic".

"Este inacceptabil ca sistemul actual să permită utilizarea acestor acorduri pentru a acoperi infractorii în serie”, spune și Maria Miller, deputatul conservator.

  • The Guardian: Fiul cel mare al jurnalistului Jamal Khashoggi a părăsit Arabia Saudită

Fiul cel mare al jurnalistului Jamal Khashoggi, a părăsit Arabia Saudită, spun surse apropiate familiei, după ce procuratura saudită a sugerat pentru prima dată că uciderea scriitorului a fost premeditată, contrazicând versiunile oficiale anterioare.

Salah Khashoggi fusese chemat pentru a primi condoleanțele prințului Mohammed bin Salman - omul despre care se crede că a ordonat asasinarea tatălui său.

Riyadhul a negat inițial că are legătură cu dispariția jurnalistului, survenită după ce a acesta a vizitat în 2 octombrie misiunea diplomatică pentru a ridica documente personale.

Vorbind prima oară public despre acest incident, prințul a numit moartea lui Khashoggi ca fiind ”dureroasă” și a jurat că se va da dreptate.

Poliția crede că Khashoggi a fost torturat înainte de moartea sa, iar rămășițele sale au fost dezmembrate cu un fierăstrău. Corpul său ar fi fost înfășurat într-un covor și aruncat de un "colaborator local".

Arabia Saudită a admis că editorialistul cotidianului The Washington Post a fost ucis, încercând să atribuie crima unor agenţi care au acţionat pe cont propriu.

Dovezile existente sugerează că prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, a coordonat operaţiunea de asasinare a jurnalistului disident Jamal Khashoggi, iar teoria conform căreia autorii ar fi militari indisciplinaţi este o "ficţiune", a afirmat sir John Sawers, un fost director al MI6.

Parlamentul European îndeamnă toate ţările europene să aplice sancţiuni împotriva Arabiei Saudite, inclusiv prin sistarea exporturilor de armament, din cauza asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi.

Parlamentul European a adoptat joi, cu 325 de voturi pentru, unul împotrivă şi 19 abţineri, o rezoluţie care nu are caracter obligatoriu prin care cere Uniunii Europene să adopte o poziţie împotriva Arabiei Saudite.

"În urma asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi, Parlamentul European îndeamnă ţările UE să adopte o poziţie comună şi să impună un embargou privind exporturile de armament spre Arabia Saudită. Eurodeputaţii condamnă în cei mai duri termeni actele de tortură şi asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi în Turcia. Parlamentul European cere o investigaţie internaţională imparţială în acest caz, pentru a afla ce s-a întâmplat în Consulatul saudit din Istanbul pe 2 octombrie şi pentru aducerea în faţa justiţiei a celor responsabili", se arată într-un comunicat postat pe site-ul Parlamentului UE.

Potrivit textului, eurodeputaţii cred că este improbabil ca această crimă să fi fost comisă fără cunoştinţa sau controlul prinţului moştenitor Mohammad bin Salman.

Conform rezoluţiei, guvernele statelor UE sunt îndemnate să impună un embargou privind exporturile de armament spre Arabia Saudită.

Membrii PE cer Înaltului reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini, şi ţărilor membre UE să înceapă aplicarea de sancţiuni punctuale, precum vize şi blocarea activelor financiare, imediat după anunţarea concluziilor investigaţiei.

Germania a anunţat deja sistarea exporturilor de armament spre Arabia Saudită, iar cancelarul Angela Merkel a îndemnat aliaţii să ia măsuri similare după "asasinatul monstros" comis în Consulatul saudit din Istanbul.

