O informație recentă arată că Sibiul va fi prima regiune din România care îşi va lansa o monedă locală, Sibcoinul, în 21 noiembrie. Moneda va putea fi utilizată pe durata anului 2019, când judeţul va fi Regiune Gastronomică Europeană, a anunţat marţi consorţiul Regiunii Gastronomice Sibiu, pe pagina oficială de Facebook. Ce sunt monedele locale sau regionale, care sunt avantajele și dezavatajele lor sau mai exact la ce sunt bune și la ce nu? Câteva experiențe din alte țări.
România are ca monedă leul, Ungaria are forintul, Eurozona are drept monedă, euro. Pe lângă aceste monede ale fiecărei țări, în lume se mai folosesc și monedele locale. Unii le mai spun bani regionali, complementari sau comunitari. Cert e că aceștia diferă de moneda oficială a Statelor.
Ca idee, banii sunt o convenție. Aproape toți și-i imaginează sub forma materializată a bancnotelor sau monedelor. Dar bani sunt și cupoanele valorice și bonurile de masă și aceste monede locale.
În timpul crizei din anii 2000, Argentinienii s-au folosit de „Credito” sau de „Patacon”. În Brazilia circulă ca monedă complementară realului, „Palmas”-ul. O să spuneți că Argentina sau Brazilia sunt țări cu probleme și nu mai știau ce sa facă. Dar și state mari au monede locale. Un oraș din Marea Britanie a pus în circulație în septembrie 2008, Lira Lewes.
În Europa circulă peste 70 de asemenea monede locale. Ele nu au o susținere guvernamentală și nu apar în cotațiile oferite de băncile centrale, dar circulă pe piață și sunt acceptate la plată de către comercianți și persoanele fizice. În plus, ele permit relansarea economiilor blocate.
Primii bani locali au fost puși în circulație prin 1800 în Elveția, de către Banque Wir. Apărătorii ideii monedelor locale spun (și au dreptatea lor) că într-o economie intrată în criză, cu șanse mici de a ieși prin forțe proprii, adoptarea unei asemenea monede poate fi soluția.
Adversarii acestui tip de monede spun că nefiind controlate sau reglementate de către o bancă centrală, aceste monede se folosesc la operațiuni necurate - evaziune, spălări de bani șamd.
Experiența Worgl cu monedă lui „wara” poate fi un exemplu de eficacitate potențială a acestor monede locale. Worgl e un oraș austriac cu 4000 de locuitori. În 1932 aveau un șomaj de 30%, datoriile Primăriei ajunseseră la 1,3 milioane de șilingi iar lichiditățile administrației erau de numai 40.000 de șilingi.
Imobiliarele, construcțiile și serviciile publice erau în comă financiară. Ei bine, din inițiativa primarului Michael Unterguggenberger, administrația locală a imprimat 32.000 de „bonuri” cu o paritate mai mică decât a șilingului. Cu bonurile respective, oamenii puteau să își plătească taxele locale și alte dări.
Ideea e că circulația acelor bonuri a fost de 13 ori mai mare decât cea a șilingilor. Asta ca să dau numai un exemplu. Șomajul a fost eliminat în mai puțin de un an și jumătate fără să se „miste” inflația.
Anunțul oficial făcut de Sibiu sună așa: "Consorţiul Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019, format din Consiliul Judeţean Sibiu, Primăria Municipiului Sibiu, Primăria Municipiului Mediaş, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Sibiu, Universitatea Lucian Blaga Sibiu şi Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu, a ales numele pentru moneda locală a Sibiului. Aceasta se va numi Sibcoin. Sibcoin va fi lansat la Bucureşti, pe data de 21 noiembrie 2018, în cadrul unui eveniment care se va bucura de prezenţa a numeroşi reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din România, persoane din industria HoReCa, reprezentaţi ai presei naţionale şi locale, bloggeri şi influenceri".
Sibiul va deveni astfel prima regiune din România care va pune în circulaţie o monedă locală, se arată pe site-ul oficial al Regiunii Gastronomice Europene Sibiu, www.sibiugastronomia.ro. De văzut cum va funcționa experimentul sibian.
15
2
