Îmi amintesc, aveam 6-7 ani, era decembrie, și îl așteptam pe Moș Crăciun. Părinții mei cu greu se puteau descurca pentru a ne face cadouri mie și surorii mele. În anii ‘90, inflația era de câteva sute la sută, tatăl meu abia își găsise un nou loc de muncă, după ce a stat luni bune în șomaj, iar mama era casnică. Am trăit la țară, iar marea bucurie în acea perioadă, de Crăciun, erau dulciurile, foarte rar având parte de jucării.

HotNews.roFoto: Hotnews

La acea vârstă nu eram sigur dacă Moș Crăciun există, dar într-o seară, pe la ora 10, am văzut-o pe mama cu o pungă plină de dulciuri pe care o ducea sub brad, molid de fapt, tiptil, sperând să nu fie văzută. Așa am aflat cine e Moșul, dar nu i-am stricat surpriza surorii mele mai mici. Așa cum eu așteptam întregul an pe Moș Crăciun, le fel așteaptă astăzi adulții Black Friday. Numai că, la fel ca în cazul Moșului, nu știi dacă există cu adevărat, dar îți dorești să fie real.

Foarte pe scurt:

• Specialiștii în economie consideră că nu este vorba de reduceri, în adevăratul sens al cuvântului, în perioada Black Friday

• INS spune că își colectează datele în perioada 10-17 ale lunii, iar dacă ar fi reduceri, atunci acele scăderi ar trebui să se vadă în inflație
• De anul viitor, Statistica va ști în timp real dacă magazinele online au reduceri la prețul de referință sau nu
• INS: E discriminatoriu dacă primii clienți au acces la un produs redus, iar restul nu, pentru că stocul a fost mic
• Consiliul Concurenței a constatat că anul trecut că preţul tăiat de Black Friday a fost mai mare chiar decât preţul maxim practicat în ultimele 30 de zile
• Bogdan Chirițoiu: Consumatorii plătesc un preţ apropiat celui din afara campaniei, ceea ce poate constitui o încălcare a legislaţiei în domeniu
• Nu numai în România sunt probleme de Black Friday
• În Coreea de Sud, de exemplu, au fost puse în vânzare produse care afisau o reducere de 80%, dar cu un stoc foarte mic, așa că mulți nu cred că a existat cu adevărat oferta. La fel a fost și în Marea Britanie
  

Sunt persoane care așteaptă întregul an luna noiembrie, gândindu-se că-și vor cumpăra, de Black Friday, o mașină de spălat, un frigider sau un televizor. În final, au constatat că nu există nicio reducere, mai ales că au urmărit acele produse întregul an. Analiștii financiari sunt de părere că este doar marketing și atât. În teorie, dacă prețurile la mașini de spălat sau frigidere sunt reduse, să spunem cu 10-20% timp de 2 săptămâni, înainte sau după Vinerea Neagră, atunci prețurile analizate de INS ar trebui să fie mai mici cu câteva procente. Oricum ar fi, acestea nu prea scad, ba chiar cresc în noiembrie, în anumite cazuri. Explicațiile ar fi faptul că INS își extrage datele în perioada 10-17 ale lunii, iar magazinele online nu sunt luate în considerare. Acest lucru se va schimba de anul viitor pe anumite grupe de produse.

Ce arată datele Statisticii

Să luăm, de exemplu, anul 2017. În noiembrie, pe zona produselor nealimentare prețurile au crescut, comparativ cu octombrie, cu 0,86%. La îmbrăcăminte au urcat cu 0,31%, încălțăminte cu 0,33%, mobilă 0,23%, frigidere și congelatoare -0,12%, mașini de spălat -0,02%, ceasuri, aparate audio-video +0,06%, autoturisme și piese de schimb +0,53%.

În 2016, în luna respectivă, comparativ cu octombrie, la îmbrăcăminte au urcat cu 0,18%, încălțăminte 0,51%, mobilă 0,06%, frigidere –0,18%, mașini de spălat -0,41%, ceasuri, aparate audio-video +0,03, autoturisme +0,13%.

În 2015, la îmbrăcăminte creșterea a fost de 0,32%, la încălțăminte 0,35%, mobilă 0,07%, frigidere 0,03%, mașini de spălat 0,01%, ceasuri, scădere de -0,05%, autoturisme +0,22%.

Revenind la anul 2017, de la începutul anului și până în noiembrie prețurile la produsele nealimentare a urcat cu 3,82%. De exemplu, la îmbrăcăminte au crescut cu 2,16%, la încălțăminte cu 2,06%, mobilă 1,24%, frigidere cu 1,13%, mașini de spălat cu 0,93%, ceasuri, aparate audio-video cu 0,83%, iar autoturisme și piese de schimb cu 1,7%.

