Financial review Prima pagină a presei străine: May își avertizează miniștrii eurosceptici. Confruntat cu furia șoferilor, Macron încearcă să stingă incendiul.  Așteptările privind evoluția economiei din zona euro se înrăutățesc

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 6 noiembrie 2018, 5:53 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei în presa occidental
Foto: sxc.hu
Financial Times: May își avertizează miniștrii eurosceptici să accepte un compromis sau să își asume costurile unui Brexit dur ● Regele Salman începe un turneu intern, pentru a contracara prăbușirea imaginii provocată de uciderea lui Khashoggi ● The Guardian: Sancțiunile lui Trump contra Iranului ajută inamicii SUA și le slăbesc prietenii ● Handelsbatt: Așteptările privind evoluția economiei din zona euro se înrăutățesc ● Les Echos: Carburanți: confruntat cu furia șoferilor, Macron încearcă să stingă incendiul. Lectură plăcută!

  • Financial Times: May își avertizează miniștrii eurosceptici să accepte un compromis sau să își asume costurile unui Brexit dur



Theresa May va pune, marți, presiune asupra miniștrilor eurosceptici ai cabinetului său în vederea susținerii unui acord privind Brexit care ar putea fi semnat înainte de sfârșitul lunii, după ce prim-ministrul irlandez Leo Varadkar a sugerat un compromis cu privire la granița cu Irlanda de Nord.
Se așteaptă ca primul-ministru să transmită membrilor cabinetului că timpul trece și că nu mai e mult până când guvernul va fi nevoit să le spună oamenilor de afaceri să se aștepte la un Brexit dezordonat.

Apropiații doamnei May au recunoscut că speranțele unui acord Brexit încheiat până la jumătatea lunii noiembrie au dispărut. Aceștia au declarat că Marea Britanie vizează o reuniune specială a Consiliului European înainte de sfârșitul lunii pentru a semna un eventual acord.

Miniștrii pro-europeni, inclusiv cancelarul Philip Hammond, secretarul de afaceri Greg Clark și ministrul David Lidington s-au întâlnit luni dimineață pentru a-și coordona tacticile și a pregăti terenul pentru o posibilă înțelegere.
Semne de progres au apărut atunci când domnul Varadkar i-a spus doamnei May că e pregătit pentru un mecanism de revizuire a ”plasei de siguranţă”.

Irlanda este dispusă să analizeze modalităţile în care poate fi reconsiderată aşa-numita ”plasă de siguranţă” (backstop) pentru menţinerea deschisă a frontierei irlandeze după Brexit atât timp cât aceasta nu permite o decizie unilaterală care să îi pună capăt, a declarat luni premierul irlandez Leo Varadkar.

Într-o convorbire telefonică desfăşurată luni cu Varadkar, şefa executivului britanic Theresa May evocase posibilitatea introducerii unui mecanism de revizuire a ”plasei de siguranţă”.

Leo Varadkar a reiterat cu acest prilej angajamentele anterioare potrivit cărora ”plasa de siguranţă” trebuie să se aplice ”numai până” la convenirea unor aranjamente alternative, menţionează o declaraţie a executivului de la Dublin.

În negocierile privind Brexit-ul, frontiera irlandeză reprezintă unul dintre principalele obstacole în calea unui acord între Londra şi Uniunea Europeană, niciuna dintre părţi nedorind reintroducerea unei frontiere fizice pe insula Irlanda de teama de a nu compromite acordurile de pace care au pus capăt unei perioade de aproape trei decenii de violenţe comunitare în Irlanda de Nord.

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord va părăsi blocul comunitar european la finalul lui martie 2019. Uniunea Europeană doreşte să nu fie creată o ”frontieră dură” între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, astfel încât provincia Irlanda de Nord să rămână în uniunea vamală şi în piaţa unică europene. Această variantă ar crea însă o divizare între Irlanda de Nord şi restul Regatului Unit, lucru inacceptabil pentru Londra, care consideră că astfel s-ar compromite integritatea teritorială a ţării.

