Financial review Prima pagină a presei străine. Interviu cu Christine Lagarde. Jo Johnson, ministrul pentru Transporturi, părăsește guvernul May. Trump găsește ”insultătoare” afirmațiile lui Macron. Michelle Obama: Am fost la terapie de cuplu ca să ne salvăm căsnicia

de Dan Popa     HotNews.ro
Sâmbătă, 10 noiembrie 2018, 4:50 Economie | Finanţe & Bănci


Subiectele zilei in presa occidentala
Foto: sxc.hu
Financial Times: Jo Johnson, ministrul pentru Transporturi, părăsește guvernul May și cere un nou Referendum ● Trump găsește ”insultătoare” afirmația lui Macron că UE are nevoie de armată ● Les Echos: Christine Lagarde, șeful FMI: Pentru prima dată, în 2017, numărul regimurilor democratice este în declin. Creșterea populismului și a regimurilor autoritare este îngrijorătoare. ● The Guardian: Michelle Obama: Am fost la ședințe de terapie de cuplu ca să ne salvăm căsnicia. Lectură plăcută!
  • Financial Times: Jo Johnson, ministrul pentru Transporturi, părăsește guvernul May și cere un nou Referendum




Speranțele lui Theresa May de a încheia o înțelegere privind Brexit au suferit mai multe lovituri vineri, după ce ministrul secretarul de stat pro-european al transporturilor, Jo Johnson, a renunțat să mai facă parte din Guvern, avertizând că Marea Britanie se află "în pragul celei mai mari crize" de la cel de-al doilea război mondial încoace.

Jo Johnson, care a cerut un al doilea referendum privind apartenența la UE a declarat că el și fratele său, euroscepticul Boris Johnson, au fost uniți din cauza ”manipularii” privin Brexitul de către premier, adăugând că Marea Britanie are în prezent de ales între ”"vasalitate și haos “. El a spus că un referendum ar trebui să aibă trei opțiuni: să aprobe un acird de ieșire, să aprobe un Brexit dezordonat sau să aprobe rămânerea în interiorul UE.

Demisia lui vine pe fondul problemeleor pe care May le are cu propriul partid, care o acuză că ”trădează” Irlanda și permite divizarea Marii Britanii.

O altă direcție din care vin presiunile asupra premierului este Bruxellesul, care i-a atras atenția d-nei May că negocierile privind Brexit stagnează în lipsa unei soluții la problema frontierei irlandeze.

"Lucrurile sunt blocate", a spus un oficial guvernamental. "Discuțiile nu s-au desfășurat așa cum am fi vrut.”.

Deși doamna May se așteaptă să aibe loc o serie de discuții cu miniștrii în acest weekend, aceștia spun că probabilitatea ca o ședință a cabinetului să aibă loc mai devreme decât luni e foarte redusă. "Nu avem prea multe de discutat din acest punct de vedere", a spus unul dintre miniștri.

Jo Johnson, fost jurnalist al Financial Times, a mai acuzat-o pe d-na May în scrisoarea lui de demisie de "eșecul statului de drept britanic la o scară nemaivăzută de la criza de la Suez".

"Admirație uriașă pentru fratele meu Jo", a scris Boris Johnson pe Twitter. "S-ar putea să nu fi fost de acord în toate privințele cu Brexitul, dar suntem indiscutabil uniți în dezamăgirea provocată de poziția britanică din punct de vedere intelectual și politic".

Demisia lui Jo Johnson va exercita o presiune asupra doamnei May pentru provoca un al doilea referendum, însă purtătorul de cuvânt al prim-ministrului a declarat: "În nici un caz nu vom avea un al doilea referendum".

În timp ce Olly Robbins, negociatorul șef al Brexit al dnei May, va continua sâmbătă discuțiile la Bruxelles, ele sunt umbrite de temerile că un eventual acord nu ar întruni aprobarea majorității parlamentare.

Alte titluri din FT:

  • Trump găsește ”insultătoare” afirmația lui Macron că UE are nevoie de armată

Donald Trump l-a criticat pe Emmanuel Macron în momentul în care a sosit la Paris, spunând că găsește "insultător" faptul că președintele francez a sugerat că Europa are nevoie de o armată pentru a se proteja de SUA.

