Financial review Prima pagină a presei străine: Turcia dă detalii îngrozitoare despre moartea lui Khashoggi.  Noua alianță din industria auto: Ford-VW. UE a trimis o nouă scrisoare Italiei. Austria nu va semna pactul mondial pe tema migraţiei

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 1 noiembrie 2018, 5:02 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei în presa occidental
Foto: sxc.hu
Financial Times: Turcia dă detalii îngrozitoare despre moartea lui Jamal Khashoggi ● Handelsblatt: Noua alianță din industria auto: Ford-VW ● Il Giornale: UE a trimis o nouă scrisoare Italiei: "Trebuie să clarificaţi problema datoriei publice" ● Time: Austria afirmă că din motive de suveranitate nu va semna pactul mondial pe tema migraţiei ● Les Echos: Brexit: Londra speră la un acord până pe 21 noiembrie ● The Times: Muncitorii în construcţii şi sănătate întorc spatele Regatului Unit ● La Stampa: Donald Trump, împotriva copiilor străinilor: "Legea e ridicolă, voi aboli Ius soli". Lectură plăcută!

  • Financial Times: Turcia dă detalii îngrozitoare despre moartea lui Jamal Khashoggi



Jamal Khashoggi a fost ucis prin asfixiere "de îndată ce a intrat în" consulatul din Arabia Saudită din Istanbul, au declarat miercuri autoritățile turcești, acuzând de asemenea Riyadhul că a refuzat să coopereze la investigația privind moartea jurnalistului.

Procurorul-șef de la Istanbul a făcut presiuni asupra Arabiei Saudite și a oferit primele detalii care confirmă zvonurile apărute în media. El a descris metoda folosită pentru a-l ucide pe jurnalist folosind un termen turcesc care poate însemna strangulare sau sufocare.
Procurorul șef a mai spus că corpul lui Khashoggi a fost tăiat în bucăți înainte de a fi aruncat într-un loc încă necunoscut.

Detaliile au fost făcute publice după o vizită în Turcia a procurorului șef al Arabiei Saudite, Saud al-Mojeb, care nu a oferit informațiile pe care Turcia le solicita.
Anchetatorii turci au dorit să profite de călătoria domnului Mojeb pentru a căuta răspunsuri la o serie de întrebări adresate de Recep Tayyip Erdogan, președintele turc.

Marți, domnul Erdogan a acuzat Riyadhul că ”face jocuri” pentru a-i scăpa pe unii oameni, saudiții refuzând să răspundă la întrebările despre locația corpului lui Khashoggi și despre numele colaboratorului local care i-ar fi ajutat să distrugă cadavrul.

Eforturile lui Erdogan de a crește presiunea asupra Riyadhului și faptul că el nu a dat până acum detaliile îngrozitoare despre crimă au dat naștere unor săeculații cu privire la faptul că ar încerca să obțină o înțelegere cu Riyadhul sau că ar viza sa-l scoată din cărți pe prințul Mohammed bin Salman, pe care îl consideră o forță distructivă.
Dar dl Erdogan și alți înalți oficiali au insistat că au o "obligație morală" de a dezvălui adevărul despre ceea ce s-a întâmplat.

În declarația de miercuri, procuratura din Istanbul a spus că "potrivit planurilor făcute [de ucigașii] de dinainte, [Khashoggi] a fost ucis prin asfixiere imediat ce a intrat în clădire".

Acesta a mai spus că au transmis d-lui Mojeb faptul că instanțele turcești au competența de a solicita extrădarea celor 18 suspecți arestați în Arabia Saudită. Însă întâlnirea cu omologul saudit a fost una ”nereușită”. ”"În ciuda eforturilor noastre bine intenționate de a dezvălui adevărul, nu am reușit să obținem rezultate concrete", a menționat acesta.

Khashoggi, devenit din ce în ce mai critic față de conducătorii țării sale de când a intrat în exil auto-impus anul trecut, a dispărut după ce a intrat în consulatul din Arabia Saudită în 2 octombrie pentru a obține documente necesare viitoarei sale căsătorii. Riyadhul a negat inițial orice implicare, insistând că a părăsit clădirea în siguranță.

Dar o scurgere de informații către presa locală și internațională au dus la presiuni asupra regatului, moartea jurnalistului dând naștere unui val de indignare internațională și i-a forțat în final pe saudiți să admită că Jamal a murit în interiorul misiunii diplomatice.

