”Noi toți, și mediul de afaceri și autoritățile și mai ales angajații își doresc creșterea salariilor în România, își doresc însă în primul rând un nivel de trai mai ridicat. Numai că o creștere a salariilor nu se poate face din pix și fără studii de impact. Nu de alta, dar dacă este făcută forțat și fără corelare cu productivitatea, ea riscă extrem de mult să devină un bumerang”, explică pentru HotNews.ro Dragoș Anastasiu, preşedintele Eurolines Group și preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane.

Dragos AnastasiuFoto: Hotnews

Anastasiu a sintetizat, la solicitarea HotNews.ro, în 9 observații punctuale opinia sa cu privire la intenția Guvernului de a crește salariul minim și de a-l lega de studii și vechime:

• Salariile în zona bugetară au ajuns să fie în medie cu 30% mai mari decât în economia privată. Acest lucru este la noi unic în Europa și produce mari prejudicii. O nouă creștere în zonă bugetară ar trebui să fie EXCLUSĂ. Mai mult, este nevoie urgentă de reducerea aparatului administrativ central și local, de eficientizare prin debirocratizare și digitalizare.

•  Legarea salariului minim de diplome este inacceptabilă. Salariul trebuie să aibă de-a face cu activitatea propriu-zisă , cu productivitatea și nu are nimic de-a face cu diplomele. Dacă un inginer dorește să fie angajat că și muncitor necalificat nu poate primi un salariu mai mare decât un muncitor care face exact același lucru.

•  Legarea salariului minim de vechime este de asemenea inacceptabilă. Dacă un muncitor adună vechime dar nu dorește să se îmbunătățească și să folosească vechimea pentru a avansa ierarhic și a face lucruri mai productive, nu poate fi plătit mai bine doar pentru că are o vechime. Vechimea presupune experiență, o mai bună productivitate și avansare ierarhică și atunci AUTOMAT respectivul va fi plătit mai bine. Dar nu din pix!

•  Mărirea salariului minim fără a se ține seamă de industrie și zonă este contraproductivă. Nu poți pune în aceiași oală industria IT cu agricultura sau industria textilă cum nu poți trata la fel ce se întâmplă în București cu ce se întâmplă, de exemplu, în Vaslui.

•  Stabilirea unui salariu minim pe oră ( așa cum este în Germania ) ar putea fi o soluție mai bună decât stabilirea unui salariu minim lunar. Și asta trebuie corelat și cu politică legată de contracte part-time care la acest moment este catastrofală, pentru că mediul de afaceri este obligat să plătească la contracte part-time contribuții sociale la nivelul întregului salariu minim pe economie, chiar dacă angajează pe cineva 2 sau 4 ore pe zi. Sigur, există “ oi negre “ în economia privată care au folosit contracte part-time pentru a plăți mai puțin oficial, combinând contractul cu plată la negru a diferenței de salariu. Dar aici este obligat statul ( ITM-ul de exemplu ) să-i depisteze pe cei care încalcă legea și să-i amendeze corespunzător.

•  Mărirea salariilor “ din pix “ nu se poate anunța pe data de 5 noiembrie cu intrare în vigoare pe data de 1 decembrie. Acest lucru este inacceptabil și dovedește o lipsă de respect a autorităților față de economia privată din România. Calendarul măririlor salariale nu se poate face cu efect pozitiv fără o strategie pe termen scurt/ mediu și lung stabilită de comun acord cu mediul de afaceri și fără studii de impact la nivel național. Chiar dacă a existat un dialog cu mediul de afaceri, acesta a fost mai degrabă unul formal în care autoritățile intră deja cu concluziile trase iar mediul de afaceri nu încearcă altceva decât o minima cosmetizare (“mai mult oricum nu putem face“).
  

•  Mărirea salariului minim nu se rezumă doar la efecte legate de acest tip de salariu. În orice companie ÎNTREAGĂ GRILĂ SALARIALĂ se modifică corespunzător, pentru că se are în vedere corelarea salariilor cu productivitatea. Prin urmare TOATE companiile sunt afectate în legătură cu modificarea salariului minim, chiar dacă au foarte puțini sau deloc angajați care se încadrează în această categorie.
  

• Principala grijă a autorităților și mediului de afaceri ar trebui să fie nicidecum salariul minim ci întregul context economic : asigurarea unei infrastructuri care să ducă la creșterea productivității, corelarea creșterii consumului cu creșterea producției interne care să acopere acest consum și să nu ducă la creșterea deficitelor bugetare, o creștere treptată a consumului care să nu atragă imediat după șine creșterea inflației și a ROBOR (și care să anihileze imediat creșterea salarială fără a contribui la creșterea nivelului de trai), o echilibrare a vitezei de dezvoltare între regiunile favorizate (de exemplu printr-o infrastructura mai bună, precum Transilvania) și cele defavorizate, investiții puternice în educație și digitalizare. Din păcate aceste lucruri nu se întâmplă la nivelul în care se doresc a fi mărite salariile și efectele măririlor salariale nu vor fi cele dorite.

•  Și la noi și în altă parte creșterea costurilor cu forță de muncă se va reflecta în adaptarea (creșterea) prețurilor. Problemă noastră este că statul nu se implică suficient în a asigură un mediu concurențial corect pentru toată lumea. Astfel, pentru mulți dintre concurenții noștri creșterea salariului minim se va reflectă în creșterea muncii la negru și prin urmare cei care sunt corecți nu au altă șansa decât să se eficientizeze. Câteodată și pentru unii din piață acest lucru conduce la scăderea locurilor de muncă și nicidecum la creșterea acestora.

Context:

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat duminică seară, la Antena 3, că Guvernul va da, la următoarea ședință, o Ordonanță de Urgență pentru schimbarea Codului Muncii, astfel încât salariul minim să fie diferențiat în funcție de studii.

„La următoarea ședință de Guvern, săptămâna viitoare, vom avea o Ordonanță de Urgență de modificare a Codului Muncii. În Codul Muncii se vorbește de salariul minim, dar nu de salariul minim diferențiat în funcție de studii. Primul pas este modificarea Codului Muncii. După ce se modifică, vom veni cu hotărâre de Guvern”, a declarat Olguța Vasilescu, potrivit Mediafax.

Potrivit ministrului, salariul minim pe economie ar urma să crească de la 1 ianuarie la 2.080 de lei și respectiv 2.350 de lei pentru cei cu studii superioare.

„De la 1 ianuarie ar urma să fie salariu minim pe economie 2.080 de lei, iar salariul minim pentru cei cu studii superioare 2.350 de lei și, pentru cei care au minim 15 ani vechime, tot 2.350 de lei”, a anunțat Olguța Vasilescu la Antena 3