”Acum vreo doi ani și jumătate noi cei de la Supraveghere ne adresam Direcției de Stabilitate rugându-i să re-analizeze gradul de îndatorare. De fapt, Direcția de Reglementare nu avea un grad de îndatorare propriu-zis pe care să îl țintească, acesta fiind înscris doar în normele interne ale băncilor. Neavând așadar o limită maximă, era dificil să-i impui unei bănci o anumită limită”, a explicat Nicolae Cinteză, șeful Supravegherii din BNR, la o conferință organizată de Piața Financiară. ”Până acum ceva vreme, BNR trebuia doar să aprobe normele de creditare ale băncilor comerciale”, a adăugat Cinteză.
După câteva experiențe cu procurorii și cu o parte a presei care acuza BNR că ar fi permis băncilor anumite excese, Consiliul de Administrație al BNR a luat decizia ca normele interne să nu mai fie supuse evaluării BNR, instituția centrală urmând să fie doar notificată. ”Acum doi ani jumate am cerut așadar această analiză Direcției de Stabilitate. Ne-am întâlnit cu ei după vreo lună de zile și am ajuns la concluzia că gradul de îndatorare la nivelul sistemului bancar este destul de mare și că practica băncilor poate genera anumite riscuri. Existau bănci care mergeau pe un grad de îndatorare destul de mare- 70%, ceea ce era de neacceptat”, mai spune Cinteză.
”Îmi mai amintesc că la discuțiile despre Prima Casă- eram în Parlament- aveam suficiente exemple pentru a putea să tragem concluzia că doresc să scaoe de case nu doar cei care nu mai pot plăti, ci și cei care aveau un grad de îndatorare foarte ridicat și care figurau în Top 50. A durat puțin mai mult analiza cerută și după vreo 6 luni de zile, am început să chemăm la discuții fiecare bancă în parte și am ajustat de la bancă la bancă acest indicator. Sunt bănci care au rămas cu gradul de 60%, dar au fost și bănci cărora, pe fondul unor neperformanțe destul de ridicate, am redus gradul de îndatorare la sub 50%”, mai spune supraveghetorul șef.
Întrebat dacă noile limite ale îndatorării nu va tăia apetitul pentru creditare, Cinteză a spus: ”Nu cred că noul Regulament va afecta foarte abrupt creditarea, pentru că există acea limită de 15% de care băncile pot să se folosească. Vor fi afectați doar cei care nici până acum nu se încadrau la creditare”
- Despre tranzacțiile bancare în derulare
”Sunt două tranzacții în derulare. Nu cred că se vor încheia până la finele anului. Pentru una avem dosarul aproape complet. Există niște probleme în evaluarea achizitorului și nu cred că această tranzacție se va finaliza până la finalul acestui an.
În cazul celeilalte, săptămâna viitoare expiră termenul la care vor fi depuse ofertele, după care încep negocierile. Probabil că va mai dura puțin...cel mai probabil după 1 ianuarie anul viitor am putea asista la finalizarea ei.
Mai e o băncuță mică dar care ține la preț. Nu prea contează ea în sistemul bancar, e foarte mică. Alte achiziții nu cred că vor fi”, a explicat Nicolae Cinteză.
- Despre cum se re-așează piața IFN-urilor
”IFN-urile. Problema aici e puțin mai complicată pentru că nu toate au renunțat la practicile lor. Bine, e și specificul activității lor... Creditează pe perioade foarte scurte, riscul asociat e destul de mare... Dar au și dobânzi din astea de ajungi la 3000% dacă nu rambursezi, care mi se par exagerate! Noile prevederi prin care le-am impus cerințe de capital și-au făcut efectul.
Foarte mulți au venit și ne-au pus pe masă autorizația spunând că au renunțat. Dacă vă uitați în Registru o să vedeți că sunt foarte multe radieri. O parte din aceste radieri sunt ca urmare a controalelor pe care le facem, dar cele mai multe sunt din proprie inițiativă. Nu pot face față cerinței de capital pe care o cere BNR și tedințelor pe care le au ei. Atunci când vii cu dobânzi așa de mari, trebuie să-ți asumi și riscul că acele credite sunt foarte riscante și ca atare trebuie să ai o cerință de capital corespunzătoare.