  • Handelsblatt: Noua alianță din industria auto: Ford-VW




Herbert Diess, șeful Volkswagen, este îngrijorat.  „Așa cum vedem astăzi lucrurile, șansele sunt, poate, de 50-50 ca industria auto din Germania să rămână cea mai bună din lume în următorii 10 ani“, a avertizat el a recent. Cu această declarație, el vrea să obțină aprobarea planurilor sale din partea Consiliului de Supraveghere care se va întâlni în 16 noiembrie.

Surpriza cea mare: Pentru a îmbunătăți perspectivele de viitor ale VW, CEO-ul vrea să lucreze - lucru greu de imaginat până acum- alături de constructorul american Ford, potrivit unor surse ale Handelsblatt. Cele două companiile doresc să își consolideze forțele în domeniile conducerii autonome și electromobilității.

Scopul acestei cooperări este de a reduce costurile cu noile tehnologii: dacă VW ar acționa singur, investițiile necesare ar fi de aproximativ 34 de miliarde de euro. "VW trebuie să folosească toate posibilitățile rezonabile pentru a reduce aceste costuri", le-a transmis Diess colaboratorilor apropiați. Iar Ford ar putea ajuta la asta.

Discuțiile cu americanii sunt avansate, iar o decizie s-ar putea lua în cadrul ședinței Consiliului de Supraveghere. În cadrul reuniunii, CEO-ul VW Herbert Diess va prezenta planurile sale de investiții pentru următorii zece ani - e vorba de dezvoltarea de motoare electrice, mașini autopropulsate și în rețea.

Volkswagen și Ford și-au exprimat în mod clar intenția de a lucra împreună la vehiculele utilitare ușoare în viitor. Modelul "Bulli", un clasic din gama de modele VW, ar putea fi produs în viitor împreună cu Ford Transit.

De asemenea, Ford este foarte interesat de platforma electrică VW MEB. În schimb, VW ar putea obține motoare moderne de combustie de la Ford.

Companiile americane au înregistrat progrese importante în dezvoltarea autovehiculelor autonome, iar Volkswagen ar putea profita de know-how-ul Ford.

La ultimul etaj al grupului, oamenii știu ce urmează. "În următorii ani, proiectele cu americanii vor demara încet-încet", spune un manager.

VW vrea să recupereze decalajul tehnologic cu ajutorul Ford. Pe lângă împărțirea costurilor, compania are și avantajul unei prezențe puternice pe piața din SUA. Spre deosebire de Europa, testarea cu vehicule autonome este mult mai ușoară în Statele Unite.

Colaborarea cu Ford pentru autoturismele nu este bătută în cuie. În cercul conducerii grupului auto german s-a mai aflat pe masă un proiect de parteneriat cu Waymo sau chiar cu alte companii. Dar, cel mai probabil alianța va fi semnată cu americanii de la Ford.
Oficial, Volkswagen nu a vrut să comenteze stadiul discuțiilor cu Ford.

Modelele Ford și Volkswagen ar putea fi produse împreună în fabricile din SUA.
Ca și concurenții săi, Ford trebuie să investească foarte mult în dezvoltarea mașinilor electrice pentru a se conforma directivelor de mediu din UE. Europa devine o problemă mare pentru Ford. În al doilea trimestru al acestui an, grupul american a pierdut 73 milioane de dolari pe piața europeană.

  • Il Giornale: UE a trimis o nouă scrisoare Italiei: "Trebuie să clarificaţi problema datoriei publice"






UE "trage de urechi", din nou, Italia. Şi, încă o dată, obiectul supărării este datoria publică a ţării.
Comisia Europeană a trimis Ministerului Economiei de la Roma o scrisoare în care evidenţiază că "o datorie publică atât de ridicată limitează spaţiul de acţiune al guvernului pentru cheltuieli mai productive în beneficiul cetăţenilor săi. Având în vedere dimensiunile economiei italiene, este şi o sursă de îngrijorare pentru zona euro în totalitatea sa".

Scrisoarea, trimisă de delegatul pentru servicii economice al Comisiei Europene, Marco Buti, evidenţiază că "această traiectorie de buget, unită riscurilor în scădere pentru creşterea PIB-ului nominal, va fi incompatibilă cu necesitatea de a reduce în mod decisiv raportul datorie-PIB din Italia".

