Financial Times: Erdogan arată cu degetul spre "păpușarii" din spatele cazului Khashoggi ● Polonia ia în considerare retragerea din acordul ONU privind migrația ● Les Echos: Primul telefon pliabil a apărut, și nu e al Samsung ● The Guardian: O insulă japoneză a dispărut, fără ca cineva să observe ● L Echo: Băncile belgiene stau mai bine decât media europeană. Lectură plăcută!

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Financial Times: Erdogan arată cu degetul spre "păpușarii" din spatele cazului Khashoggi

Ordinul de a-l ucide pe Jamal Khashoggi a venit de la "cele mai înalte nivele" ale guvernului saudit, a declarat Recep Tayyip Erdogan vineri, punând sub presiune Riyadul cu privire la moartea jurnalistului.

Într-un articol publicat în Washington Post, președintele turc a precizat că nu crede "nicio o secundă" că Salman bin Abdulaziz, regele Arabiei Saudite, a ordonat uciderea.

Dar el a refuzat să-l menționeze pe Mohammed bin Salman, prințul moștenitor din Golf și conducătorul de facto al regimului. "Știm că ordinul de a-l ucide Khashoggi a venit din cele mai înalte niveluri ale guvernului saudit", a spus el, adăugând că "maeștrii păpușari" trebuie dezvăluiți.

Decizia de a arăta degetul către cel mai de sus nivel al conducerii saudite marchează o nouă presiune a președintelui turc, care a căutat să forțeze regimul să-și schimbe versiunile oficiale privind asasinatul.

Scandalul asupra morții lui Khashoggi a băgat Arabia Saudită într-o criză politică, reflectând represiunea împotriva disidenței interne din țară și a rolului său în conflictul devastator din Yemen.

A amenințat, de asemenea, să spulbere reputația prințului Mohammed, care fusese creditat ca un reformator care încearcă să modernizeze Arabia Saudită, dar care acum se confruntă cu acuzații serioase în cazul jurnalistului dispărut. .

Khashoggi, în vârstă de 59 de ani, a dispărut pe 2 octombrie, după ce a vizitat consulatul saudit de la Istanbul pentru a obține documente necesare viitoarei sale căsătorii.

După ce inițial au spus că Jamal a părăsit clădirea în siguranță, oficiali saudiți au susținut ulterior că de fapt publicistul de la Washington Post ar murit într-o bătaie iscată spontan după ce a intrat în misiunea diplomatică. În urma incidentului au fost arestate 18 persoane și au fost demiși doi înalți oficiali.

Turcia a respins explicațiile din Arabia Saudită, insistând asupra faptului că o echipă de 15 persoane a venit special la Istanbul și l-au ucis într-un atac premeditat.

Dl Erdogan a cerut o mai mare cooperare din partea saudiților și a transmis o serie de întrebări rămase însă fără răspuns.

În articolul publicat vineri, Erdogan a reluat apelul la obținerea de informații despre locul în care se află corpul jurnalistului ucis. "La o lună de la uciderea lui, încă nu știm unde este corpul lui", a scris el. "Acesta merită, cel puțin o înmormântare corespunzătoare, în conformitate cu obiceiurile islamice".

Unii analiști au speculat că domnul Erdogan ar putea căuta o înțelegere din partea Arabiei Saudite și a Statelor Unite, cel mai important susținător occidental, în schimbul asigurării aflării adevărului .

"Unii speră că această" problemă "va dispărea în timp", a scris el. "Dar vom continua să punem aceste întrebări, care sunt cruciale pentru ancheta penală din Turcia, dar și pentru familia și prietenii lui Khashoggi".

Deși domnul Erdogan nu l-a mai acuzat direct pe prințul moștenitor, oficialii turci spun în particular că ei cred că uciderea jurnalistului s-a produs la ordinele acestuia.

Printul Mohamed s-a angajat să colaboreze cu Turcia pentru a investiga moartea lui Khashoggi, pe care a descris-o drept "un incident teribil care nu poate fi justificat". Dar oficialii turci au acuzat omologii saudiți că în realitate această cooperare nu a avut loc.

Alte titluri din FT:

  • Polonia ia în considerare retragerea din acordul ONU privind migrația

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat vineri, în cadrul unei conferințe de presă comună cu Angela Merkel, că Polonia ia în considerare retragerea dintr-un acord ONU privind migrația, urmând exemplul Statelor Unite, Ungariei și Austriei.

"Principiile noastre suverane privind asigurarea granițelor noastre și controlul fluxurilor migratorii sunt absolut prioritare pentru noi", a declarat el la o conferință de presă comună la Varșovia cu cancelarul german Angela Merkel.

Doamna Merkel a declarat că Germania a lucrat "intens" la crearea pactului și că el va rămâne în picioare. Ea a subliniat că Pactul nu este o obligație din punct de vedere juridic și că respectă suveranitatea națiunilor individuale.

Pactul, convenit în iulie, își propune să tragă lecțiile crizei migrației din perioada 2015-16, în timpul căreia peste 1 milion de migranți au sosit pe țărmurile Europei. Acesta este menit să ajute la proiectarea unor modalități mai bune de gestionare a fluxurilor de migranți.

Cu toate acestea, acesta a atras critici din partea forțelor naționaliste din Europa care au rezistat migrației ca parte esențială a platformelor lor electorale în ultimii ani. Statele Unite s-au retras și ele din acord în 2017.

Andrej Babis, prim-ministrul ceh, a declarat săptămâna aceasta că va propune partenerilor săi de coaliție de centru-stânga retragerea țării sale din acest acord. Austria și Ungaria au spus și ele că nu vor participa.