Unii retaileri încep reducerile de la începutul lunii noiembrie, iar alții începând cu jumătatea lunii, după ce pornește Black Friday. Știm că Institutul Național de Statistică (INS) își colectează datele în perioada 10-17 ale lunii pe grupa de produse nealimentare, ceea ce înseamnă că, în teorie, a reușit cuprindă Black Friday anul trecut. În anii trecuți evenimentul a avut loc după perioada de colectare a INS.

Adrian Codirlașu, președintele CFA România, este de părere că poate să fie doar marketing.

„Ce pot să facă companiile? Să urce prețurile în lunile de dinainte ca apoi să-l ducă către prețul pe care îl vor și să fie doar strategie de marketing. Pe de altă parte, contează când se face sondajul. Normal ar trebui să se vadă în zona acelor produse. Dacă nu se simte, înseamnă că nu e nicio reducere”, a spus Codirlașu, pentru HotNews.ro.

Alți specialiști ne-au declarat că sunt unele practici care provin din natura noastră, adică mai întâi creștem prețurile, ca apoi să le scădem. Un alt motiv pentru care nu se văd în calcul ar fi faptul că dacă acestea scad doar pentru o săptămână, atunci impactul nu este mare în prețuri.

De asemenea, mai sunt cazuri în care compania are pe stoc doar 2-3 produse, unde se arată o reducere de peste 50%, dar apoi afișează că nu mai sunt în magazin. Astfel că atunci când sunt colectate datele, acestea nu sunt luate în calcul.

Explicațiile reprezentanților INS

HotNews.ro a discutat cu Mihai Gheorghe, de la direcția de statistică a prețurilor din cadrul INS.

“Ca mod de lucru, noi colectăm din magazine. Perioada de colectare 10-17 ale lunii este una orientativă. Ideea e să te duci în aceeași zi, același magazin obligatoriu pentru aceleași produse pentru comparabilitate în timp. Dacă în magazinele în care colegii mei se duc în perioada de 10-17 ale lunii au avut o ofertă o ofertă cu discount, aceea trebuie luată în considerare”, a spus Gheorghe.

Cu alte cuvinte, reducerea de preț ar trebui să se vadă în indicele prețurilor de consum la mărfuri nealimentare, mai ales pe categoriile respective, dacă s-a mers în perioada de Black Friday.

Totuși, spune el, Black Friday, dacă iei ca volum de vânzări, cel mai mare îl au magazinele online, care nu sunt incluse în lista de magazine, dar acest lucru se va schimba de nul viitor.

„Black Friday începe de la 6-7 dimineață. Este o oră la care deja e o chestie imposibil de a fi colectate la momentul acela datele. Asta nu ar fi problemă, o făceam. Uitându-mă pe un raport al Consiliului Concurenței, instituția spune că în 82% din cazuri prețul de referință de Black Friday, pe care ar trebui să îl posteze și ar trebui să facă referire acea reducere de fapt, nu este cel corect. A fost mai mare decât prețul respectiv practicat în ultimele 30 de zile. Deducerea este mai mică. Pentru 20% din produse prețul este chiar mai mare decât prețul de referință. Lucrurile acestea trebuiesc analizate cu mare atenție”, a mai arătat Gheorghe.

• Având în vedere că din ce în ce mai mult această piață de online începe să fie prezentă, suntem în faza în care încercăm să folosim instrumentele moderne de colectare, în sensul să folosim roboți care să ne permită colectarea informațiilor de pe site-urile respective.

• Nu știu dacă se întâmplă tuturor. Colegii mei mi-au arătat că noi am luat o mașină de cafea, după ce am făcut o chetă, pe care am luat-o la un preț de 1299 lei. În momentul în care începea Black Friday, pe un magazin online era pus la 1999 lei ca preț de referință.
• Acesta este un motiv pentru care ar trebui să avem mare grijă când facem referire la reduceri de preț. Teoretic, noi ar trebui să luăm în considerare reduceri de preț care sunt nediscriminatorii. Adică nu cele care sunt legate de un stoc anume.
  

„E discriminatoriu dacă primii 100 de clienți au acces la produs, iar restul nu. Conform teoriei statisticii, nu trebuie să luăm în considerare lucrurile acestea. Noi trebuie să luăm în considerare reducerile aplicate tuturor clienților, fără să se facă niciun fel de discriminare”, a explicat reprezentantul INS.

El a precizat că Statistica va ține cont de ce a spus Consiliul Concurenței, ca acele reduceri să fie conform legii și să nu fie legate de condiționalități.

De anul viitor INS se va uita atent la prețurile practicate de retailerii online.

Instituția intenționează să colecteze zi de zi informații, începând de anul viitor, așa că va ști exact dacă produsele au avut reducere sau nu.

Raportul Consiliului Concurenței: Black Friday se individualizează mai degrabă ca o campanie de volum, decât de reducere a preţurilor

Consiliul Concurenței spunea, în prima parte a acestui an, că în cadrul campaniilor de reduceri comercianții online nu respectă legislația în domeniu.

Astfel, în cadrul analizei, autoritatea de concurenţă a remarcat faptul că preţul la care se aplică reducerea (preţul de referinţă, care apare “tăiat”), afişat de comercianţii online, este mai mare decât nivelul prevăzut de lege, pentru aproximativ 80% din produsele monitorizate.

• Mai mult, Consiliul Concurenţei a constatat că în cazul a aproximativ 29% din produsele monitorizate, de Black Friday 2017, preţul tăiat a fost mai mare chiar decât preţul maxim practicat în ultimele 30 de zile. Acest fapt indică o creștere/menținere artificială a prețului de referință de Black Friday.

• Mecanismele de manifestare a concurenţei prin preţ în cadrul promoţiilor sunt distorsionate, percepția clienților cu privire la preţul real (prețul de referință) fiind deformată.

“Această practică, de a creşte sau de a menţine artificial prețul de referință în cadrul promoţiilor (ex. Black Friday), creează consumatorilor impresia că beneficiază de o reducere mai mare decât este în realitate. De fapt, consumatorii plătesc un preţ apropiat celui din afara campaniei, ceea ce poate constitui o încălcare a legislaţiei în domeniu”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Ancheta sectorială a reliefat faptul că, în general, mai mult de jumătate din volumul vânzărilor principalilor retaileri sunt la prețuri promoționale. Astfel, o mare parte din produsele comercializate de toate platformele online importante şi care au fost monitorizate au avut prețuri reduse durate lungi de timp (chiar peste 75% din timp).

Probleme indentificate în alte țări în campaniile de reduceri

De exemplu, în Coreea de sud sectorul e-commerce afișa reduceri și de 80%, în anumite cazuri. Mulți retaileri online au mers pe „clickbait”. S-au promovat cu reduceri foarte mari la produse scumpe, dar pe stoc se aflau doar câteva, care s-au epuizat în câteva minute.

Potrivit The Korea Herald, compania Tmon a avut un preț promoțional la un laptop LG Electronics de 88 dolari, adică la doar 20% din valoarea sa. Promoția afișată timp de trei ore a atras mii de cumpărători dar stocul s-a epuizat în doar trei minute pentru că erau doar 10 laptopuri.

O altă companie, WeMakePrice, a avut o ofertă virală, dar în luna august, prin care vindea Airpod-uri la 50% reducere, dar serverul a picat și au întâmpinat erori. Acesta a fost un motiv pentru mulți clienți să facă o petiție prin care cer anchetarea companiei pentru „reclamă fabricată”. Mulți dintre cei care au semnat petiția nu cred că a existat vreun produs vândut de companie.

În replică, WeMakePrice a publicat o listă cu produsele vândute. Compania a precizat că vor pregăti 100 sau câteva mii de produse în stoc pentru fiecare obiect ce va fi vândut prin astfel de oferte.

E-bay Korea a avut promoții mari de la începutul lunii noiembrie. Produse populare precum Play Station 4 au fost pe lista prețurilor mici, dar clienții au avut probleme în a achiziționa produsul.

„Fără a ști câte produse au rămas în stoc este enervant să vezi că se afișează pe site „not found” sau “sold out” când compania continuă agresiv să afișeze reclama”, a spus un client care nu a reușit să comande produsul.

Un alt caz interesant a fost în Mare Britanie. Recent a intrat pe piață Xiaomi. A anunțat vânzarea a două modele de telefoane la un preț promoțional extrem de mic, de doar o liră, așa că mulți au dorit să cumpere, potrivit Brinkwire. Totuși, nu se știa câte produse sunt pe stoc. Mulți și-au făcut conturi în avans și au așteptat să apară oferta. În momentul în care s-a publicat, în câteva minute s-a vândut tot. Cuvântul cel mai des folosit de cei care nu au reușit să ia produsul a fost „înșelătorie publicitară”.