Imediat după ce Air Force One a aterizat în Franța, unde domnul Trump se va alătura liderilor mondiali pentru a comemora aniversarea a 100 de ani de la sfârșitul primului război mondial, președintele american l-a criticat pe dl Macron despre comentariile pe care liderul francez le-a făcut marți despre necesitatea unui " adevărate armate europene”.
"Trebuie să ne protejăm de China, Rusia și chiar și de Statele Unite ale Americii", a declarat dl Macron, marți, în ziua alegerilor intermediare din SUA, în timp ce vizita un fost câmp de bătălie din timpul războiul mondial.

”Președintele Macron. . . tocmai a sugerat că Europa își va construi propria armată pentru a se proteja de SUA, China și Rusia ", a spus dl Trump de la bordul Air Force One. "Foarte insultător, dar poate că Europa ar trebui să-și plătească mai întâi partea corectă în privința NATO, pe care SUA o subvenționează foarte mult!", a spus Trump.

Dl Macron și-a justificat comentariile susținând că SUA a amenințat că va ieși din Tratatul privind forțele nucleare intermediare, un acord de control al armamentului care a ajutat la sfârșitul războiului rece.

Atacurile Trump la adresa Europei au mai slăbit în intensitate după armistițiul privind războiul comercial, încheiat în iulie cu Jean-Claude Juncker, șeful Comisiei Europene. În ultimele săptămâni, însă, unele țări europene s-au arătat îngrijorate de faptul că administrația SUA reia ideea taxării importurilor de mașini străine, ceea ce ar afecta foarte mult Germania.

  • Les Echos: Christine Lagarde, șeful FMI: Pentru prima dată, în 2017, numărul regimurilor democratice este în declin. Creșterea populismului și a regimurilor autoritare este îngrijorătoare





În trecere prin Paris, directorul Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, își prezintă într-un interviu acordat Les Echos îngrijorarea cu privire la evoluția politică a lumii. Pentru prima dată, în 2017, numărul regimurilor democratice este în declin. Creșterea populismului și a regimurilor autoritare este îngrijorătoare, crede Lagarde.

Rep: Care este preocuparea majoră a directorului executiv al FMI atunci când se uită la lume? E mai degrabă economică sau mai degrabă politică?

C. Lagarde: Este incontestabil politică. Situația economică nu este atât de alarmantă în prezent, chiar dacă există preocupări puternice cu privire la gradul de îndatorare. Pe de altă parte, sunt profund îngrijorată de evoluția politică a lumii, care poate avea consecințe economice grave.
Dacă privim lumea din ultimii patruzeci de ani, ce vedem? Că există o creștere a numărului de regimuri democratice, o îmbunătățire semnificativă a nivelului general de trai, o reducere masivă a sărăciei și o îmbunătățire dramatică a sănătății, măsurată prin prelungirea duratei de viață și reducerea mortalității infantile. Este adevărat că, pentru prima dată în 2017, numărul regimurilor democratice a scăzut ușor. Alegerile recente au arătat creșterea populismului și apetitul pentru regimurile autoritare, de dreapta și de stânga, ceea ce este îngrijorător.

Rep: Putem pune sub aceeași umbrelă populistă ce se întâmplă în Statele Unite, Filipine, Brazilia sau Italia?

C. Lagarde:Nu, fiecare țară are idiosincrasiile sale, dar regăsim în multe țări același fenomen: o scădere a nivelului de trai al clasei de mijloc și o creștere a inegalităților, în special în Statele Unite și China. De asemenea, vedem acest lucru și în Germania, ceea ce reprezintă o noutate. Rezultatul? O atracție pentru argumente simpliste și populiste, o preocupare cu privire la globalizare și tehnologie, precum și mânia împotriva elitelor care nu au fost pedepsite pentru greșelile pe care le vor fi făcut. În Statele Unite, în ciuda intensității dezbaterii privind imigrația, problema standardului de viață este cea care domină. Mult mai mult decât în ​​Europa, unde problema migrației este mai importantă.

Din anii '90, lumea a fost organizată timp de douăzeci de ani în jurul întâlnirilor la cel mai înalt nivel dintre SUA și China. Acum, cele două state se află într-o puternică competiție pe mai multe domenii.