Dl Morawiecki și Merkel au încercat să sublinieze că cele două țări cooperează bine în multe domenii. Cu toate acestea, ambele au recunoscut că migrația, care a rămas o problemă în întreaga Europă, rămâne un subiect unde cei doi lideri au viziuni diferite.

Acordul, care stabilește drepturile refugiaților și imigranților, ar urma să fie adoptat la conferința ONU de la Marrakech (Maroc) din 10-11 decembrie.

Potrivit agenției Dpa, relațiile între Germania și Polonia au devenit tensionate încă din 2015, când partidul Lege și Justiție (PiS) a preluat puterea. Varșovia a criticat în repetate rânduri politicile lui Merkel privind migrația.

  • Les Echos: Primul telefon pliabil a apărut, și nu e al Samsung

Doi giganți tehnologici tocmai ce au fost depășiti de o marcă necunoscuta in Europa. În timp ce Samsung și Huawei au anunțat că vor fi primii care vor lansa un smartphone pliabil, Royole tocmai ce le-a tras preșul de sub picioare.

Miercuri, la Beijing, compania chineză a dezvelit modelul Flexpai, al cărui ecran pliabil este de 7,8 inch . Deja pus în vânzare în China, dispozitivul „poate fi utilizat pliat sau desfășurat, dându-i dimensiunea unei tablete de înaltă definiție“ sprijină Royole într-un comunicat.

Flexpai se îndoaie numai spre exterior și, odată ce ecranul este pliat, interfața se adaptează: aplicația folosită apare în față, informații suplimentare sunt disponibile pe muchie iar restul ecranului de start rămâne pe partea din spate.

În 2015, compania a lansat Royole-X, „primul set căști de cinema portabil“, nefiind la prima inovație.

Pentru prima sa incursiune în sectorul smartphone, compania a pus pe o specificațiile tehnice agresive: în funcție de model, capacitatea de stocare este de 128, 256 sau 512 GB. Ecranul flexibil afișează o definiție de 1920 x 1440 pixeli, iar producătorul asigură că acesta rezistă la peste 200.000 de plieri, fără a deteriora.

În graba de a fi primii, Royole are și câteva finisaje rămase parcă neterminate: aplicațiile pornesc greoi, iar designul nu este excepțional. În modul pliat, smartphone-ul este mai gros, cu aproximativ 1,5 centimetri.

Prețul ? În China se vinde între 8,999 și 12,999 de yuani, adică de la 1139 la 1646 EUR, în funcție de capacitatea de stocare.

  • L Echo: Băncile belgiene stau mai bine decât media europeană

Rezultatele testelor de stres ale băncilor europene tocmai au venit. Băncile britanice și germane ar fi cele care ar suferi cel mai mult în cazul unei răciri bruște. La rândul lor, băncile belgiene arată o îmbunătățire constantă a bilanțurilor.

Printre instituțiile care ar suferi cel mai puternic se află trei mari bănci din Marea Britanie, Lloyds Banking Group, Barclays și Royal Bank of Scotland (RBS), precum și Deutsche Bank și alte bănci germane regionale.

Scenariile utilizate de EBA au inclus, de altfel, ipoteza unui Brexit haotic, care ar fi afectat în special băncile din Regatul Unit. În ipoteza pesimistă utilizată de ABE, acestea și-ar vedea diminuate consistent capitalurile proprii.

În Germania, Deutsche Bank ar avea de suferit cel mai mult, dar și băncile regionale mari, ca Landesbank Hessen-Thüringen, Bayerische Landesbank și Norddeutsche Landesbank, de asemenea, ar fi serios afectate.

Cum rămâne cu băncile belgiene?

Băncile belgiene KBC și Belfius au performanțe cu mult peste media europeană și arată o îmbunătățire constantă a capacității de a rezista șocurilor.

"Se poate concluziona că rezultatele testelor de rezistență pentru KBC și Belfius demonstrează o îmbunătățire constantă a rezilienței lor", spune Banca Națională a Belgiei.

Rezultatele au fost salutate imediat de ministrul Finanțelor, Johan Van Overtveldt. "Capacitatea de a rezista la șocuri e o necesitate absolută pentru a păstra creșterea economică și locurile de muncă în economie", spune Johan Van Overtveldt. Dar pentru Ministrul Finanțelor, nu trebuie să ne culcăm pe o ureche. "Multe incertitudini la nivel internațional necesită o atenție constantă pentru potențialele noi riscuri, iar rezultatele acestor noi teste de rezistență arată în mod clar că, din perspectivă europeană, încă mai avem de făcut unele lucruri".

  • The Guardian: O insulă japoneză a dispărut, fără ca cineva să observe

Una dintre micile insule ale Japoniei, care se numea Esanbe Hanakita Kojima şi era nelocuită, a dispărut, iar specialiştii sunt de părere că a fost erodată de vânturi şi gheţurile care se formează anual, în timpul iernii, în Marea Ohotsk.

Dispariţia insuliţei nu a fost remarcată de locuitorii din Sarufutsu, un sat situat la numai 500 de metri depărtare, pe insula vecină mai mare Hokkaido. Esanbe era una dintre cele 158 de insule nelocuite ce au primit nume, în 2014, de la guvernul japonez, care dorea să facă astfel clarificări asupra graniţelor sale, având în vedere disputele cu China privind insulele Senkaku (Diaoyu).

Esanbe Hanakita Kojima este situată în Teritoriile de Nord, subiectul unei alte celebre dispute - a insulelor Kurile -, cu Rusia. Insulele au fost confiscate de sovietici la câteva zile după ce s-a încheiat Războiul din Pacific.

Paza de coastă din Japonia au declarat că atunci când insula a fost verificată în 1987, aceasta ieșea la doar 1,4 metri deasupra apei.

Dreptul internațional definește o insulă ca o "zonă naturală formată de pământ, înconjurată de apă, desupra nivelului mării.