Lucrurile încep să se așeze: cei care vor să facă business în România pe termen lung, fie și-au majorat capitalul, fie și-au reconsiderat nivelul dobânzii practicate”, a mai spus Cinteză.
- Despre inițiativele legislative aflate în Parlament
”Mai mult mă îngrijorează cele 3 legi care sunt în Parlament și care accentuează lipsa de predictibilitatea pentru sistem, această predictibilitate fiind cerința primordială a oricărui investitor. Dacă tot batem toba că vom plafona dobânzile sau că recuperatorilor nu li se va permite să încaseze de la debitor mai mult decât dublul sumei plătite pentru cesiune, e normal ca interesul pentru investițiile în domeniu să fie mai limitat.
Din fericire, a început să se înțeleagă că, cu cât facem mai multă gălăgie, cu atât avem rezultate mai puțin bune. Uitați-vă la ce nivel de dobândă atrage bani MFP din piață. Lucrurile astea nu fac decât să crească percepția de ris”, consideră supraveghetorul șef din BNR.
- Despre propunerea Consiliului Concurenței ca, în cazul refinanțării unui credit la altă bancă, pentru partea de garanție rămasă neacoperită să se acorde garanții de stat
”Este o opinie a Oficiului Concurenței, vă reamintesc ca Regulamentul publicat de BNR-chiar e o prevedere expresă acolo- care spune că în cazul în care un credit e refinanțat la o altă bancă nu i se aplică noile prevederi. Ceea ce mi se pare destul de ok. Chiar și eu, dacă aș avea un credit la o bancă, cu o anumită dobândă, și aș găsi o dobândă mai mică la o altă bancă, aș merge să-l refinanțez. Condițiile în care am fost creditat nu cred că ar trebui să genereze cerințe suplimentare. Nu cred că ar trebui să se aplice noile reglementari și am spus acest lucru încă de la început”, consideră Cinteză.
Reamintim că cei de la Consiliul Concurenţei propun inițierea unor discuții între toți actorii implicați (bănci, asociații ale băncilor, Ministerul Finanțelor Publice, Fonduri de Garantare, Banca Naţională a României) astfel încât persoanele fizice, care nu au restanţe la plată, să îşi poată refinanţa creditul la o altă bancă.
Refinanțarea creditelor la o altă bancă ar stimula concurența între bănci, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenței. Ancheta sectorială pe piaţa serviciilor bancare de retail, derulată de Consiliul Concurenţei, arată că persoanele care vor să îşi refinanţeze creditele la alte bănci pentru a a avea costuri mai mici întâmpină greutăţi, mai ales la cazul creditelor ipotecare, în condiţiile în care valoarea actuală a ipotecii a scăzut sub valoarea iniţială. Astfel, autoritatea propune ca pentru partea de garanție rămasă neacoperită să se implice statul, prin intermediul unuia sau mai multor fonduri de garantare.
- Despre starea sistemului bancar
“Vă pot spune că starea sistemului este bună, caracterizat de stabilitate. De câțiva ani de zile repet acest cuvânt și este foarte bine că se menține. La 30 septembrie 2018, indicatorii de prudență erau peste media Uniunii Europene. După cum deja știți, în septembrie, sistemul a obținut un profit nesperat de bun.
Nu trebuie, însă, sa ne facem iluzii prea mari pentru că motivele care au dus la acest profit nu țin de o sporire semnificativă a volumului de activitate, ci țin mai mult de reluarea unor venituri din provizione și, hai să fim sinceri, de marjele ridicate la credite (subl.n). Din păcate, marja ridicată reflectă mai mult nivelul ridicat de risc decât costul de finanțare.
Sistemul are capacitatea de a genera venituri, însă din păcate creditarea lasă puțin de dorit. Nu spun că nu se creditează, dar nu la un nivel care să satisfacă, care să se plieze pe profilul băncilor și să asigure veniturile necesare pentru a nu fi nevoiți să cerem majorări de capital. Din acest punct de vedere, vă mai pot spune că sunt două bănci care nu satisfac cerința totală de capital, dar satisfac cerința supraveghetorului. Deocamdata au primit doar recomandari. Probleme deosebite în sistem nu exista în momentul de față, cu o singura excepție, respectiv reglementările legislative care încă generează incertitudini. Am văzut că a apărut o nouă țintă, Biroul de Credit”, a mai spus Cinteză.