Rep: Liderii sunt conștienți de ceea ce se întâmplă?

C. Lagarde:După criza din 2008, a existat un consens a ceea ce trebuie făcut: să reglementeze anumite sectoare financiare, să stimuleze economiile, să respingă protecționismul și să îmbunătățească cooperarea. Astăzi, aceste lucruri nu mai au loc. Reglementarea financiară scade ca intensitate sub pretextul simplificării. Laxitatea revine. Am apreciat că Janet Yellen [fostul presedinte al Fed] a lansat un semnal de alarmă acum câteva zile, amintind de ce s-a întâmplat în 2007.

Rep: Ce riscuri financiare vedeți, mai exact?

C. Lagarde:Sursele de risc nu mai sunt la fel ca în 2007. Sectorul bancar este relativ sigur, iar riscurile s-au deplasat către periferia sistemului financiar. Gradul de îndatorare generală, public și privat deopotrivă, a continuat să crească. Acesta reprezintă acum 220% din PIB-ul mondial. În plus, 40% dintre țările cu venituri mici se află într-o situație îngrijorătoare în ceea ce privește nivelul datoriei. După cum știm, există doar patru moduri de relaxare a datoriei: inflația, creșterea economică puternică, ajustarea fiscală și restructurarea!

Rep: Care pot fi răspunsurile la așteptările popoarelor, altele decât populismul?

C. Lagarde:Te voi surprinde. FMI consideră că răspunsul constă într-o o mai mare deschidere, în special în ceea ce privește serviciile (care sunt prea scumpe), ceea ce ar duce la creșterea productivității. Concluzia este că globalizarea trebuie să evolueze diferit, respectând mai bine regulile jocului, mediul, dar și având o preocupare reală de a include în acest joc toate națiunile. În multe privințe, Donald Trump are dreptate. Concurența liberă trebuie să fie "echitabilă" în toate domeniile și sunt încântată că autoritățile chineze și-au anunțat recent dorința de a aborda aceste teme.

Rep: Donald Trump va câștiga lupta împotriva Beijingului?

C. Lagarde:Are argumente puternice. Metoda sa, dacă este susținută de o strategie câștigătoare, ar putea contribui la avansarea comerțului, dar nu va fi ușor.

Rep: Credeți că economia Statelor Unite este la sfârșitul ciclului său favorabil, care a durat zece ani sau nu?

C. Lagarde:Două teze se ciocnesc aici. Trezoreria SUA și Donald Trump consideră că creșterea, care este de 3% în prezent, poate accelera până la 4% sau 5%. Reforma impozitului pe profit va continua să îi ajute, spun ei. La FMI, considerăm că stimulul fiscal își va epuiza efectele în timp, prognoza noastră fiind aceea că economia SUA va crește până la potențial, adică în jur de 2-2,2%.

Rep: Credeți într-un scenariu de destrămare a zonei euro?

C. Lagarde:Nu cred. Italienii sunt dornici să facă parte din zona euro. Mesajul piețelor își va produce efectele sale. Ar fi trist să vedem că o construcție politică își datorează supraviețuirea puterii piețelor financiare.

Rep: În ultimele luni ați primit oferte pentru un loc de muncă în cadrul structurilor UE. Nu v-ar interesa?

C. Lagarde:Îmi voi termina mandatul la FMI în iunie 2021.

  • The Guardian: Michelle Obama: Am fost la ședințe de terapie de cuplu ca să ne salvăm căsnicia



Este una dintre cele mai faimoase femei din lume și o personificare a nostalgiei liberale într-un timp în care Donald Trump era doar un star tv foarte bogat. Acum, Michelle Obama a revenit în lumina reflectoarelor cu o carte de memorii care combină notele personale cu cele politice, ambele cu o rară sinceritate.

Prima Doamnă de culoare a Americii povestește că ea și soțul ei, Barack Obama, au participat la ședințe de terapie de cuplu în timpul căsniciei și că s-au luptat să rămână însărcinată după ce a suferit un avort spontan. Cele două fiice, Malia și Sasha, acum 20 și 17 ani, au venit pe lume după tratamente de fertilizare in vitro.

