În lipsa sursei principale de venituri – exportul de cărbune în China – regimul nord-coreean caută noi modalități de a câștiga bani, mai mult sau mai puțin legale, scrie scrie JoongAng Ilbo. Turismul este metoda preferată, fiind vorba despre un număr mare de vizitatori care vor să vadă un loc inedit.

Kim Jong-unFoto: Agerpres/AP

“Regimul îi instruiește pe muncitori în spiritul că turismul este o industrie cheie, dând ca exemplu excursiile turistice sud-coreene la Muntele Kumgang”, a spus o persoană care a plecat din Nord și a lucrat în zona călătoriilor de afaceri.

„Tururile se extind în orașe precum Sinuiju, Hyesan sau Rajin-Sonbong, pe lângă cele oficiale în capitala Pyongyang”.

În Linjiang, provincia Jilin, situată de partea cealaltă a râului Yalu, agenții de voiaj adună turiștii locali pentru o excursie de o zi peste graniță la Hyesan, capitala provinciei Ryanggang din Coreea de Nord.

Dincolo de faptul că este o excursie peste graniță, din punct de vedere tehnic, pentru tur nu este nevoie de pașaport pentru chinezi. Totuși, turiștii sunt monitorizați de nord-coreeni și văd doar ce vrea ghidul să le arate.

Există pachete turistice care dau voie chinezilor să conducă propriile automobile în Coreea de Nord, potrivit unui nord-coreean care a lucrat acolo în sectorul turistic. Desigur, nord-coreenii trebuie să însoțească acești turiști în mașini.

„Nu este clar ce fel de acord a fost între oficialii din Coreea de Nord și China, de a dus la aceste excursii. Cred că tururile chinezilor au fost aprobate de oficiile vamale sau cel puțin la nivel de provincie”, a spus acesta.

Coreea de Nord a început să ofere turiștilor din toată lumea ocazia de a participa la diverse evenimente din țară. Pyongyang a semnat recent un contract cu o companie italiană numită Mistral Tour care include vizite în Coreea de Nord ca parte a unui pachet de 15 zile de-a lungul celor două Coreei și China. Primul tur va începe din martie anul viitor.

Crabul păros, o vacă de muls a Coreei de Nord

În Coreea de Nord, turiștii ajută țara aducând monedă străină cu care cumpără produse interne, de la bere Taedong, la fructe de mare.

Un produs considerat o „vacă de muls” pentru nord-coreeni îl reprezintă crabii, cunoscuți pe plan local precum crabii păroși datorită cleștilor pufoși. Această specie din Shanghai este cunoscută în Asia și apreciată în sezonul de toamnă. Și Coreea de Nord îi produce.

„Exportul de fructe de mare este ilegal din cauza sancțiunilor internaționale. Totuși, vameșii chinezi mereu verifică produsele din Nord și dau voie vizitatorilor chinezi să ia cu ei în țară câte cinci kilograme de crabi/persoană”, a spus un nord-coreean care a locuit în zona Rajin-Sonbong.

Un kilogram de crabi valorează 10 dolari în Coreea de Nord și se vânde cu 70 dolari în China. Turiștii chinezi recuperează ușor costurile cu excursia de o zi în Nord, vânzând crabii acasă, a mai spus acesta.

Sunt comercianți care zilnic merg în Rajin-Sonbong să cumpere crabi pe care apoi să-i vândă în orașe ca Hunchun.

Guvernul nord-coreean a deschis chiar un restaurant de fructe de mare la granița cu China.

Nord-coreenii și vânzarea de droguri peste graniță

De asemenea, vânzătorii nord-coreeni pot fi văzuți cu alimente și alcool în tarabe pe ambele părți ale graniței. Mâncarea și băutura nu sunt singurele produse vândute de nord-coreeni. Potrivit publicației japoneze Tokyo Shimbun, nord-coreenii au fost prinși vânzând droguri în China pentru prima dată în 7 ani.

Potivit analiștilor, având în vedere faptul că traderii din Nord s-au îndreptat către acest gen de business, adică droguri, care se pedepsește cu moartea în China, sugerează că au rămas fără cash din cauza sancțiunilor internaționale.

Un nord-coreean care și-a părăsit țara și a făcut afaceri în sud-estul Asiei spune că a face bani afară ocolind sancțiunile internaționale reprezintă un test zilnic al abilităților în afaceri.

„Se crede, în Coreea de Nord, că țara este imună la sancțiuni, pentru că acestea au fost impuse de multe ori de SUA, în decursul a 70 de ani. Este adevărat că ultimele două sancțiuni internaționale au redus oportunitățile de afaceri”, a mai spus acesta.

Totuși, spune el, cineva trebuie să urmeze ordinele partidului și să câștige bani, indiferent cât de legal e.

Pentru a aduce produse sau valută străină în Pyongyang, au fost dezvoltate metode de ocolire a „ochilor curioși”

Când numele unei persoane apare pe lista SUA cu privire la nord-coreeni supravegheați, aceasta își schimbă numele și primește un nou pașaport. Cineva care a lucrat ca diplomat spune că a avut frecvent colegi care au primit noi nume după ce au ajuns acasă.

O metodă de a aduce produse în țară este folosirea unei țări terțe pentru a „spăla” (șterge) originea bunurilor tranzacționate.

„Furnizorii străini trebuie să facă bani. Ei spun că nu vând produse Coreei de Nord dar, în final, recunosc și îți spun metodele prin care să ocolești sancțiunile când le oferi bani”, a spus o altă persoană care a părăsit Nordul.

Prima dată se trimit produsele în China sau Rusia, unde sunt „spălate” pentru a fi trimise în Coreea de Nord. Atâta timp cât produsele nu sunt în containere mari, se introduc ușor în Nord.

Documentele comerciale și ștampilele pot fi ușor achiziționate în schimbul unei taxe de 300 - 500 dolari. Atâta timp cât documentele și șpăgile sunt date, poate fi ușor ștearsă orice urmă a tranzacției.

„În ciuda diversității acestor încercări de ocolire a sancțiunilor internaționale, din partea Pyongyang, rezultatele sunt insuficiente pentru a reduce din povara economiei nord-coreene”, a declarat Lee Sang-geun, cercetător la Institutul Național pentru Strategie și Securitate.

Alte subiecte despre viata din Coreea de Nord: