Financial Times: Marca Dolce & Gabbana, retrasă de pe site-urile de comerț electronic din China ● De ce discuţia despre o Europă cu două viteze ar trebui să îi îngrijoreze pe investitori ● Les Echos: Ghosn, demis de la conducerea Nissan. El ar fi cerut firmei nipone să-i achite un salariu de 100.000 pe an surorii sale, angajate ca ”special advisor” ● The I: Universitățile se tem de faliment, după ce Brexitul va limita accesul studenții străini în UK ● Corriere Della Sera: Manevra economică italiană, respinsă de UE; Conte: "Lui Juncker îi prezentăm un plan pentru deblocarea economiei italiene". ● 24 Chasa: Bulgaria în Schengen cu frontierele aeriene: Din avion direct pe banda de bagaje. Lectură plăcută!
- Financial Times: Marca Dolce & Gabbana, retrasă de pe site-urile de comerț electronic din China
Secoo și Yoox Net-a-Porter renunță la marca de lux după o campanie publicitară acuzată de rasism.
Campania cuprinde 3 videoclipuri online. Unul are 40 de secunde, iar în imagini apare un model asiatic, care se chinuie să mânănce o pizza cu ajutorul unor bețișoare chinezești. Pe fundal, o voce îi oferă sfaturi precum „nu încerca să folosești bețișoarele chinezești ca pe niște cuțite” sau „folosește bețișoarele chinezești ca pe niște clești”.
În alte două clipuri video, modelul încearcă să mănânce spaghete și cannoli, tot cu ajutorul bețișoarelor. Iar naratorul care se aude pe fundal pare să pronunțe intenționat greșit numele „Dolce & Gabbana”, pentru a imita modul în care vorbesc chinezii. În plus, clipurile sunt însoțite de insinuări sexuale. Naratorii întreabă: "Este prea mare pentru tine?" - referindu-se la porția de cannoli supradimensionată.
Scandalul a fost amplificat de mesaje explicite rasiste postate pe contul oficial Dolce & Gabbana de pe Instagram, dar și pe cel al cofondatorului Stefano Gabbana.
Compania a declarat că totul s-ar fi datorat unor hackeri care i-ar fi spart conturile și ar fi postat acel clip neautorizat. "Ne pare foarte rău pentru orice suferință cauzată de aceste postări neautorizate. Respectăm China și poporul chinez".
Impactul a forțat compania să anuleze un show de modă de mare amploare în Shanghai, după ce mai multe celebrități au amenințat că vor renunța la acest brand.
Grupul de comerț electronic Secoo Holding a declarat joi că a scos produse Dolce & Gabbana. "Pentru că aceasta este o problemă ce ține de rasism. . . Secoo nu poate colabora cu o astfel de companie lipsită de integritate și moralitate ", a declarat un purtător de cuvânt al companiei.
Yoox Net-a-porter, cea mai mare platformă de lux online din lume, a suspendat vânzările tuturor produselor Dolce & Gabbana pe site-urile sale chinezești, potrivit unei persoane informate cu privire la această decizie. Produsele Dolce & Gabbana pot fi vândute pe platformele Yoox și Net-a-Porter în afara Chinei.
Siteurile de comerț electronic JD.com și platforma Tmall a lui Alibaba nu au dat niciun rezultat la căutarea numlui mărcii D&G. Reprezentanții JD.com și Alibaba nu au răspuns la o solicitare de a comenta incidentul.
SMG Models, agenția care a furnizat modelul campaniei publicitare, și-a cerut scuze pe contul său oficial Weibo. Compania a declarat că nu are control asupra rezultatelor filmării și că agenția și modelele sale "se opun în mod hotărât și boicotează comportamentul anti-chinez al designerului D & G".
Dolce & Gabbana nu a răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la acest scandal.
Purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, Geng Shuang, a declarat pentru mass-media de stat: "Această chestiune nu este o problemă diplomatică și sperăm că nici nu va deveni una!".
Alte titluri din FT:
- De ce discuţia despre o Europă cu două viteze ar trebui să îi îngrijoreze pe investitori
Disputele politice şi interesele naţionale divergente amenință cu crearea unei "divizii secunde" a UE
Prin comerţ, lanţurile industriale de aprovizionare, reglementarea afacerilor şi investiţii, soarta Europei Centrale şi de Est este acum mai strâns legată de Europa Occidentală, mai ales de Germania, decât în oricare alt moment din epoca post-1945. Cu toate acestea, dezacordurile politice şi interesele naţionale divergente trag unele guverne şi societăţi în direcţii diferite. Cu condiţia ca aceste fricţiuni să nu evolueze într-o ameninţare pentru piaţa unică şi ordinea juridică a UE, proiectul de investiţii în economiile dinamice din Europa Centrală şi de Est va rămâne puternic. Dar un mediu juridic fiabil şi accesul neîngrădit la piaţa UE rămân printre cele mai bune atuuri ale regiunii pentru continuarea atragerii de investiţii străine.
Din acest motiv, nu ar fi înţelept să ignorăm tensiunile est-vest, care s-au acumulat în UE, în ultimii cinci ani. Criticile occidentale privind calitatea statului de drept în Europa Centrală şi de Est se referă la mai mult decât la drepturile civile, independenţa mass-media şi condiţiile politice generale.
De asemenea, ele reflectă îngrijorarea cu privire la posibilele prejudicii aduse aplicării imparţiale a legislaţiei UE. Investitorii ar trebui să ţină cont de acest lucru. Pentru că este în interesul lor ca independenţa sistemului judiciar, a agenţiilor anticorupţie şi a altor instituţii publice să fie protejată în fiecare stat UE. Pe termen lung, acest lucru este la fel de important ca şi creşterea productivităţii, competitivitatea, inovarea şi alţi factori care contribuie la un climat favorabil investiţiilor în Europa Centrală şi de Est.
Dacă nu sunt ţinute sub control, tensiunile est-vest riscă să prelungească o umbră care există deja asupra capacităţii UE - care va fi redusă după Brexit, la un club de 27 de naţiuni - de a funcţiona ca un întreg coerent. Certurile nerezolvate asupra bugetului UE şi a politicii migraţiei sunt exemple în acest sens. Unele guverne din Europa occidentală doresc să condiţioneze fondurile UE de ajutor regional pentru Europa Centrală şi de Est, mai puţin prosperă, de respectarea statului de drept. Rămâne de văzut în ce măsură bugetul UE 2021-27 va include această propunere, dar deficitul financiar creat de plecarea Regatului Unit, un mare contribuitor net la bugetul UE, sporind natura sensibilă a problemei.
Între timp, trioul central european format din Republica Cehă, Ungaria şi Polonia, a condus în rezistenţa la planul Comisiei Europene pentru ca statele UE să accepte cotele de refugiaţi, după criza migraţiei din 2015 a Europei. Timp de trei ani, eforturile de reformare a procedurilor de azil ale UE au făcut progrese mici. Aceste diferenţe est-vest, combinate cu disputele nord-sud privind gestionarea uniunii monetare a Europei, pot conduce, într-o zi, la reorganizarea radicală a UE. Timp de mulţi ani, au avut loc discuţii sporadice şi oarecum teoretice ale unei astfel de redefiniri, la Paris şi în alte capitale vest-europene. Cu toate acestea, ele s-au intensificat în mandatul lui Emmanuel Macron, preşedintele Franţei.
De la preluarea funcţiei, în mai 2017, Macron nu şi-a ascuns nemulţumirea faţă de ceea ce vede drept abatere şi lipsă a spiritului UE, la guvernele naţionaliste conservatoare din Ungaria şi Polonia. În luna august, Macron a promovat ideea unei "Europe cu mai multe cercuri", fiecare având un grad diferit de integrare.
Astfel de iniţiative implică faptul că reconstrucţia UE ar putea veni în detrimentul Europei Centrale şi de Est - sau, cel puţin, în detrimentul anumitor ţări considerate nepotrivite pentru admiterea într-un cerc mai strâns. Estonia, Letonia şi Lituania, care se află în zona euro şi nu pe lista neagră a UE pentru presupuse abuzuri asupra statului de drept, ar putea primi un tratament favorabil. Ungaria, Polonia şi România, state din afara zonei euro, care sunt, într-o măsură mai mare sau mai mică, pe lista neagră a UE, ar putea fi ţinute în afara nucleului, cel puţin până când îşi fac curăţenie în aceste zone.
Deja ele fac obiectul unor proceduri disciplinare care, dacă ar fi urmate în totalitate, ar putea duce la suspendarea drepturilor lor de vot la nivelul UE. Între timp, ţările care aspiră la aderarea la UE, cum ar fi Albania şi Serbia, ar putea rămâne pentru totdeauna într-un cerc ultra-periferic. Cu siguranţă, nu ar fi o sarcină simplă să creezi, chiar şi într-un mod informal, niveluri de aderare la UE. Propunerile care s-au lovit de împărţirea uniunii în grupuri de state privilegiate şi mai puțin privilegiate s-ar transforma, probabil, în obstacole juridice. Cu siguranţă, vor întâmpina opoziţia politică.
De exemplu, Danemarca şi Suedia, state din afara zonei euro, nu ar fi mai fericite decât majoritatea celor din Europa Centrală şi Estică, de orice aranjament care ar însemna "retrogradarea" unor ţări într-o divizie secundă a UE. Cu toate acestea, faptul că astfel de idei plutesc în aer ar trebui să ţină investitorii în alertă. Un loc sigur pe piaţa unică şi în ordinea juridică a UE nu este singura condiţie a prosperităţii şi a profiturilor din Europa Centrală şi de Est. Dar este o condiţie deosebit de importantă.(RADOR)
- Les Echos: Ghosn, demis de la conducerea Nissan. El ar fi cerut firmei nipone să-i achite un salariu de 100.000 pe an surorii sale, angajate ca ”special advisor”
După mai bine de patru ore de discuție, decizia luată a fost în unanimitate: Consiliul de administrație al Nissan a decis, joi seara, să-l destituie pe Carlos Ghosn de la conducerea grupului auto japonez. Greg Kelly, aproapiat al șefului francez, cel care studia diferitele formule privind fuziunea Renault - Nissan, a fost, de asemenea, eliberat de orice îndatoriri executive. învins îndatoririle sale la bord. De notat că Hiroto Saikawa, directorul executiv al grupului care a condus dezbaterea, nu a fost instalat ca președinte, nici măcar ca interimar.
Deciziile au fost luate la în unanimitate de către cei șapte membri ai consiliul actual după citirea un raport cuprinzând rezultatul unei investigații interne cu privire la diferitele practici incorecte reproșate lui Ghosn.
Cei doi directori ai Renault, Jean-Baptiste Duzan și Bernard Rey, au votat și ei împotriva lui Ghosn. "Dincolo de faptul că situația lui Ghosn era clară, ei și-au negociat votul cu condiția ca Saikawa să nu fie pus președinte”, spun surse apropiate ședinței.
Două comisii speciale vor fi înființate la Nissan. Prima se va ocupa de îmbunătățirea guvernanței corporative și de controlului compensații lor acordate executivilor, iar cea de-a doua va trebui să propună un nume pentru președinția consiliului de administrație. Jean-Baptiste Duzan, fost Chief Financial Officer al Renault, va face parte din aceste două organisme, care ar putea decide și numele celui care va conduce alianța globală Renault-Nissan.
Între timp, Carlos Ghosn rămâne în oficial membru al consiliului de administrație la fel ca și Greg Kelly. Nissan dorește să reducă la minimum impactul crizei asupra Alianței Renault-Nissan-Mitsubishi, alianță care a intrat într-o zonă sensibilă din multe puncte de vedere.
Carlos Ghosn e acuzat că și-ar fi subevaluat veniturile cu circa 44 de milioane de dolari, fiind ajutat de Greg Kelly în acest sens. Rapoartele sale privind veniturile le-ar fi transmis autorităților de reglementare a piețelor bursiere din Japonia.
"Acest tip de declarație mincinoasă este una dintre cele mai grave greșeli cu privire la legislația impusă întreprinderilor listate", a declarat joi Shin Kukimoto, procurorul adjunct din Tokyo.
Cei doi bărbați sunt nu au fost puși oficial sub acuzare dar au fost plasați în custodie într-un centru de detenție aflat în nordul orașului Tokyo. Hiroto Saikawa îl mai acuză pe Carlos Ghosn de abuz de proprietate, folosirea în scop personal a bunurilor companiei și de investiții frauduloase. Acuzațiile s-ar putea referi la o presupusă rețea de locuințe , mașini de lux achiziționate de Nissan prin intermediul unor firme paravan cu sediile în paradisuri fiscale.
Mass-media japoneză a susține că acele imobile nu au fost trecute niciodată în rapoartele financiare. Joi, cotidianul "Yomiuri" a avansat ipoteza că Ghosn ar fi cerut Nissan, încă din 2002, să achite un salariu de 100.000 de dolari pe an surorii sale, pentru un post de ”consultant special”.
Ministrul Economiei, Bruno Le Maire, l-a primit joi pe omologul său japonez, care l-a asigurat că o decizie privitoare la soarta lui Ghosn va fi decisă doar pe baza dovezilor și a faptelor.
- The I: Universitățile se tem de faliment, după ce Brexitul va limita accesul studenții străini în UK
Marea Britanie pierde din cota de piață a studenților străini, lucru care îi îngrijorează pe șefii universităților din Regatul Unit.
După Brexit, studenții din UE vor avea aceleași restricții ca și studenții din afara UE. Iar secretarul de stat responsabil de Educație, Damian Hinds, se luptă cu autoritățile pentru a revizui regulile de imigrare.
Situația nu este nouă, dar e agravată de Brexit. Politicile restrictive privind imigrația introduse începând cu anul 2010 au dus la pierderea cotei de piață a studenților străini, iar profesorii universitari s-au plâns le lipsa unor strategii de atragere a studenților străini în cadrul obiectivelor guvernamentale.
În prezent, există temeri că sectorul învățământului superior va pierde în continuare cotă de piață în cazul în care studenții europeni vor fi supuși acelorași reguli de imigrație ca și cei care vin din afara blocului comunitar.
Declarația politică cu privire la viitorul aranjament comercial cu UE nu spune nimic despre ce se va întâmpla în domeniul Educației. Damian Hinds a declarat că dorește să se asigure că Marea Britanie va rămâne "competitivă" în fața altor țări atunci când vine vorba de atragerea studenților străini.
"Vreau să dezvoltăm baza de studenți străini și spun asta foarte răspicat. Suntem uimitor de bine poziționați pe piața internațională a educației, cu instituții superioare de primă mână!”, mai spune Hinds.
Studenții străini care merg la studii în UK extrem de profitabili pentru sectorul universitar. Ei generează anual între 15 și 25 de miliarde de lire sterline pentru economia Regatului Unit, iar o scădere consistentă a numărului acestora ar aduce o îngrijorare în plus unui sistem deja supus unor provocări financiare serioase.
Rata de crestere a intrării studentilor străini în Regatul Unit a fost de 0.7% în perioada 2012-2015, comparativ cu 22,5% in SUA, 26,9% in Canada si 18% in Australia.
- Corriere Della Sera: Manevra economică italiană, respinsă de UE; Conte: "Lui Juncker îi prezentăm un plan pentru deblocarea economiei italiene"
"Daţi-mi timp şi voi repune ţara în mişcare", a spus Giuseppe Conte, care are pe birou un dosar aproape închis, peste 2.000 de mail-uri şi sugestii sosite la Palatul Chigi în ultimele săptămâni pentru a uşura şi a modifica Codul Licitaţiilor. Este o parte din ceea ce el numeşte "planul pentru deblocarea Italiei, pentru a face reforme care să aibă impact asupra creşterii ţării într-un mod structural". Un alt dosar este cel care priveşte "simplificarea tuturor proceselor administrative" şi la care Palatul Chigi lucrează de mai bine de o lună în contact strâns cu ministerul Giuliei Buongiorno.
A fost pusă la cale o masă tehnică, între cabinetul lui Conte şi minister, care în mintea premierului ar trebui să fie un obiectiv ambiţios şi o schimbare profundă a modului în care funcţionează în prezent administraţia publică şi ministerele, care "nu reuşesc nici să cheltuie banii de care dispun".
Sunt două dintre exemplele pe care Conte le va duce la Bruxelles sâmbăta viitoare, care compun un tablou care are de-a face cu manevra economică şi cu munca mai puţin publică, departe de lumina reflectoarelor, care la Palatul Chigi se face în paralel cu legea bugetară.
Farul de referinţă este un raport internaţional foarte cunoscut, anual, realizat de Banca Mondială: clasificarea Doing Business asupra competitivităţii administrative, financiare, juridice, economice a unei ţări. Conte intenţionează să îi explice lui Juncker că va transfera 50 de persoane de la diferite ministere la Palatul Chigi pentru unitatea tehnică; va debloca angajarea, cu 100 de milioane de euro, a 300 de ingineri, jurişti, tehnicieni din diferite ramuri de activitate care vor constitui o regie inedită pe care guvernul nu a avut-o niciodată la operele sale publice.
Vor fi 25 de directori care se vor ocupa de acţiunea de coordonare şi care îi vor da socoteală direct premierului. Şi, într-un fel, şi o reformă a funcţionării Palatului Chigi, a funcţionării executive a guvernului, mai puţin eficientă din punct de vedere istoric faţă de cancelariile altor ţări.(RADOR)
- 24 Chasa: Bulgaria în Schengen cu frontierele aeriene: Din avion direct pe banda de bagaje
Până la sfârşitul mandatului Comisiei Juncker, Bulgaria va fi primită în Spaţiul Schengen, însă doar cu frontierele aeriene. Anunţul a fost făcut în exclusivitate pentru ziarul "24 Chasa", miercuri, citând surse de rang înalt de la Bruxelles. Votul european va avea loc în luna mai. Ştirea bună i-a fost deja sugerată premierului Boiko Borisov şi şefului Comisiei pentru Securitate din Adunarea Naţională de la Sofia, Ţvetan Ţvetanov.
După primirea Bulgariei în Schengen pe calea aerului, urmează să fie scoase verificările de paşapoarte pe aeroporturi pentru cetăţenii bulgari, iar călătorii din şi către Sofia nu vor mai trece prin controlul de frontieră, pe aeroporturile din Europa se va merge direct la banda pentru bagaje. Acum controlul este unul formal, însă, totuşi, nu poţi să urci în avion dacă nu arăţi o carte de identitate sau un paşaport. Acest lucru va dispărea. Călătorii se vor deplasa pe coridorul "state Schengen", care este diferit de actualele UE şi Non UE şi în general nu vor avea obligaţia de a arăta vreo legitimaţie în afară de bilet de avion sau bilet de îmbarcare. Asta va duce şi la mutarea la porţi de îmbarcare mai apropiate, pentru că în prezent călătorii din Bulgaria se sunt plasaţi către porţile îndepărtate, pentru a nu se încurca cu călătorii Schengen, dar va şi uşura zborurile de transfer. În momentul de faţă, călătorii din Bulgaria sunt obligaţi să traverseze distanţe mari pe jos, pentru a ajunge la următorul zbor.
Bulgaria nu va fi în Schengen cu graniţele terestre din cauza presiunii migratorii. Bulgaria este graniţă externă a UE şi, dacă intră în Schengen cu frontierele terestre, migranţii odată intraţi în ţară, vor ajunge peste tot în Europa fără a li se controla paşapoartele. Teoretic, ei ar putea să beneficieze şi de transportul aerian, însă, având în vedere că sunt oameni sărmani şi disperaţi, ei evită transportul aerian. Merg pe jos sau cu traficanţi şi trec graniţa terestră.
Dacă se va accepta şi graniţa terestră a Schengen, asta înseamnă că între Bulgaria, România şi Grecia nu vor mai exista puncte de control. Probabil ar apărea şosele noi acolo unde astăzi încă există puncte de control. De exemplu, la Rudozem sau la Kainardja. Când mergi pe Alppenstrasse - o panoramă de munte în Bavaria, traversezi de mai multe ori pe teritoriul austriac, fără a ţi se cere niciun act sau formalități, deși nu există legătură, ca pe vremea lui Hitler.
La noi, trecerea de la Atena la Constanţa s-ar realiza astfel, pentru că graniţa terestră cu România este graniţă internă a UE şi dacă cele două state intră în Schengen, vor putea să se deplaseze terestru nelimitat. Acest lucru nu este valabil pentru Dunăre, care este frontieră externă, iar la poduri şi feriboturi va rămâne controlul la frontiere. Un lucru care va reprezenta o mare facilitate pentru popoare, însă din cauza refugiaţilor este de neconceput pentru majoritatea statelor europene. (RADOR)
7
4