Buti cere de asemenea să primească un răspuns din partea Italiei până pe 13 noiembrie. Nu întâmplător, MEF a comunicat imediat că vor fi respectate timpurile şi ca până la data indicată" va fi justificată traiectoria de declin a raportului datorie-PIB indicat în Documentul privind Raportul Bugetar".

În scrisoare, Buti aminteşte că Italia "a notificat Eurostat cu privire la o datorie brută a administraţiilor publice pentru 2017 egală cu 131,2% din PIB, confirmând astfel că Italia nu a realizat progrese suficiente faţă de respectarea parametrului de referinţă referitor la ajustarea raportului datorie-PIB în 2017".

Şi nu numai. În scrisoare este dat şi un adevărat ultimatum guvernului italian. Comisia Europeană s-ar gândi să accelereze etapele pentru a pregăti o procedură împotriva Italiei pentru nerespectarea regulii de reducere a datoriei dacă guvernul nu va schimba soldurile bugetare pentru anul 2019.(RADOR)


  • Time: Austria afirmă că din motive de suveranitate nu va semna pactul mondial pe tema migraţiei





Invocând motive legate de suveranitatea sa şi de migraţia ilegală, guvernul austriac a precizat că nu va semna acordul global menit să promoveze o migraţie sigură şi ordonată.
Cancelarul conservator Sebastian Kurz şi-a preluat funcţia în decembrie pe baza unei coaliţii cu Partidul Libertăţii, naţionalist şi anti-imigraţie. În prezent, Austria deţine preşedinţia rotativă a UE, iar Kurz a făcut o prioritate din reducerea migraţiei dezordonate.

Acordul global pe tema migraţiei, care nu implică şi obligaţii, a fost finalizat sub auspiciile ONU în luna iulie, el urmând să fie aprobat oficial în decembrie, la Marrakesh, în Maroc.

Agenţia austriacă de presă a transmis că, miercuri, Kurz şi vicecancelarul Heinz-Christian Strache au anunţat că Austria nu va semna documentul şi nici nu va trimite un reprezentant oficial la Marrakesh. Ei au invocat temeri legate de pierderea suveranităţii în materie de migraţie şi o posibilă reducere a distincţiei între migraţia legală şi cea ilegală.

Austria va urma astfel exemplul Statelor Unite şi Ungariei.

The Global Compact for Safe, Orderly and Regular Migration (Acordul Global pentru o Migraţie Sigură, Ordonată şi Reglementată), a fost convenit în luna iulie de toate cele 193 de state membre ale ONU, cu excepţia Statelor Unite, care s-au retras din acord încă de anul trecut.
Guvernul de dreapta al Ungariei, condus de premierul Viktor Orbán, un adversar dur al migraţiei, a anunţat că nu va semna documentul final la ceremonia din Maroc.

Polonia, care s-a ciocnit cu Bruxelles-ul din cauza cotelor de azilanţi, se gândeşte şi ea să facă acelaşi pas. (RADOR)


  • Les Echos: Brexit: Londra speră la un acord până pe 21 noiembrie


Într-o scrisoare către parlamentul britanic, Ministrul Brexit, Dominic Raab, a declarat că un acord cu Bruxellesul ar putea fi încheiat în termen de trei săptămâni.

Un acord în trei săptămâni între Londra și Bruxelles privind Brexit? Asta speră ministrul britanic pentr Brexit, Dominic Raab, potrivit unei scrisori (vezi aici scrisoarea- link) transmisă de acesta președintelui Comisiei parlamentare pentru Brexit. Pentru el, un acord cu europenii este "ferm în vizor" și ar putea fi finalizat până la 21 noiembrie.

Declarațiile ministrului, care nu au fost confirmate de Bruxelles, trebuie luate cu prudență. De multe ori, un acord părea a fi la îndemână, după care discuțiile se blocau .

Tonul scrisorii este în orice caz optimist. Marea Britanie a rezolvat o mare parte dintre divergențele cu Uniunea Europeană, singura problemă nerezolvată fiind granița dintre Irlanda și Irlanda de Nord.

„Finalul se apropie, chiar dacă există încă obstacole, ne vom descurca și vom trece peste ele”, a declarat Raab.