În cazul în care acordul de retragere a Regatului Unit din UE nu stabileşte o altă dată sau dacă, în conformitate cu articolul 50 din Tratatul de la Lisabona şi de comun acord cu Londra, Consiliul European nu hotărăşte în unanimitate că tratatele încetează să se aplice de la o dată ulterioară, ansamblul dreptului primar şi secundar al Uniunii Europene va înceta să se aplice Regatului Unit începând cu 30 martie 2019, ora 00:00 (ora Europei Centrale). Regatul Unit va deveni în acel moment o ţară terţă.
Alte titluri din FT:
  • Regele Salman începe un turneu intern, pentru a contracara prăbușirea imaginii provocată de uciderea lui Khashoggi
Regele Salman din Arabia Saudită va începe, marți, primul său turneu intern de la urcarea pe tron, într-o perioadă în care Riyadhul încearcă să contracareze prăbușirea imaginii determinată de uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi.

Regele, în vârstă de 82 de ani, încearcă să re-construiască unitatea națională, afectată de uciderea lui Khashoggi în consulatul saudit de la Istanbul, crimă care a creat cea mai mare criză pentru conducerea țării de la atacurile din 11 septembrie 2001.

Anunțul a venit în în timp ce oficialii turci cau spus că rămășițele lui Khashoggi ar fi putut fi dizolvate în acid, Turcia solicitând ca Arabia Saudită să predea suspecții arestați în cadrul anchetei.

"Se vorbește că el ar fi fost dizolvat în acid. Toate acestea trebuie să fie clarificate ", a declarat Fuat Oktay agenției de știri a statului turc, Anadolu.  "Vrem ca [suspecții] să se întoarcă, vrem să-i anchetăm aici"

Trupul lui Khashoggi nu a fost găsit nici după ce o echipă de investigatori turci au perchiziționat consulatul saudit și reședința consulului general în Istanbul.Jurnalistul a fost văzut pentru ultima dată când a intrat în consulatul saudit de la Istanbul la 2 octombrie.

Arabia Saudită a negat inițial implicarea în această crimă, dar a recunoscut ulterior că operațiunea care s-a încheiat cu moartea jurnalistului a fost premeditată. Aproximativ 18 persoane au fost reținute în regat în legătură cu incidentul.

Saudiții au negat că prințul Mohamed ar fi fost implicat, spunând doar că cei responsabili vor fi trași la răspundere.

Printul Mohammed a concentrat tot mai multă putere de când tatăl său a preluat regatul, având controlul asupra reformelor economice, politicii petroliere, afacerilor externe și securității interne.

Saudiții sunt îngrijorați de faptul că amploarea internațională a scandalului legat de Khashoggi amenință să submineze programul de reformă socială și economică, Riyadhul încercând să-și diversifice economia pentru a elimina dependența de veniturile din petrol.

"Toată lumea condamnă uciderea lui Khashoggi, dar nu putem permite ca un eveniment tragic să distrugă totul", a spus un șef executiv saudit. "Oamenilor nu le pasă de politică, le pasă de locurile lor de muncă".

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că ordinul de a-l ucide pe Khashoggi a venit de la "cele mai înalte nivele" ale regatului saudit.

"Stim ca regele însiși  nu este implicat”, dar echipa de asasini trimisă din Arabia Saudită nu ar fi putut acționa "fără ordine de la cel mai înalt nivel. Nu putem numi nicio persoană anume . . Încă investigăm cazul", a mai spus el.

  • The Guardian: Sancțiunile lui Trump contra Iranului ajută inamicii SUA și le slăbesc prietenii




 Sancțiunile economice nu funcționează niciodată - ele sunt un instrument lipsit de precizie care va destabiliza Orientul Mijlociu și-i va încuraja pe adepții liniei dure.

Sancțiunile economice înseamnă agresiune de stat. Începând de astăzi, cele impuse de SUA Iranului sunt extinse pentru a cuprinde orice țară, companie sau individ care face afaceri cu Teheranul. Câțiva „prieteni” norocoși de-ai lui Trump - China, India, Irak, Turcia, Coreea - s-ar putea să scape de ele. UE a promis și ea că va ajuta companiile care vor opune rezistență, dar asta ar putea să nu conteze prea mult. Aproape orice corporație internațională ar vreun fel sau altul de afaceri cu SUA. Edictul lui Trump cum că prietenul inamicului său este și inamicul lui este o declarație de război la adresa propriilor săi prieteni.