Alte știri pe scurt:

  • Acuzaţiile reciproce între Moscova şi Washington de încălcare a Tratatului Forțelor Nucleare cu Rază Medie de Acţiune (INF) şi decizia SUA de a se retrage din acest tratat provoacă noi tensiuni între Occident şi Rusia, sporind temerile „unei repetări periculoase a Războiului Rece”, potrivit Washington Post.
  • Revista Stratfor vorbeşte despre „un nou pas într-o cursă globală a înarmării” între marile puteri, care ar putea duce la anularea altor tratate cruciale de control al armamentului. Pe de altă parte, Europa riscă să se găsească prinsă la mijloc. „Pe măsură ce Rusia își va concentra rachetele cu rază intermediară la granița sa de vest, SUA vor răspunde cu o concentrare similară de forțe în Europa. Țări precum Germania e probabil să se opună detașării unor astfel de rachete americane pe teritoriul lor, dar alte țări, precum Polonia și România, ar putea fi dispuse să găzduiască acele unități de rachete, mai cu seamă dacă ele ar garanta o prezență militară americană mai mare pe teritoriul lor”, explică revista americană.
  • Rusia este pregătită pentru un răspuns „în oglindă” şi avertizează că „va lovi ţări europene dacă acestea vor găzdui rachete nucleare americane” constată Moscow Times, preluând avertismentul preşedintelui rus Vladimir Putin. În replică, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a acuzat Rusia că se face vinovată de dezvoltarea unei noi rachete care încalcă Tratatul privind forţele nucleare intermediare, dar a dat asigurări că „NATO nu intenţionează să desfăşoare mai multe arme nucleare în Europa drept răspuns la noua rachetă rusească”, notează New York Times.
  • Între timp, în Statele Unite creşte starea de alertă după ce numărul de colete cu explozibil trimise unor personalităţi politice proeminente şi critice la adresa preşedintelui Donald Trump a ajuns la zece, cel puţin, remarcă Washington Post. După pachetele trimise lui Barack Obama, Hillary Clinton sau fostului şef CIA John Brennan, joi a venit rândul fostului vicepreşedinte democrat Joe Bide, dar şi al actorului Robert de Niro, de asemenea un critic fervent al lui Trump, notează New York Times care scrie şi despre ampla anchetă declanşată de FBI în întreaga ţară. Ameninţările cu bombă pun în lumina reflectoarelor retorica politică otrăvită, consideră Associated Press. Cu două săptămâni înainte de alegerile de la mijloc de mandat pentru Congres, aceste ameninţări cresc riscul unei violenţe nemaiîntâlnite până acum în campaniile electorale din Statele Unite şi ridică întrebări inconfortabile asupra consecinţelor retoricii violente adoptate de liderii politici, conchide agenţia americană.
  • În Europa, Parlamentul de la Viena a adoptat miercuri seară un proiect de lege care prevede că imigranţii din alte ţări ale Uniunii Europene care muncesc în Austria vor primi pentru copiii aflaţi în ţara de origine alocaţii adaptate nivelului de trai şi veniturilor din ţara respectivă, anunţă agenţia austriacă de ştiri APA. Însă joi, Comisia Europeană a ameninţat Austria cu declanşarea procedurii de infringement, motivând că este o problemă de „corectitudine”, iar Comisia nu va ezita să uzeze de toate mijloacele în calitatea sa de gardian al tratatelor, scrie EuObserver.
  • În ciuda disensiunilor la nivel european, „Europa este încă atractivă”, constată Courrier International, analizând datele ultimului Eurobarometru. Deşi „vacarmul asurzitor” al populiştilor „tinde să acopere vocile popoarelor”, cu doar câteva luni înainte de alegerea Parlamentului European, sprijinul pentru Uniune nu a fost niciodată mai mare din 1983 încoace, constată ziarul francez, notând că aproape 7 din 10 cetățeni europeni recunosc că țara lor a beneficiat de pe urma aderării la Uniunea Europeană. Exprimarea acestui ataşament nu este o întâmplare şi vine într-un moment în care „dificultatea britanicilor de a se separa de UE le arată vecinilor interesul de a rămâne împreună”. Prin urmare, nu este surprinzător să constatăm că două treimi dintre europeni ar vota, în eventualitatea unui referendum, pentru rămânerea în Uniunea Europeană, mai scrie Courrier International. (RADOR)