Mulți s-au plâns anul acesta că le-au crescut ratele la creditele în moneda națională. Unora chiar le-au urcat cu câteva sute de lei, iar vina a fost dată când pe Guvern, când pe Banca Națională a României. O parte din această creștere a venit în urma creșterii dobânzii cheie de către BNR, dar ca urmare a măsurilor guvernamentale sau, de fapt, a lipsei reformelor. Dacă Guvernul și-ar fi făcut treaba, atunci poate că ratele nu ar fi crescut atât de mult și de repede.

Cresterea ratelor la crediteFoto: Pixabay

Dobânda cheie reprezintă un instrument pentru principalele operațiuni de piață monetară. Atunci când coboară, crește oferta de bani, iar băncile, companiile și populația beneficiază de rate mai mici la împrumuturi. Când crește, se întâmplă invers.

În comunicatul de marți, Consiliul de administrație al BNR subliniază că „mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse”.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus că instituția pe care o conduce ține foarte mult la această frază din comunicat.

„Ultima fraza din comunicat la care noi ținem foarte mult pentru că ni se pare că este esențială privind în perspectivă se referă la mixul de politici. Pentru ca noi să ne atingem obiectivele, Guvernul să-și atingă obiectivele pe care și le-a programat pentru ca economia să crească într-o manieră sustenabilă de durată, este bine ca mixul să fie bine închegat, înțeles. În acest an politica monetară a încercat să facă mai mult decât ar fi trebuit ea sa încerce. A fost relativ supraîncărcată. Sperăm ca printr-un avans mai puternic al politicilor structurale, printr-un caracter anticiclic al politicilor fiscal-bugetare, combinația de politici economice din România să fie mai armonioasă decât a fost în prezent”, a spus Isărescu.

Vezi declarația guvernatorului de la minutul 6.

Cu alte cuvinte, politica fiscală este deconectată de la cea monetară, iar pentru a echilibra anumite efecte care se întâmplau în economie, BNR a fost nevoită să ia anumite măsuri. Dacă politica fiscală ar fi fost în armonie cu cea a Băncii Centrale, atunci poate că BNR nu ar fi crescut dobânda de politică monetară de trei ori, anul acesta, ci poate de două ori. De asemenea, nu ar fi crescut-o în intervale așa de scurte, ci într-unele mai lungi, dacă ne luăm după mesajele transmise în trecut, anume că dozajul este, poate, mai important decât măsurile. Tot din declarație reiese că BNR a încercat să compenseze lipsa reformelor structurale.

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR, a declarat pentru HotNews.ro că până când avansul politicilor structurale nu-și va produce efectele așteptate, Guvernatorul a spus că politica monetară a încercat să facă mai mult.

„Nu este vorba neapărat de măsurile luate, ci de calibrarea măsurilor. Calibrarea măsurilor înseamnă dimensionarea unui tip de reacții pe politică monetară. Guvernatorul vorbește mereu de dozaj. Nu doar măsurile, ci și dozajul trebuie calibrat în funcție de celelalte componente ale mixului. BNR a încercat, prin decizii și dozaj să coboare inflația și să avem o stabilitate pe curs și să tempereze dobânzile cu efecte benefice asupra economiei”, a precizat Suciu.

Dar aceste efecte, spune el, nu pot dura la nesfârșit în lipsa mixului de care vorbim și de aceea avansul politicilor structurale și caracterul anticiclic al politicilor fiscale sunt măsuri necesare care trebuie să se armonizeze cu politica monetară.

Politica fiscală s-a concentrat, în acest an, mai mult pe cheltuieli decât pe venituri, iar execuția bugetară arată o creștere mare a deficitului. Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost cu salariile bugetarilor și pensiile, a căror majorări au pus presiune pe inflație și, indirect, pe dobânzi. S-a consumat mai mult din import și au crescut deficitul comercial și cel de cont curent.