Este dificil să te gândești la vreun motiv valid pentru o asemenea acțiune. Sancțiunile economice sunt puterea „blândă” prin excelență, proclamând superioritatea morală a statelor bogate față de cele sărace. Ele ar trebui teoretic să funcționeze prin determinarea populației sărăcite să se revolte și să ceară propriului guvern să capituleze. Dar ea nu o va face niciodată, întrucât regimurile sancționate tind, prin definiție, să fie regimuri represive. Principalul efect al sancțiunilor este să-i întărească și să-i îndârjească pe cei aflați la putere - Coreea de Nord, Cuba și Iranul fiind exemple bune. Sancțiunile adoptate contra Rusiei în chestiunea Crimeii au fost de-a dreptul inutile.

Ironia face ca Iranul să fie unul dintre puținele locuri în care sancțiunilor chiar ar fi putut să aibă un oarecare efect, limitat, apropiind un pic Teheranul de tratatul nuclear încheiat în 2015 cu președintele Obama. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că în Iran mai persistă încă unele elemente de răspundere democratică. Această răspundere trebuie să se fi evaporat acum, după ce SUA și-au încălcat angajamentul. Nu există nici o probă cum că Iranul și-ar fi renegat vreunul dintre angajamentele asumate prin tratat. Trump reclamă sprijinul acordat de Iran „băieților răi” de pe tot cuprinsul Orientului Mijlociu. Dar acest aspect nu era inclus în tratat și nici măcar n-ar trebui să fie treaba Occidentului.

Ruperea unilaterală de către SUA a acordului nu este doar un delict contra ordinii și - probabil - a legislației internaționale. Prin extinderea sancțiunilor la proprii săi aliați, Trump le-a trădat încrederea și acestora. Mai grav chiar, sancțiunile vor întări centrele de putere militare și religioase anti-democratice ale Teheranului, în detrimentul celor comerciale, mai liberale. Acest fapt va apropia Iranul și mai mult de Rusia și de implicarea în conflictele islamiste din regiune. Pentru reacționari, Trump este americanul de vis, unul nătâng și belicos.

Războiul economic slăbește clasele de mijloc și de jos și consolidează autocrația. Fiindcă este „non-violent” și în mare măsură lipsit de costuri pentru agresor, el nu generează nici o criză și nici o presiune în sensul soluționării. Conflictul pur și simplu se tot prelungește, adâncind falia dintre țările bogate și cele sărace. Sancțiunile sunt cea mai imprecisă armă din arsenalul politicii externe.
Speranța trebuie să fie acum aceea că, după alegerile generale de săptămâna aceasta, Trump va căuta să ajungă la vreun acord oarecare cu ayatolahii, unul pe care să-l poată eticheta drept victorie, în stilul Coreii de Nord. Dacă așa stau lucrurile, n-are decât. Pentru că, deocamdată, președintele american le face rău propriilor aliați și-și ajută inamicii. El destabilizează Orientul Mijlociu și-și agravează campania mai generală împotriva liberului schimb global. Nu există nimic bun în toate acestea.(RADOR)

  • Handelsbatt: Așteptările privind evoluția economiei din zona euro se înrăutățesc



Încrederea specialiștilor în evoluția economiei din zona euro continuă să se diminueze. Potrivit rezultatelor preliminare ale anchetei Institutului Ifo (WES), sentimentul economic e în continuă deteriorare.

Barometrul corespunzător al Institutului de la München a coborât brusc de la 19,6 la 6,6 puncte, potrivit anunțului de luni, acesta fiind cel mai mic nivel de la mijlocul anului 2016. Experții și-au revizuit brusc atât evaluarea situației prezente cât și așteptările viitoare.

Începând cu 1989, Institutul Ifo chestionează experți din diferite țări cu privire la evoluția economiei, rezultatele bazându-se pe opiniile exprimate a 370 de experți. Președintele Ifo, Clemens Fuest, spune că se așteaptă la "ape tulburi" pentru economia din zona euro.