„Aș fi fericit să ofer explicații comitetului când acordul va fi încheiat, cred că data-limită de 21 noiembrie este potrivită”, a adăugat ministrul.

Premierul britanic Theresa May a ajuns la un acord cu Uniunea Europeană care le-ar permite companiilor britanice de servicii financiare să aibă acces la pieţele europene după Brexit, relatează presa britanică.

Negociatorii britanici şi europeni au ajuns la un acord asupra tuturor aspectelor unui viitor parteneriat în domeniul serviciilor financiare, precum şi al schimbului de date, relatează ziarul britanic, citând surse guvernamentale.

Lira sterlină s-a apreciat cu 0,5 puncte procentuale faţă de dolar după publicarea informaţiei.

Acordul privind serviciile financiare le-ar asigura companiilor britanice acces la pieţele europene atâta timp cât reglementările britanice din domeniu rămân în linii mari aliniate cu cele ale UE.

Principalul consilier pentru Europa al Theresei May, Oliver Robbins, continuă negocierile la Bruxelles.

Cu cinci luni rămase pentru a ajunge la un acord înainte ca Marea Britanie să părăsească UE, liderii din domeniul afacerilor solicită certitudine asupra termenilor comerciali pe care ar urma să-i asigure acordul de divorţ.

Financial Conduct Authority (FCA) vrea ca Marea Britanie să rămână aliniată îndeaproape cu UE, dar fără a trebui să copieze toate regulile blocului comunitar, a declarat directorul de strategie în exerciţiu al FCA, Richard Monks

  • The Times: Muncitorii în construcţii şi sănătate întorc spatele Regatului Unit




Mulţi irlandezi care lucrează în industriile sănătăţii şi construcţiilor întorc spatele pieţei muncii din Marea Britanie, din cauza apropierii ieşirii din UE.

Un studiu sugerează că interesul pentru găsirea unui loc de muncă în Marea Britanie a scăzut rapid în ţările UE.
Marea Britanie urmează să iasă din UE în martie anul viitor, iar cearta continuă dintre cele două părţi privind viitoarele relaţii dintre ele face ca multe sectoare ale economiei să fie afectate de incertitudinile legate de consecinţele economice.

Irlanda prezintă cea mai mare scădere a interesului lucrătorilor faţă de Marea Britanie ca destinaţie profesională, din toate ţările UE începând din 2016, când a fost organizat referendumul privind apartenenţa la blocul comunitar.

Studiul, publicat de unitatea de cercetare a portalului de job-uri Indeed, sugerează că interesul irlandezilor în căutare de locuri de muncă în construcţii şi sănătate în Regatul Unit a scăzut cu 44% în ultimii trei ani.
Urmează Polonia, în scădere cu 26% în aceeaşi perioadă, şi România, cu o pierdere de interes de 19% faţă de 2016.

Diminuarea interesului nu s-a constatat în toate celelalte ţări din UE, iar căutarea de locuri de muncă în Marea Britanie rezistă bine, conform agregatorilor de job-uri, în Italia, Franţa şi Spania, de exemplu.

Deşi este posibil ca interesul potenţial pentru locurile de muncă din sectorul sănătăţii din Regatul Unit să fie pe ducă, Colin Byrne, director de website şi media la Irish Medical Organisation care reprezintă medicii irlandezi, sugerează că cifrele furnizate de OECD indică faptul că rata specialiştilor medicali irlandezi care au ocupat posturi în Regatul Unit a continuat să crească.

244 de medici s-au mutat în Marea Britanie din Irlanda în medie, în fiecare an de după 2015.
"Irlanda are o enormă problemă de recrutare şi retenţie", a spus el, adăugând că este "neclar" dacă Brexit-ul va exacerba sau nu această problemă.
În orice caz, lipsa de interes arătată de profesioniştii irlandezi faţă de piaţa din vecinătate nu se aplică tuturor profesiilor.