Michelle Obama mai spune că nu-i va "ierta" niciodată lui Trump ieșirile în care a pus în discuție într-o manieră conspiraționistă locul de naștere al soțului său, și care, spune ea, le-a a pus căsnicia în pericol.

Acum în vârstă de 54 de ani, Obama a spus că s-a simțit "pierdută și singură" după un avort spontan petrecut în urmă cu 20 de ani. "Este important să vorbim cu mamele tinere despre faptul că se întâmplă uneori asemenea avorturi.", spune ea.

Ea a spus pentru ABC: "Consilierea familială a fost pentru noi una din acele căi în care am învățat cum să vorbim despre diferențele noastre. Știu prea multe cupluri tinere care se luptă și care cred că e ceva în neregulă cu ele. Și vreau să știe că Michelle și Barack Obama, care au o căsătorie fenomenală și care se iubesc foarte mult, lucrrează permanent la bunul mers al căsniciei. Și, când avem nevoie de ajutor, apelăm la ajutor”spune ea.

Trump a sugerat în mod repetat și apăsat în discuțiile publice că Barack Obama nu s-a născut în SUA, ci pe teritoriul străin și, prin urmare, nu e eligibil pentru funcția de președinte. De fapt, Barack Obama s-a născut în Hawaii și, în cele din urmă, și-a publicat certificatul de naștere. În cele din urmă, Trump, cu multă reținere, a recunoscut că președintele american era născut în America.

Obama a oferit câteva comentarii ample despre anii săi din Casa Albă, de la plecarea din reședința prezidențială în ziua inaugurării mandatului lui Trump în ianuarie 2017.

Memoriile fostelor doamne, printre care Hillary Clinton și Laura Bush, au fost printre cele mai bine vândute.



Citeste mai multe despre   









2342 vizualizari

  • -8 (16 voturi)    
    Trump nu a recunoscut ca Obama (Sâmbătă, 10 noiembrie 2018, 8:57)

    Rahan5 [utilizator]

    s-a nascut in ,,America" . A acceptat ca s-a nascut in SUA. Care este o mare diferenta . SUA detine si teritorii care nu fac parte din ,,America" . Hawaii nu face parte din continentul Nord American nici macar geologic.
  • +7 (15 voturi)    
    ipocrizie trumpista (Sâmbătă, 10 noiembrie 2018, 9:38)

    kent8 [utilizator]

    America first - good, Europa first - bad.
    • +2 (2 voturi)    
      Da si nu (Sâmbătă, 10 noiembrie 2018, 11:56)

      Laur_ [utilizator] i-a raspuns lui kent8

      Macron a gresit spectaculos facand aluzii la apararea fata de USA. Cam la fel de retardata afirmatia ca trumpismul "USA sa se apere de Canada". Amandoi ar trebui sa iasa in fata si sa zica "m-a luat gura pe dinainte, am avut 10 secunde de retard"...
    • -1 (3 voturi)    
      Sasha e diminutiv rusesc de la Alexandra (Sâmbătă, 10 noiembrie 2018, 12:50)

      Harald [utilizator] i-a raspuns lui kent8

      Iar părinții lui Barrack Obama s-au cunoscut la cursuri de limbă rusă.
  • +5 (5 voturi)    
    Datoria a ajuns la 220% din PIB-ul mondial (Sâmbătă, 10 noiembrie 2018, 10:18)

    septer [utilizator]

    E o chestiune de timp pana cand o criza majora va avea loc.
  • -2 (2 voturi)    
    tulbure tare... (Sâmbătă, 10 noiembrie 2018, 15:04)

    ..13 [utilizator]

    USA neclara - mai vine si dna Obama sa ne zica cateceva. Chestia asta precum ca dansul Trump le-a pus casnicia in pericol este cea mai tare...

    May - cu greutatile Brexit - mare admiratie am pentru dna asta. Acusi aflam daca la anul, in 20019, Mai, ne bucuram la Sibiu cu Brexit-ul sau NU. Parerea mea mai veche si reafirmata acum este ca NU>

    Nu ma obosesc cu Macron - daca nu erau americanii ramanea Evropa numai cu chilotii rupti de la sovietici...

    Desigur ca are importanta regimul dintr-o tara si mai mai tare este ca are importanta marimea si consistenta relatiilor dintre buget si firme...Zau ca nu este nimic nou.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version