În Italia și Spania, situația și perspectivele s-au deteriorat cel mai mult. Perspectivele pentru Italia cin pe fondul problemelor bugetare, specialiștii temându-se de o creștere bruscă a costurilor cu datoria. Cât privește Spania, ea ar fi primul candidat posibil la propagarea contagiunii. Așteptările au devenit mai pesimiste în comparație cu cele din trimestrul anterior.
În Germania și Franța, așteptările rămân aproape neschimbate, însă situația actuală este evaluată în scădere. La polul opus, situația economiei Olandei pare să se fi îmbunătățit.

Pesimismul experților se potrivește cu faptul că institutul Ifo, pe fondul războiului comercial global, și-a re-evaluat în scădere prognoza exporturilor pentru zona euro. În același timp, experții se așteaptă ca ratele dobânzilor pe termen scurt și lung să crească în următoarele șase luni, iar dolarul american să continue să se aprecieze. Prognoza privind rata inflației pentru acest an crește ușor de la 1,7 la 1,8 la sută.

Cea mai afectată de o contracție a exporturilor este Germania. Dealtfel, performanțele economiei au scăzut în timpul verii, pe fondul scăderii producției din industria automobilelor. În plus, problemele economice din principalele piețe emergente, unde industriașii auto ăși vând producția, au contribuit la contracția exporturilor.

Problemele nerezolvate încă ale Brexitului și disputa bugetară din cadrul UE, lasă puțin loc pentru optimism.
Deutsche Bank și-a redus, de asemenea , previziunile de creștere a economiei germane în 2019 de la 1,7% la doar 1,3%.

De asemenea, pentru prima dată de la sfârșitul anului 2014, companiile au înregistrat o scădere a comenzilor noi.

  • Les Echos: Carburanți: confruntat cu furia șoferilor, Macron încearcă să stingă incendiul



Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că nu va da înapoi de la o majorare a taxei pe combustibili, în ciuda planurilor de proteste la nivel național în această lună, iar popularitatea sa a ajuns la un nou nivel scăzut.

Tot mai aproape de ziua mobilizării ”vestelor galbene” (17 noiembrie) șeful statului a cerut guvernului să lucreze la măsuri prin care categoriile mai vulnerabile să fie protejate de creșterea prețului combustibililor. Potrivit președintelui Franței, e de preferat impozitarea combustibilului decât impozitarea muncii

" Sper să găsim soluții inovatoare" , a spus el, dând, ca exemplu subvenția oferită navetiștilor care călătoresc zilnic cel puțin 30 de kilometri.

Guvernul trebuie să lucreze pentru a găsi măsuri de sprijin în cazul celor mai fragili din punct de vedere financiar la creșterea prețului la combustibil, crede Macron.

În timp ce prețul motorinei este aproape de a bate noi recorduri , vânzându-se acum la 1.515 euro pe litru, iar benzina super 95 se vinde la 1.535 euro pe litru, problema a devenit destul de urgentă, iar incendiile provocate de aceste prețuri trebuie cât mai repede stinse.

Opoziția sprijină protestele anunțate, ca și 78% din francezi , potrivit unui sondaj al Odoxa-Dentsu Consulting făcut la solicitarea ”Le Figaro".

În ciuda măsurilor guvernamentale care intră în vigoare în această toamnă (impozitul pe locuințe, contribuțiile mai mici ale angajațilori), un sondaj IFOP făcut pentru publicația "JDD" (și  publicat la sfârșitul lunii octombrie) a aarătat că 72 % dintre francezi consideră că puterea lor de cumpărare a scăzut.

Conducătorii auto intenționează să blocheze și să înceapă în Franța pe 17 noiembrie pentru a protesta față de prețurile ridicate la combustibili, care au crescut cu o treime în ultimul an.

În încercarea de a combate schimbările climatice, guvernul său a votat o majorare a taxei pe emisiile de dioxid de carbon și a decis să crească prețul motorinei, cel mai utilizat combustibil auto din Franța.


Citeste mai multe despre   









2365 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version