Alte industrii precum cea a tehnologiei, finanţe şi limbi străine nu au înregistrat nici o scădere de interes din partea cetăţenilor din UE, conform studiului, ceea ce sugerează că s-ar putea ca Brexit-ul să nu aibă un efect atât de dăunător cum pare a se întâmpla în cazul profesiilor din construcţii şi sănătate. "Nu constituie nicio surprinză faptul că, în lumina incertitudinii legate de Brexit, Irlanda prezintă cel mai mare declin al persoanelor în căutare de locuri de muncă pe piaţa (britanică)", a spus Pawel Adrjan, economist de la firma Indeed, referitor la constatările studiului, adăugând că rezultatele dau "un indiciu puternic despre ceea ce rezervă viitorul pentru piaţa britanică a muncii". "Ambele (sectoare ale sănătăţii şi construcţiilor) suferă deja de penurie de competenţe şi cercetarea noastră sugerează că această problemă s-ar putea agrava pe măsură ce mai mulţi europeni se întorc pe pieţele puternice ale muncii din propriile lor ţări sau optează să nu plece din Regatul Unit de la început", a spus el.
"Mai sunt încă şase luni până la Brexit, dar robinetul muncitorilor europeni pe care se bazează Marea Britanie este deja deschis". (RADOR)

  • La Stampa: Donald Trump, împotriva copiilor străinilor: "Legea e ridicolă, voi aboli Ius soli"





Donald Trump este pregătit să abolească Ius soli, relansând astfel atitudinea sa dură în materie de imigraţie. Preşedintele Statelor Unite, printr-un decret executiv, vrea să abroge norma constituţională care prevede conferirea cetăţeniei americane oricărui copil (sau aproape) care se naşte pe teritoriul american, indiferent de naţionalitate sau de statutul părinţilor. Astfel, este pusă în discuţie una dintre legile care au contribuit la crearea mitului "marelui vis american".

Legea, în realitate, ar suferi o restricţie pentru copiii născuţi în SUA de imigranţi ilegali sau de persoane care, nefiind cetăţeni americani, locuiesc şi cu un permis temporar de şedere. "Suntem singura ţară din lume unde o persoană soseşte şi face un copil care devine cetăţean al Statelor Unite timp de 85 de ani cu toate beneficiile incluse. Este ridicol şi trebuie să ia sfârşit acest lucru", a anunţat Trump într-un interviu acordat publicaţiei online "Axios". Dacă se va confirma, va fi o intervenţie inedită: preşedintele ar pune în discuţie o lege importantă din Constituţia americană: al 14-lea amendament ratificat în 1868. Principiul ratificat este clar: oricine se naşte pe teritoriul SUA şi este subiectul jurisdicţiei sale este automat cetăţean conform principiilor inspirate din "common law" britanică, împrumutată de la primii colonialişti. Pentru natura sa, unii consideră că legea nu poate fi abrogată cu un decret prezidenţial, ci este nevoie de o reformă constituţională, care necesită votul majoritar al două treimi din Congres. Trump dezminte şi, dimpotrivă, spune că s-a consultat cu avocaţii de la Casa Albă înainte de a-şi anunţa intenţiile. Însă purtătorul de cuvânt al Camerei Deputaţilor, republicanul Paul Ryan, nu este de acord: "Nu se poate pune capăt dreptului de cetăţenie legat de naştere printr-un ordin executiv".

Anunţul lui Trump se explică din motive electorale: iminenţa votului de la jumătatea mandatului (marţea viitoare) şi declinul voturilor la ultimele sondaje l-au determinat pe preşedinte să îşi asigure electoratul, căruia i-a promis o atitudine dură în privinţa securităţii şi migraţiei, dar şi a economiei. O confirmă şi mobilizarea armatei în stil campanie de război pentru a face faţă caravanei de migranţi din America Centrală, retrimisă în marş spre Mexic. Sau apelul de a nu vota democraţii, dacă nu vor să vadă Wall Street în declin, deoarece ei iubesc "modelul financiar venezuelean, taxele ridicate şi graniţele deschise".

Preşedintele american este convins că are o susţinere puternică şi de la o anumită parte a comunităţii evreieşti şi de aceea nu a vrut să cedeze cu privire la atacul antisemit asupra Sinagogii de la Pittsburgh, unde au fost ucise 11 persoane. Şeful de la Casa Albă a mers la funeralii împreună cu soţia sa Melania, cu fiica Ivanka şi cu ginerele Jared Kushner, într-o atmosferă tensionată, alimentată de numeroasele apeluri de a renunţa, printre care scrisoarea unui grup ebraic progresist semnată de 35.000 de cetăţeni, care nu îl consideră binevenit dacă nu va denunţa naţionalismul alb şi nu va înceta să atace minorităţile. (RADOR)


Citeste mai multe despre   









8332 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version